acum 14 ani

Intrebari si raspunsuri » adapost de caini Buzau, adaposturi Buzau

Care sunt adaposturile de caini din Buzau?

As dori sa aflu daca exista un adapost pentru caini la Buzau si eventuale detalii legate de acesta. Multumesc

5 raspunsuri

exista un adapost pe str horticolei numar 54. il administreaza rer buzau.se mai face unul dar nu mai sunt fonduri ,de catre primarie in cartier simileasca unde sunt multi tigani

Buna ziua,
Eu sunt voluntara in buzau in cadrul fundatiei “semper fidelis” si merg regulat la adapost. Daca sunteti buzoieni, e bine sa aflati si sa stim cu totii ce se petrece in jurul nostru ca sa facem ceva pt animale, sa participam cu totii.
In buzau, sunt 2 adaposturi : cel de horticolei unde cainii au permenent mancare, apa, in timpul verii, este udat asfaltul periodic pt a racori putin padocul, insa ca peste tot, nu arata grozav; al doilea adapost, deschis recent, prin simileasca, este locul unde se ucid animalele ( prin infometare sau lovire asa cum arata imaginele surprinse la fata locului ). La adapostul de pe horticolei ( dupa liceul CFR la vreo 500 m pe partea dreapta e fabrica TransAliCom. In curtea acelei fabrici e si adapostul. Puteti merge intre 13:00 – 14:00 cu mancare pentru animalute. Prin voluntariat , noi incercam adoptia la distanta, adica, alegerea unui animalut de acolo pe care pers. in cauza il poate vizita si hrani periodic. In plus, vom incepe un program la adapostul de pe horticolei, care presupune socializarea si ingrijirea cainilor adulti din adapost, urmand ca la sfarsitul verii sa organizam o expozitie cu adoptii in crang. Va rog daca vreti sa ne sustineti, contactati-ma. Avem nevoie de sprijin din partea dvs. pt diferite activitati de voluntariat : ingrijirea cainilor, ceva reparatii la adapost, adapostirea temporara a puiutilor … si multe altele.

si se pot adopta animale?

Sunt o mare iubitoare de catelusi si pisicute si am fost sa-mi caut doi catelusi din zona blocului mei la Adapostul pentru caini din strada Horticolei . I-am gasit, socul pe care le-am avut cand i-am vazut in captivitate a fost mare dar cand am revenit la realitate destul de greu, am realizat ca se fac totusi eforturi pentru a rezolva aceasta falsa problema a natiunii noastre.
“Problema” nu consta in acesti caini fara noroc, ci in saracia si rautatea oamenilor care ignora (parte din comoditate, parte din prostie si indiferenta ) principiile bunatatii si iubirii fata de sufletelele fara adapost.
Cat despre conditiile de viata de acolo ce sa va spun ? M-a impresionat placut curatenia si dorinta de a face “ceva”.
Aveau toate padocurile apa, mancare am vazut ca era ramasa in unele custi in altele. nu, dar impresia generala a fost aceea de curatenie si ordine. Problema este ca lipsa de reclama si promovare a Adapostului il face de negasit. Eu am fost cu o masina , am ratacit cateva rute pana am gasit acest adapost care se afla in curtea fostului CAP Buzau, unde imi puteam recupera “copilasii de suflet”.
I-am rescunoscut din multimea de padocuri dispuse pe doua laturi ale adapostului, ei deja socializasera cu vecinii lor, dar toti erau tristi si abatuti , urmare a izolarii fata de oameni si departe de locurile lor de joaca.
Nu am putut sa-i scot de acolo, deoarece trebuia sa semnez un formular de adoptie prin care mi se punea in vedere sa nu ii duc la locul lor din strada, chiar daca era vorba de blocul in care locuiesc ( practic acolo crescusera si erau hraniti de locatarii care ii iubeau).
Cu lacrimi in ochi am plecat de acolo si am revenit sa-i vad dupa trei zile. Din cauza ca nu am unde sa-i tin (eu stau la bloc si am deja un maidanez mititel ca talie, adoptat) nu am cum sa-i iau de acolo. Am intrebat cunostintele care stau la casa , dar nimeni nu are nevoie, sau deja au catei.
A ramas sa intreb pe forumurile buzoiene daca se gaseste o persoana iubitoare si buna care doreste un sufletel sau chiar doua , frumosi, vaccinati, castrati si dragalasi, mi-ar face mare placere sa merg acolo sa-i prezint.
Dragii mei iubitori de caini, care stati la casa sau chiar la bloc, dar care nu suferiti de fitze (rasiste) dati o sansa acestor suflete si vizitati-i cu copii vostri, cu nepotii si adoptati catelusii de la Adapost. Ar avea si ei o familie, iar copii vostri un mare si bun prieten. Sunt atat de multi si frumosi, care mai de care mai dragastosi si mai frumosi , mari si mici !
Eu incerc sa ma duc saptamanal sa le duc cate ceva si sa stau cu ei , ca duc mare lipsa de cuvinte pline de dragoste – se cred parasiti, uitati si sunt disperati din aceasta cauza.
Toti intind boticurile spre tine sa-i mangai si sa-i iei acasa, unii chiar incearca sa treaca prin gardul de sarma sa ajunga la tine. Nu pregetati, mergeti acolo unde chiar cineva are nevoie de voi si va asteapta !!!
Dl doctor Paraschiv le asigura asistenta medical-veterinara ajutat de colectivul – foarte mic, din cate am vazut eu – dar sunt sigura ca fac tot ce le sta in puteri, de la doctor pana la ingrijitor. Dar va dati seama ca nu pot face totul, oricat ar dori ! Dragostea le-o poate da numai stapanul lor pe care toti il asteapta ! Duceti-va si nu o sa va para rau !
Cu mult drag, Camita
(daca vreti sa ma intrebati ceva, va raspund cu placere si in detaliu, pe adresa )

Sunt o mare iubitoare de catelusi si pisicute si am fost sa-mi caut doi catelusi din zona blocului mei la Adapostul pentru caini din strada Horticolei . I-am gasit, socul pe care le-am avut cand i-am vazut in captivitate a fost mare dar cand am revenit la realitate destul de greu, am realizat ca se fac totusi eforturi pentru a rezolva aceasta falsa problema a natiunii noastre.
“Problema” nu consta in acesti caini fara noroc, ci in saracia si rautatea oamenilor care ignora (parte din comoditate, parte din prostie si indiferenta ) principiile bunatatii si iubirii fata de sufletelele fara adapost.
Cat despre conditiile de viata de acolo ce sa va spun ? M-a impresionat placut curatenia si dorinta de a face “ceva”.
Aveau toate padocurile apa, mancare am vazut ca era ramasa in unele custi in altele. nu, dar impresia generala a fost aceea de curatenie si ordine. Problema este ca lipsa de reclama si promovare a Adapostului il face de negasit. Eu am fost cu o masina , am ratacit cateva rute pana am gasit acest adapost care se afla in curtea fostului CAP Buzau, unde imi puteam recupera “copilasii de suflet”.
I-am rescunoscut din multimea de padocuri dispuse pe doua laturi ale adapostului, ei deja socializasera cu vecinii lor, dar toti erau tristi si abatuti , urmare a izolarii fata de oameni si departe de locurile lor de joaca.
Nu am putut sa-i scot de acolo, deoarece trebuia sa semnez un formular de adoptie prin care mi se punea in vedere sa nu ii duc la locul lor din strada, chiar daca era vorba de blocul in care locuiesc ( practic acolo crescusera si erau hraniti de locatarii care ii iubeau).
Cu lacrimi in ochi am plecat de acolo si am revenit sa-i vad dupa trei zile. Din cauza ca nu am unde sa-i tin (eu stau la bloc si am deja un maidanez mititel ca talie, adoptat) nu am cum sa-i iau de acolo. Am intrebat cunostintele care stau la casa , dar nimeni nu are nevoie, sau deja au catei.
A ramas sa intreb pe forumurile buzoiene daca se gaseste o persoana iubitoare si buna care doreste un sufletel sau chiar doua , frumosi, vaccinati, castrati si dragalasi, mi-ar face mare placere sa merg acolo sa-i prezint.
Dragii mei iubitori de caini, care stati la casa sau chiar la bloc, dar care nu suferiti de fitze (rasiste) dati o sansa acestor suflete si vizitati-i cu copii vostri, cu nepotii si adoptati catelusii de la Adapost. Ar avea si ei o familie, iar copii vostri un mare si bun prieten. Sunt atat de multi si frumosi, care mai de care mai dragastosi si mai frumosi , mari si mici !
Eu incerc sa ma duc saptamanal sa le duc cate ceva si sa stau cu ei , ca duc mare lipsa de cuvinte pline de dragoste – se cred parasiti, uitati si sunt disperati din aceasta cauza.
Toti intind boticurile spre tine sa-i mangai si sa-i iei acasa, unii chiar incearca sa treaca prin gardul de sarma sa ajunga la tine. Nu pregetati, mergeti acolo unde chiar cineva are nevoie de voi si va asteapta !!!
Dl doctor Paraschiv le asigura asistenta medical-veterinara ajutat de colectivul – foarte mic, din cate am vazut eu – dar sunt sigura ca fac tot ce le sta in puteri, de la doctor pana la ingrijitor. Dar va dati seama ca nu pot face totul, oricat ar dori ! Dragostea le-o poate da numai stapanul lor pe care toti il asteapta ! Duceti-va si nu o sa va para rau !
Cu mult drag, Camita
(daca vreti sa ma intrebati ceva, va raspund cu placere si in detaliu, pe adresa )