23 Mai 2010

Intrebari si raspunsuri »

Alegerea numelui de ciine si ce individualitate are numele?

Alegerea numelui de ciine si ce individualitate are numele.



2 raspunsuri
Marius Munteanu 23 mai 2010 la 8:59 pm

Parerea mea e ca e o chestiune de simt modul in care iti vei numi cainele.
Din punctul de vedere al cainelui, un nume scurt, sonor, alcatuit din una sau doua silabe, este OK. De exemplu: As, Ara, Ben, Wolf, Boby etc. Daca este o rasa autohtona sau specifica unei regiuni, mi se pare o idee interesanta ca numele sa contina ceva care sa scoata cumva provenienta in evidenta, dar nu este ceva obligatoriu. Nu sunt de acord cu nume pompoase, gen Tutankamon sau „Bruzli” – cu trimitere catre celebrul Bruce Lee…
Cainii nu au pretentii, iar numele nu ii afecteaza prea mult. Dar ai grija sa nu contina negatii sau franturi de comenzi. Un exemplu putin fortat: „Nuca” nu e un nume tocmai bun pentru o catelusa, deoarece contine un NU in fata. Or, uneori, cand vrei sa ii interzici cainelui sa faca o actiune, ii spui Nu!
Sau „Cool” (se pronunta cul), poate interfera cu comanda culcat…
O alta chestiune tine de respect, de decenta. Am auzit de caini cu numele Hitler sau Stalin, sau Osama. Mi se pare o fortare nefireasca. Cainele trebuie asociat cu ceva pozitiv, calitativ. Dar exista o exagerare si de partea cealalta. Nu ii poti da unui dog german numele „Pufu”, ca iti bati joc de el. Nici unui coker spaniel nu i se potriveste „Killer”.
Exista saituri cu sugestii pentru nume de caini, din care iti poti alege ce iti place tie. Eu mi-am numit catelusa Mura, pentru ca avea nasucul si ochii ca murele. Dar mi-a luat doua saptamani… 🙂 Cred totusi ca a meritat. I se potriveste de minune, fiind si un caine de talie mica, si toata lumea o adora. Si pe ea, si numele ei.

poti de asemenea sa-i dai un nume in functie de personalitate sau infatisare

 
Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara

Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara
Municipiul Iasi se alatura retelei internationale „Orase Zero Deseuriâ€� (â€�Zero Waste Municipalitiesâ€�) si devine primul municipiu din Romania, cu o populatie de peste 350.000 de locuitori, care se angajeaza sa implementeze solutiile „zero deseuriâ€�, cu impact dovedit in alte peste 350 de orase europene, in tranzitia catre economia circulara. Mihai Chirica, primarul Iasului, a semnat […]

Trucuri simple pentru o viata fara risipa

Trucuri simple pentru o viata fara risipa
Sunt intr-o continua cautare de mijloace prin care sa-mi fac viata mai simpla si mai usoara, mai eficienta si cu un mai mic impact asupra mediului. In ultimii ani am schimbat diverse obiceiuri si practici personale in acest scop si in speranta ca intr-un viitor recent voi putea trai o viata fara risipa. Prima masura a […]

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.
Milano este cel mai mare oras din lume cu o schema formala de reciclare a deseurilor organice. De ce este importanta colectarea selectiva a acestor deseuri, cum au atins milanezii o rata de succes de 95% si cum sta Romania la acest capitol, aflati in randurile de mai jos. Desi ar putea parea inofensive, deseurile organice […]

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor
Valorificarea energetica a deseurilor menajere prin combustie la temperaturi inalte este intens sustinuta de catre industrie ca fiind solutia salvatoare, care poate scapa Romania de deseuri. La o prima analiza pare sa fie o strategie foarte atragatoare, intrucat incineratoarele reduc cantitatea de deseuri depozitata in gropile de gunoi si produc energie. Mirajul dispare treptat odata […]

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman
Omul este o fiinta meteosensibila, reactionand diferit la elementele climatice, in functie de fondul genetic trebuie sa-si constientizeze meteorosensibilitatea si sa-si evalueze potentialul de aclimatizare pentru a putea preveni eventualele situatii de risc ce ii pot afecta sanatatea, siguranta, productivitatea si creativitatea. Meteosensibilitatea este sensibilitatea detinuta de un organism la modificarile atmosferice, prin declansarea sau […]

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile
Producerea tesaturii de bambus s-a inceput nu cu mult timp in urma – primele mostre au aparut acum zece ani. Si, dupa ce aparuse, au primit imediat titlul mandru de tesatura a secolului XXI. Intr-adevar, stofa din bambus are prea multe avantaje ca sa nu aiba toate sansele de reusita. Cu toate acestea, tehnologiile producerii […]

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia
Arta cu natura si in natura, menita sa transmita un mesaj social profund. Aceasta ar putea fi, in cateva cuvinte, definitia Land Art-ului. Concept artistic originar din Statele Unite ale Americii din anii 50, Land Art-ul a ajuns si la Cluj de aproximativ o jumatate de deceniu, fiind si predat la Universitatea de Arta si […]

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei
Primaria are de gand sa renunte la solutia toaletelor ecologice amplasate pe strazile orasului si sa construiasca toalete civilizate, inclusiv pentru persoane cu dizabilitati. Problema toaletelor ecologice amplasate pe strazile Timisoarei a fost luata in discutie la ultima sedinta de Consiliu Local, in contextul in care s-a propus si dezbatut un proiect care viza alocarea […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.