22 Mar 2010

Aproape 800 de milioane de lei vechi sunt cheltuiti anual pentru tratamentul antirabic solicitat de pacientii arondati Spitalului Municipal de Urgenta „Elena Beldiman” Barlad

Este castrat si vaccinat antirabic.

Aproape 800 de milioane de lei vechi sunt cheltuiti anual pentru tratamentul antirabic solicitat de pacientii arondati Spitalului Municipal de Urgenta „Elena Beldiman” Barlad. Totodata, administratia locala cheltuieste la randul sau pana la 500 de milioane de lei vechi pentru prinderea cainilor fara stapan.
Banii alocati anual pentru tratamentul antirabic administrat victimelor cainilor maidanezi ar fi suficienti pentru a stopa inmultirea patrupedelor fara stapan, daca sumele respective ar fi cheltuite cu cap. Schema completa de vaccinare antirabica pentru o singura persoana este de 215 lei, reprezentand contravaloarea celor cinci doze de vaccin care trebuie administrate. Tratamentul este gratuit, fiind in totalitate acoperit din fondurile Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) Vaslui. Persoanele care sunt muscate de zone puternic vascularizate trebuie sa suporte un tratament suplimentar, seroterapie, care costa si el cateva zeci de lei. Nu mai vorbim de suferinta pe care trebuie sa o indure persoanele respective, de traumele la care sunt supuse. Vorbim numai de banii nostri, care nu sunt gestionati cum trebuie, de bani aruncati pentru a repara efectul in loc sa fie investiti pentru a stopa cauza.

In 2009, s-au prezentat la sectia Boli Infectioase din cadrul Spitalului Municipal de Urgenta „Elena Beldiman” Barlad 576 de persoane de toate varstele care au solicitat tratament de specialitate dupa ce au fost muscate de animale necunoscute. 329 au necesitat vaccinare antirabica si o parte (59 de cazuri) au facut si seroterapie. Asta inseamna ca numai pentru vaccinul antirabic s-au cheltuit peste 700 de milioane de lei vechi. Pentru seroterapie, seringi, vata, spirt etc. s-au mai dus cateva zeci de milioane de lei vechi.

„Nu inteleg de ce trebuie sa suportam noi cheltuielile astea, din banii dati de CJAS spitalului. Ar trebui sa fie programe nationale pentru vaccinarea antirabica, asa cum sunt in toate campaniile de vaccinare. Sau sa se ocupe medicii de familie de aceste cazuri. Noi nu putem sa-i trimitem pe oameni acasa fara tratament pentru ca am fi trasi la raspundere in cazul in care ar muri, dar nici nu e corect sa suportam din bugetul nostru aceste tratamente”, ne-a declarat Viorel Petcu, managerul spitalului.

De aceeasi parere sunt multi barladeni. Sunt, intr-adevar, persoane care hranesc, adapostesc cainii pe scara blocurilor si se opun cu vehementa atunci cand vin hingherii sa-i ridice. Dar oricat de mult ar tine unii la patrupede, nimeni nu-si rupe bani de la gura ca sa plateasca sterilizare si vaccinarea animalului.

„E un adevarat cosmar sa mergi noaptea pe stradutele mai putin luminate. Nu inteleg de ce nu sunt folositi pentru a face bani din ei. Sunt firme de pielarie care fac bani frumosi cu incaltamintea din piele de caine. Toata lumea are ghete si sandale din piele, nu inteleg de ce putem sa omoram porci, vaci si cai pentru a ne folosi de pielea si carnea lor si cainii ii lasam pe strazi sa ne omoare copiii”, ne-a spus Gigi Lupu, un barbat care a trait o experinta cumplita: aceea de a-si vedea copilul atacat de o haita de cartier.

Oameni si caini

In ceea ce-i priveste pe edili, acestia se vad nevoiti sa se recunoasca depasiti de problema. Pana pe la mijlocul anului trecut, prinderea cainilor fara stapan a fost in grija unei firme private, care a avut contract cu primaria. Edilii au decis sa rezilieze acest contract, dupa ce firma respectiva nu a mai putut face fata intrucat presteaza acelasi gen de servicii in mai multe orase din tara. Trebuie spus ca, pentru fiecare caine prins, municipalitatea trebuia sa plateasca nu mai putin de un milion de lei vechi, fara TVA. In consecinta, conducerea Primariei Barlad a hotarat reinfiintarea Serviciului de ecarisaj.

Desi cheltuielile au scazut (s-a ajuns la circa 30 de lei fara TVA pentru fiecare maidanez „recoltat”), problema tot nu este rezolvata. Echipele de hingheri, cel putin asa sustin edilii, reusesc sa prinda si cate 100 de caini comunitari intr-o luna. Problema este ca padocurile pe care le au la dispozitie au o capacitate maxima de 80 de locuri. Legislatia permite ca, in termen de 15 zile, in cazul in care nu le revendica nimeni sau nu li se gaseste un stapan, patrupedele sunt eutanasiate. Cadavrele ar trebui ridicate si duse la incinerare de catre echipe ale SC Protan SA Bucuresti, dar, de ceva timp, firma nu mai presteaza acest serviciu din cauza ca guvernul nu i-a mai decontat serviciile. In momentul de fata, padocurile sunt arhipline, iar strazile orasului sunt si mai intesate de maidanezi.

„Am gasit oameni care au dorit sa ia caini dintre cei prinsi de noi, numai ca le dau din nou drumul pe strazi. E o situatie destul de delicata si vom incerca sa gasim solutii”, ne-a declarat viceprimarul Traian Petcu.

Intr-un singur an, prinderea cainilor fara stapan face o gaura in bugetul local de pana la 500 de milioane de lei vechi. Din pacate, barladenii tot nu simt o schimbare in bine. Situatia este favorizata de unii concitadini care hranesc haitele de caini aciuate intre blocuri. Aceiasi oameni sunt cei care, atunci cand vad echipele de ecarisaj in actiune, mai ca sunt in stare sa-i linseze pe hingheri. In concluzie, vom avea in continuare mii de maidanezi pe strazile orasului si, mai grav, vom avea sute de oameni sfasiati de aceste patrupede.

Sursa: Obiectiv de Vaslui


Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.