22 Mar 2010

Aproape 800 de milioane de lei vechi sunt cheltuiti anual pentru tratamentul antirabic solicitat de pacientii arondati Spitalului Municipal de Urgenta „Elena Beldiman” Barlad

Este castrat si vaccinat antirabic.

Aproape 800 de milioane de lei vechi sunt cheltuiti anual pentru tratamentul antirabic solicitat de pacientii arondati Spitalului Municipal de Urgenta „Elena Beldiman” Barlad. Totodata, administratia locala cheltuieste la randul sau pana la 500 de milioane de lei vechi pentru prinderea cainilor fara stapan.
Banii alocati anual pentru tratamentul antirabic administrat victimelor cainilor maidanezi ar fi suficienti pentru a stopa inmultirea patrupedelor fara stapan, daca sumele respective ar fi cheltuite cu cap. Schema completa de vaccinare antirabica pentru o singura persoana este de 215 lei, reprezentand contravaloarea celor cinci doze de vaccin care trebuie administrate. Tratamentul este gratuit, fiind in totalitate acoperit din fondurile Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) Vaslui. Persoanele care sunt muscate de zone puternic vascularizate trebuie sa suporte un tratament suplimentar, seroterapie, care costa si el cateva zeci de lei. Nu mai vorbim de suferinta pe care trebuie sa o indure persoanele respective, de traumele la care sunt supuse. Vorbim numai de banii nostri, care nu sunt gestionati cum trebuie, de bani aruncati pentru a repara efectul in loc sa fie investiti pentru a stopa cauza.

In 2009, s-au prezentat la sectia Boli Infectioase din cadrul Spitalului Municipal de Urgenta „Elena Beldiman” Barlad 576 de persoane de toate varstele care au solicitat tratament de specialitate dupa ce au fost muscate de animale necunoscute. 329 au necesitat vaccinare antirabica si o parte (59 de cazuri) au facut si seroterapie. Asta inseamna ca numai pentru vaccinul antirabic s-au cheltuit peste 700 de milioane de lei vechi. Pentru seroterapie, seringi, vata, spirt etc. s-au mai dus cateva zeci de milioane de lei vechi.

„Nu inteleg de ce trebuie sa suportam noi cheltuielile astea, din banii dati de CJAS spitalului. Ar trebui sa fie programe nationale pentru vaccinarea antirabica, asa cum sunt in toate campaniile de vaccinare. Sau sa se ocupe medicii de familie de aceste cazuri. Noi nu putem sa-i trimitem pe oameni acasa fara tratament pentru ca am fi trasi la raspundere in cazul in care ar muri, dar nici nu e corect sa suportam din bugetul nostru aceste tratamente”, ne-a declarat Viorel Petcu, managerul spitalului.

De aceeasi parere sunt multi barladeni. Sunt, intr-adevar, persoane care hranesc, adapostesc cainii pe scara blocurilor si se opun cu vehementa atunci cand vin hingherii sa-i ridice. Dar oricat de mult ar tine unii la patrupede, nimeni nu-si rupe bani de la gura ca sa plateasca sterilizare si vaccinarea animalului.

„E un adevarat cosmar sa mergi noaptea pe stradutele mai putin luminate. Nu inteleg de ce nu sunt folositi pentru a face bani din ei. Sunt firme de pielarie care fac bani frumosi cu incaltamintea din piele de caine. Toata lumea are ghete si sandale din piele, nu inteleg de ce putem sa omoram porci, vaci si cai pentru a ne folosi de pielea si carnea lor si cainii ii lasam pe strazi sa ne omoare copiii”, ne-a spus Gigi Lupu, un barbat care a trait o experinta cumplita: aceea de a-si vedea copilul atacat de o haita de cartier.

Oameni si caini

In ceea ce-i priveste pe edili, acestia se vad nevoiti sa se recunoasca depasiti de problema. Pana pe la mijlocul anului trecut, prinderea cainilor fara stapan a fost in grija unei firme private, care a avut contract cu primaria. Edilii au decis sa rezilieze acest contract, dupa ce firma respectiva nu a mai putut face fata intrucat presteaza acelasi gen de servicii in mai multe orase din tara. Trebuie spus ca, pentru fiecare caine prins, municipalitatea trebuia sa plateasca nu mai putin de un milion de lei vechi, fara TVA. In consecinta, conducerea Primariei Barlad a hotarat reinfiintarea Serviciului de ecarisaj.

Desi cheltuielile au scazut (s-a ajuns la circa 30 de lei fara TVA pentru fiecare maidanez „recoltat”), problema tot nu este rezolvata. Echipele de hingheri, cel putin asa sustin edilii, reusesc sa prinda si cate 100 de caini comunitari intr-o luna. Problema este ca padocurile pe care le au la dispozitie au o capacitate maxima de 80 de locuri. Legislatia permite ca, in termen de 15 zile, in cazul in care nu le revendica nimeni sau nu li se gaseste un stapan, patrupedele sunt eutanasiate. Cadavrele ar trebui ridicate si duse la incinerare de catre echipe ale SC Protan SA Bucuresti, dar, de ceva timp, firma nu mai presteaza acest serviciu din cauza ca guvernul nu i-a mai decontat serviciile. In momentul de fata, padocurile sunt arhipline, iar strazile orasului sunt si mai intesate de maidanezi.

„Am gasit oameni care au dorit sa ia caini dintre cei prinsi de noi, numai ca le dau din nou drumul pe strazi. E o situatie destul de delicata si vom incerca sa gasim solutii”, ne-a declarat viceprimarul Traian Petcu.

Intr-un singur an, prinderea cainilor fara stapan face o gaura in bugetul local de pana la 500 de milioane de lei vechi. Din pacate, barladenii tot nu simt o schimbare in bine. Situatia este favorizata de unii concitadini care hranesc haitele de caini aciuate intre blocuri. Aceiasi oameni sunt cei care, atunci cand vad echipele de ecarisaj in actiune, mai ca sunt in stare sa-i linseze pe hingheri. In concluzie, vom avea in continuare mii de maidanezi pe strazile orasului si, mai grav, vom avea sute de oameni sfasiati de aceste patrupede.

Sursa: Obiectiv de Vaslui


 
Voluntarii Every Can Counts au construit Atlantida pierduta din doze de aluminiu

Voluntarii Every Can Counts au construit Atlantida pierduta din doze de aluminiu
Every Can Counts Romania si Bucuresti Mall regasesc Atlantida pierduta intr-o constructie realizata din doze de aluminiu, colectate in urma unei campanii de voluntariat ce a avut loc pe plaja Mamaia din Constanta, la inceputul lunii august. Scopul campaniei este acela de a contribui la procesul de curatare a spatiilor publice, dar si de a […]

Incepe o noua editie a campaniei prin care sunt colectate dozele pe litoral

Incepe o noua editie a campaniei prin care sunt colectate dozele pe litoral
Every Can Counts Romania porneste motoarele reciclarii dozelor din aluminiu in cadrul unei noi editii a campaniei „ExtravaCANza – Si mama recicleaza!â€�. In luna iulie, turistii care isi petrec concediul pe litoral vor putea uita de grija deseurilor, avand in dispozitie un aparat inteligent in care pot recicla dozele din aluminiu. Organizatorii campaniei au pregatit […]

Ancheta parlamentara la Certej

Ancheta parlamentara la Certej
O delegatie formata din patru senatori s-a deplasat la Certej pentru a investiga neregulile sesizate de Mining Watch Romania cu privire la avizarea proiectului minier. Vizita membrilor Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, coruptie si petitii a Senatului vine dupa ce reteaua noastra a inregistrat o petitie care semnaleaza grave ilegalitati. Dintre acestea mentionam evaluarea fragmentata a impactului […]

Alucro a desemnat marele castigator al Bursei de Excelenta Every Can Counts 2017

Alucro a desemnat marele castigator al Bursei de Excelenta Every Can Counts 2017
Aflata la cea de-a doua editie, Bursa de Excelenta Every Can Counts premiaza tinerii valorosi, precum si eforturile acestora de a crea perspective pozitive in relatia cu mediul inconjurator. Chiroi Paul-Adrian, Lupulescu Alexandru Iulian si Andone-Rotaru Bianca-Astrid, studenti ai Universitatii Babes-Bolyai, sunt cei trei castigatori care au transmis, prin proiectele lor, cele mai puternice mesaje […]

Observatii si propuneri pentru strategia miniera 2017-2035

Observatii si propuneri pentru strategia miniera 2017-2035
Strategia miniera 2017-2035 ar trebui sa respecte si sa consolideze importanta acordata comunitatilor locale afectate si mediului inconjurator. In acest sens, consideram ca sunt aplicabile trei principii: cel al transparentei, al precautiei si cel al obtinerii consimtamantului prealabil in cunostinta de cauza al locuitorilor zonelor bogate in resurse minerale. Neasumarea acestor principii ar insemna crearea […]

Plajele de pe litoralul romanesc, intoxicate cu… plastic!

Plajele de pe litoralul romanesc, intoxicate cu… plastic!
In urma monitorizarilor efectuate de ONG Mare Nostrum pe 1.5% din suprafata totala a plajelor romanesti, a rezultat faptul ca 75,5% din sectoare  sunt â€�acoperiteâ€� de plastic. Mai exact, dintr-un total de 9.003 deseuri, 6.799 sunt numai elemente din material polimeric artificial. La aceasta categorie, principalul tip de deseu inregistrat este mucul de tigara, urmat […]

Un sat din Gorj, poluat ilegal 28 de zile pe luna

Un sat din Gorj, poluat ilegal 28 de zile pe luna
Limita legala zilnica pentru publeri in suspensie (PM10), indicatorul pentru masurarea poluarii aerului, a fost depasita in 28 de zile din 30 in satul Rosia de Jiu din judetul Gorj. Emisiile de pulberi fine, PM2.5, au fost in 23 din 30 de zile peste media anuala reglementata de Directiva UE privind Calitatea Aerului. Expunerea indelungata […]

Maine incepe a sasea editie a Pelicam, Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni

Maine incepe a sasea editie a Pelicam, Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni
A sasea editie a Pelicam incepe maine la Tulcea cu o zi plina de proiectii pentru copii. Vineri sunt programate filmele pentru adolescenti, iar sambata si duminica vedem si dezbatem filmele din toate cele patru competitii Pelicam. Ne intalnim la Centrul Cultural Jean Bart, Muzeul de Arta, campingul Pelicam pe malul lacului Ciuperca, dar si […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.