24 Ian 2010

Câine de pripas

Acum câţiva ani, într-o seară de iarnă, Julia (vârsta 22, profesia model) îşi purta în braţe căţelul, un Staffordshire terrier, îmbrăcat într-o elegantă vestă din material de camuflaj. Tocmai vizitase un croitor de lux, specialist în haine pentru câini. Dar în aglomerata staţie de metrou care poartă numele faimosului autor al tabelului periodic al elementelor, perechea a fost atacată de un câine de pripas. Acesta, o corcitură cu blană neagră, răspunzând la numele Malcik, îşi apăra teritoriul, din care încerca să alunge intruşii, beţivii, alţi câini fără stăpân.
În loc să se îndepărteze şi să-şi vadă de treburi, Julia a scos din elegantul ei rucsac roz un cuţit de bucătărie şi l-a înjunghiat pe Malcik, în faţa călătorilor îngroziţi. Această poveste de groază nu se termină aici. Tânăra a fost arestată, judecată şi obligată să urmeze un tratament psihiatric vreme de un an. În staţia de metrou a apărut o statuie din bronz care aminteşte de câinele ucis, devenit simbol al celor peste 35.000 de alte victime potenţiale.

Îi poţi vedea peste tot, pe lângă blocurile de locuinţe, în apropiere de pieţe sau chioşcuri, în staţiile de metrou şi în pasajele pietonale. Seamănă între ei, de statură medie, cu blană deasă, ochii migdalaţi, cozi lungi şi urechile ciulite. Vin dinspre cartierele mărginaşe în centru (unde au şanse mai mari de a găsi ceva de mâncare), iar seara se întorc în mahalalele care le oferă adăpost.

Un specialist în biologia lupilor, Andrei Poiarkov, şi-a dedicat ultimii 30 de ani studiului câinilor fără de stăpân. El susţine că aspectul şi comportamentul lor s-au modificat, în scopul unei mai bune adaptări, şi a ajuns la concluzia că sunt mai interesanţi (şi mai uşor de urmărit) decât lupii. Diferenţele sunt semnificative. Densitatea populaţiei de câini este de câteva zeci de ori mai mare decât a lupilor. Câinii sunt mult mai puţin agresivi decât lupii şi mult mai toleranţi.

Lupii rămân permanent în aceeaşi haită, chiar dacă împart un teritoriu cu alte grupuri. O haită de câini vagabonzi poate domina alte haite şi „şeful” ei, câinele cel mai inteligent, nu cel mai puternic, patrulează pentru a-şi asigura poziţia ierarhică.

Din punctul de vedere al evoluţiei, câinii rătăcitori se află pe undeva între câinele domestic şi lup. Ei sunt greu, dacă nu imposibil de ţinut în casă. Genetic, lupii şi câinii sunt aproape identici. Procesul domesticirii a eliminat multe dintre trăsăturile lor agresive. Ceea ce vedem acum este un proces invers, am putea spune de sălbăticire. Cunoaştem specii ca dingo din Australia sau mai puţin celebrul câine cântăreţ din Noua Guinee, care provin din câini domestici deveniţi ferali.

Totuşi, diferenţele faţă de lupi sunt vizibile. Maidanezii sunt caracterizaţi de un anume polimorfism, o gamă mult mai bogată de aspecte fizice şi de comportament, nu de alta, dar condiţiile lor de mediu sunt mult mai variate.

În primul rând, sunt sociabili. Unii se asociază cu paznicii, fiind siguri că vor căpăta ceva de mâncare de la cei pe care îi consideră „stăpâni”. Alţii sunt apropiaţi de oameni în general, dar nu manifestă un ataşament personal. Ştiu să cerşească şi sunt excelenţi psihologi. Nu numai că ştiu dacă cineva are în sacoşă ceva bun de mâncare, dar şi dacă vor primi ceva de la persoana cu pricina sau nu.

În fine, un alt grup îi cuprinde pe acei câini a căror interacţiune socială este limitată la alte grupuri de câini, cei care se mulţumesc cu resturi şi caută în lăzile de gunoi. Trebuie pomeniţi şi câinii aproape sălbatici, care atacă neprovocaţi şi se hrănesc cu şoareci, şobolani, uneori chiar cu pisici. Ei trăiesc în parcuri, sunt vânători nocturni şi se feresc de oameni.

Dar categoria cea mai interesantă este cea a câinilor din metrou. Andrei Neuronov (ce nume predestinat!), specialist în psihologia animalelor, a observat peste 500 de câini în staţiile de metrou. Dintre ei, doar vreo 20 au învăţat să circule cu trenurile subterane. Se orientează după miros, recunosc numele staţiei anunţate la difuzor sau durata parcursului. Sunt aproape imposibil de controlat, sterilizarea şi eutanasierea nu au avut rezultatele scontate, cu toate că din 100 de câini abandonaţi supravieţuiesc cel mult trei.

E vorba, v-aţi putut da seama cu uşurinţă, despre câinii comunitari din Moscova. Ei au apărut pe străzi şi s-au înmulţit vertiginos după marile demolări din 1980, când oraşul avea nevoie de blocuri pentru oaspeţii Olimpiadei.
Au mai fost mari demolări şi în alte oraşe, nu-i aşa?

Sursa: Jurnalul National


 
Putem fi Zero Waste in vacanta? #Tenerife

Putem fi Zero Waste in vacanta? #Tenerife
Va scriu in prima zi acasa, dupa o vacanta foarte frumoasa in Tenerife. Din fericire am noroc de vreme buna si pot scrie la masa din gradina, la soare, cu o limonada langa mine si parca trecerea la viata de zi cu zi nu mai e asa de grea. Dupa cum bine stiti pana acum, […]

Tinta de „Zero Deseuri� – un obiectiv realizabil in Romania de astazi?

Tinta de „Zero Deseuri� – un obiectiv realizabil in Romania de astazi?
Povestea de la Targu Lapus a inceput in urma cu 10 ani, cand, Primaria orasului a decis inceperea demersurilor de reducere progresiva a cantitatii deseurilor colectate de la populatie. Sistemul a intrat in functiune in 2010, odata cu obtinerea unei finantari din Fonduri Europene si prevedea implementarea unei strategii eficiente de gestionare a deseurilor menajere. […]

Activistii Mining Watch au depus plangere penala impotriva Deva Gold

Activistii Mining Watch au depus plangere penala impotriva Deva Gold
Marti, 28 martie, activistii Mining Watch s-au aflat la Certej pentru a verifica legalitatea lucrarilor de santier care se desfasoara pentru construirea a doua bazine necesare exploatarii. In acest sens, activistii s-au deplasat pentru a vizualiza panourile de santier care potrivit legislatiei in vigoare trebuie sa fie afiste intr-un loc vizibil si accesibil publicului [1]. […]

Amenzi si dosar penal pentru taieri de arbori in zona Vidraru

Amenzi si dosar penal pentru taieri de arbori in zona Vidraru
Conform Greenpeace Romania, pretinsa diminuare a fenomenului taierilor ilegale se vede doar din birou. In teren taierile ilegale afecteaza suprafete mari si produc inclusiv distrugerea ultimelor paduri virgine ale Europei. Un voluntar a semnalat cu ajutorul www.salvezpadurea.ro posibile taieri ilegale in zona lacului Vidraru, in bazinul raului Cumpana, iar acestea au fost confirmate in teren […]

O planta noua pentru stiinta descoperita de biologi

O planta noua pentru stiinta descoperita de biologi
Biologii au descoperit in Dobrogea o noua specie de planta, intr-un proiect al Societatii Ornitologice Romane.  Nu este doar o specie noua pentru Romania, ci este o specie noua pentru stiinta.  Trei ani de zile au durat analizele care sa confirme descoperirea biologilor romani. Biologii care au gasit planta au si avut onoarea de a-i […]

Let`s Do It, Romania! si Teach for Romania lanseaza „Let’s Share & Care!”, primul centru de minerit urban pentru combaterea risipei si sustinerea educatiei in comunitatile defavorizate

Let`s Do It, Romania! si Teach for Romania lanseaza „Let’s Share & Care!”, primul centru de minerit urban pentru combaterea risipei si sustinerea educatiei in comunitatile defavorizate
Mineritul urban este alternativa la mineritul traditional si consta in recuperarea resurselor din deseuri, de la metale din deseuri electronice pana la materiale de constructii din demolari, prin repararea, reutilizarea sau reciclarea acestora. O initiativa care promoveaza mineritul urban este „Let’s Share & Care!” lansat de Let’s do it, Romania!, care isi propune sa sustina copiii […]

Initiativa „Plantam fapte bune” a dat startul impaduririlor in 2017

Initiativa „Plantam fapte bune” a dat startul impaduririlor in 2017
Sambata, 25 martie, echipa Plantam fapte bune in Romania a dat startul actiunilor de impadurire din 2017, la Silistea Gumesti, un loc deja cunoscut si indragit de catre voluntarii plantatori. 5.000 de puieti forestieri – cer, artar si sanger – au fost plantati pe o suprafata de 1 hectar, in continuarea celor 13.000 de puieti […]

Parma, model de bune practici in gestionarea deseurilor pentru Oradea

Parma, model de bune practici in gestionarea deseurilor pentru Oradea
In cautarea unor solutii si modele de bune practici in gestionarea deseurilor si pentru a intelege cum se poate aplica instrumentul financiar „platesti pentru cat arunci” autoritatile publice si operatorii de salubritate bihoreni au ajuns in Parma, Italia. Orasul Parma este situat in nordul Italiei si are o populatie de circa 200.000 locuitori, similara cu […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.