Autorităţile au demarat o anchetă pentru a depista cine a omorât patrupedele

Descoperire şocantă făcută de un medic din Buzău, la marginea pădurii Ciuta. Şapte câini zăceau ieri, fără suflare, având pe corp urme de împuşcături.
“Am observat că fuseseră împuşcate cu armă cu glonţ. Se vedea după gaură că nu este plagă de alice. Am pus mâna pe ei şi erau calzi, semn că fuseseră omorâţi cu puţin timp în urmă”, a spus Vasile Oprea, care obişnuia să hrănească animalele ori de câte ori trecea cu maşina prin zonă.

Nimeni nu ştie deocamdată cine ar fi putut împuşca patrupedele. Mai mult decât atât, se pare că nimeni nu a auzit împuşcăturile, chiar dacă în zonă este în permanenţă un pădurar.

“Ori administratorul fondului de vânătoare din zonă ar fi putut să îi împuşte, ori au fost omorâţi în altă parte şi aduşi aici”, a spus primarul comunei Măgura, Daniel Cârstea.

Buzău: Adopţii de câini şi pisici, în Crâng

Nouă câini, atât pui, cât şi adulţi de talie mică, precum şi cinci pisici au din acest weekend stăpâni. Patrupedele norocoase au fost adoptate de buzoieni, cei mai mulţi, copii şi tineri.

Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Prieteni Credincioşi, care va repeta lunar „maratonul adopţiilor” de câini şi pisici, la obeliscul din parcul Crâng.

Nea Floricel, îngrijitorul noului padoc, a inaugurat parcul de joacă împreună cu maidanezul “Fulg”

Frumoasă e viaţa de câine. Cel puţin pentru comunitarii din Buzău care vor ajunge în noul padoc inaugurat în cartierul Simileasca.
Aici, vor avea parte nu numai de hrană şi apă, ci şi de zbenguieli într-un parc de joacă, construit în vecinătatea cuştilor.

Câinii vor fi răsfăţaţi în balansoare, la groapa de nisip şi printre jaloanele din parc de către voluntari ai asociaţiilor pentru protecţia oamenilor.

Îngrijitorul noului padoc a fost primul partener de joacă al patrupezilor aduşi aici. A ales să îl plimbe prin parcul de joacă pe “Fulg”, un câine alb, adus dintr-un alt adăpost al Primăriei Buzău.

“Ei sunt învăţaţi în libertate şi nu ştiu cum e să fie ţinuţi în lesă. De aia nu sunt foarte prietenoşi”, spune nea Floricel, îngrijitorul padocului.

Ideea locului de joacă i-a aparţinut medicului veterinar Dănuţ Păle, administratorul celor două adăposturi din oraş. În noul padoc încap peste 300 de câini.

Adresa de email :

Pe Sara am gasit-o acum cateva zile intr-o balta pe bulevardul Balcescu, tremura, plangea si era plina de noroi.

Adresa de email :

Gasit in camp, parasit alaturi de alti puiuti, isi cauta o familie in care sa se simta ocrotit si sa nu mai simta frigul si foamea.

“Este o acţiune de voluntariat iar tot ceea ce am făcut aici pentru câini este absolut gratuit. Am ales să venim în România pentru că am aflat că acest fenomen al câinilor fără stăpân a luat o amploare deosebită. Nu suntem de acord cu masacrarea lor şi trebuie să înţelegem că dacă nu îi sterilizăm nu vom rezolva această problemă”, ne-a declarat Andrea, una dintre voluntarele grupului.

Primar, în ajutor

O mână de ajutor le-a dat-o şi primarul comunei Merei, Ion Fătu, tehnician veterinar de meserie, care a ajutat atât la prinderea, cât şi la tratamentul câinilor.

“Am fost plăcut surprinşi să constatăm că localnicii au fost foarte receptivi, iar un mare ajutor l-am primit chiar de la primarul comunei, care s-a implicat şi ne-a ajutat. În câteva zile, ne-au trecut prin mâini peste o sută de câini şi pot să spun că am rezolvat, în mare parte, această problemă a câinilor de pe stradă, aici la Monteoru”, ne-a declarat Cristina Peterson, preşedinta unei asociaţii care se ocupă de salvarea animalelor.

Americanii s-au îndrăgostit imediat de România. Le-au plăcut în mod special produsele noastre tradiţionale, dar şi oamenii pe care îi caracterizează ca fiind foarte primitori. Unii dintre voluntari se vor întoarce acasă cu câini comunitari adoptaţi din România, de care s-au ataşat.

Adresa de email :

Sunt 3 catelusi jucausi, fara nume, de 2 luni jumate, care au fost salvati de pe strada.

Adresa de email :

Sunt un baietzel superb, foarte iubitor si cuminte, de numai 2 luni

O asociaţie crede că animalele sunt omorâte în adăpos

Anchetă la un adăpost pentru câini, în Buzău. Asociaţia pentru Protecţia Animalelor “Prieteni Credincioşi” acuză conducerea adăpostului că omoară câinii. Asta după ce a intrat în posesia unor imagini cu animale prost hrănite. În cuştile din imagini apar şi pete de sânge. Directorul adăpostului neagă orice acuzaţie.

Organizaţia pentru protecţia animalelor spune că, de câteva săptămâni, câinii din Buzău au început să dispară din faţa blocurilor. Suspiciunea că ceva se întâmplă a venit după ce în adăposturi au fost găsite mai puţin de 20 de animale, după ce hingherii au declarat că s-au ridicat aproape 100.

Asociaţia a intrat în posesia unor imagini din interiorul adăpostului de câini. Ce au văzut acolo i-a şocat, câini înfometaţi şi multe pete de sânge în cuşti.

Deşi cei bănuiţi de cruzime faţă de animale neagă acuzaţiile, asociaţia a depus o plângere la Poliţie, care anchetează cazul. “S-a intocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cruzime faţă de animale, urmând ca pe parcursul cercetărilor să se stabilească situaţia de fapt”, a declarat comisarul Florina Crucianu.

Construcţia adăpostului a început la sfârşitul anului trecut şi nu are cabinet veterinar şi nici apă curentă.

Zile la rând am încercat să vedem în ce condiţii trăiesc câinii din noul padoc din Buzău. Am fost opriţi de fiecare dată dar am fost asiguraţi că animalele sunt bine hrănite şi îngrijite.

Semnele de întrebare am început să ni le punem după ce am primit mai multe sesizări că dispar câinii comunitari de pe lângă blocuri. Apoi, nimeni nu ştia cu exactitate numărul câinilor din adăpost. Conducerea Urbis Serv care are în administrare padocul spunea că sunt aproximativ 12, un şofer de pe o maşină care adună câinii din cartiere spunea că sunt între 80 şi 100, iar un paznic ne-a spus ieri că nu este niciun câine în padoc.

Ieri am reuşit să intrăm în fortăreaţa în care sunt ţinuţi câinii iar imaginile de acolo ne-au şocat. Cuştile sunt amplasate într-o curte în care nu există nici măcar un cabinet medical iar în ele erau aproape 30 de câini dintre care jumătate erau pui.

Bietele animale sunt piele şi os, nu era nici urmă de mâncare în cuşti iar apă aveau doar câţiva dintre ei. Iar ca şocul să fie şi mai mare, într-una dintre cuşti un căţeluş lingea sânge de pe pardoseală.

Erau urme proaspete de sânge şi bălţi de sânge amestecat cu apă şi cu detergent. În imediata apopiere erau câteva mături pline de sânge şi o roabă.

Nimeni nu a putut să ne explice ce s-a întâmplat acolo. Conducerea Urbis Serv ne-a asigurat că va demara o anchetă să afle ce s-a petrecut în padocul misterios de la marginea oraşului.

Adresa de email :

Este vb. de o catelusa de bloc, din Micro 14

Adresa de email :

Grace este o catelusa metis, 5 luni, vaccinata

Adresa de email :

Eu sunt Mihail si am o povestioara cam trista: am fost gasit de Sfantul Mihail si Gavril

Adresa de email :

Nancy este o catelusa metis de Schnautzer, castrata, vaccinata

Adresa de email :

Numele meu este HERMAN si sunt un biet catelus in varsta de numai 2 luni

Câinii maidanezi, stăpâni peste locurile de joacă

Câinii vagabonzi şi mizeria de lângă unele locuri de joacă din municipiul Buzău reprezenintă un grav atentat la sănătatea copiilor.

O spun atât medicii cât şi părinţii şi bunicii copiilor care sunt îngroziţi de ideea că cei mici ar putea să se îmbolnăvească de afecţiuni grave în urma vizitelor pe care le fac zilnic la locurile de agrement.

Buzoianca Dobre Didina de 56 de ani din cartierul Micro 14 se îngrijeşte ca nepoţelul său de 4 ani ca pe ochii din cap şi are grijă să aibă parte de o copilărie cât mai frumoasă.

Are un singur necaz: nu poate să-şi lase copilul să se joace la spaţiul special amenajat din faţa blocului. „Stau şi mă gândesc în fiecare zi la cei care au avut ideea să amplaseze tomberoanele de gunoi lângă locul de joacă. Oare ei nu au copii acasă? Nepotul meu este mic şi îmi cere să-l dau în leagăn. Pot eu oare să-l las să se joace printre câiniii vagabonzi şi printre mirosurile astea groaznice de gunoi? Am auzit de tot felul de cazuri de copii care s-au îmbolnăvit de la locurile de joacă şi mi-e frică să-l aduc să se joace în aceste focare de infecţie” se plânge Dobre Didina.

Un alt cartier, un alt loc de joacă şi o poveste parcă trasă la indigo. O bunică îşi scoate nepoţelul la aer în cartierul Micro 3 dar evită să poposească lângă locul de joacă încadrat de un gard metalic frumos colorat. Motivul: câinii vagabonzi care tronează maiestuos în zona de agrement îi inspiră teamă. „Gabriel îşi doreşte de multe ori să se dea în leagăn sau să se joace la nisip dar uitaţi-va şi dumneavoastră câţi câini sunt. Mai este vorba şi de mizeria pe care o lasă în urmă. Mi-e frică ca Gabriel să nu se îmbolnăvească sau să nu fie atacat de câini. Din acest motiv evit aceste locuri”, povesteşte îngrijorată bunicuţa.

Teama celor două bunici nu este nicidecum nejustificată. Doctorul Dorel Nicolescu specialist în boli respiratorii avertizează că aceste locuri de joacă nu sunt nicidecum prietenoase pentru copii. „În primul rand câinii îi pot muşca şi le pot transmite o boală gravă precum turbarea. Tot de la aceste animale provin şi materiile fecale care pot transmite ouă de tenie. Copilul bagă în gură mâinile murdare le iar ouale microscopice de tenie pot produce chist hidatic ce se poate localiza în ficat, plâmâni sau chiar în creier. Şi mirosul le poate genera tot felul de alergii. Să nu uităm de hepatita A care poate face ravagii cei mici. E pericol de infecţie mare”, confirmă doctorul Dorel Nicolescu.

Adresa de email :

Lăbuş este un căţel de talie mică, deparazitat extern, care îşi doreşte să fie luat acasă cât mai curând

Fără să existat o înţelegere prealabilă şi nici un protocol oficial ambele asociaţii consideră că trebuie împiedicată înmulţirea cţinilor de pe străzi, iar singura soluţie este sterilizarea patrupedelor, şi în special a femelelor. În timp ce reprezentanţii autorităţilor ridică neputincioşi din umeri şi se limitează la a invoca padocul ocupat la întreaga sa capacitate şi viitorul adăpost ce urma să fie dat în folosinţă în urmă cu mai multe luni, voluntarii au abordat problema maidanezilor la modul cel mai serios. Cristina Peterson, o buzoiancă stabilită în Statele Unite a venit în toamna anului trecut cu cu grup de voluntari şi pe cheltuiala fundaţiei pe care o conduce au fost sterilizaţi aproximativ 300 de câini.

Iniţiativa absolut lăudabilă nu a rezolvat decât într-o mică parte problema. Asociaţia pentru protecţia animalelor de la Buzău condusă de Silvia Rus, apreciază la rândul său eforturile americanilor. „ A fost acţiunea lor binevenită. Am colaborat cu ei, dar nu şi cu autorităţile. Am ţinut legătura cu câţiva voluntari şi au promis că prin luna mai se vor întoarce la Buzău să mai sterilizeze câini”, susţine Silvia Rus.

Adresa de email :

Eu sunt Moca, o catelusa metis de shar pei

Unul dintre câinii incluşi în proiect

Este cazul unei femei care a demarat în localitatea Grăjdana un proiect numit „Câini în lanţuri”. „Totul a început în urmă cu trei ani, când am văzut în jurul casei mele multă suferinţă în cazul animalelor din curte, de exemplu câini legaţi în lanţuri scurte şi groase, fără un adăpost. Am reuşit ca pentru un număr restrâns de animale să schimb viaţa lor în mai bine”, ne-a spus Tamara Stoian, iniţiatoarea proiectului.

Aşa a început să viziteze curţile vecinilor, să aducă apă şi hrană zilnic şi a reuşit să convingă stăpânii să elibereze câinii din lanţuri. “Împreună cu o fundaţie din Suedia am oferit nişte cuşti câtorva câini, accesorii pentru a evita trauma legării în lanţ, castroane pentru apă şi mâncare uscată lunar”, ne-a zis Tamara Stoian.

După ce a strâns mai multe animale, a adus un medic veterinar care a sterilizat cinci câini ai vecinilor din bani săi. „Vara trecută am repetat acţiunea, dar cu un medic veterinar din Buzău, care s-a deplasat şi cu care am sterilizat nouă animale ale oamenilor, dar şi câini luaţi efectiv de pe stradă”, a mai adăugat Tamara Stoian.

Acum iubitoarea de animale, încurajată de lipsa de implicare a autorităţilor, intenţionează să repete această acţiune şi în vara acestui an la scară mai mare, dacă va fi posibil.

Cauza o reprezintă zecile de maidanezi care s-au adunat în ultimele luni în curtea unităţii spitaliceşti.

Şefii spitalului spun că sunt deja depăşiţi de stiuaţie şi că în ciuda eforturilor pe care le-au făcut nu pot scăpa de teroarea câinilor fără stăpân. „ Avem pacienţi care se plâng că aceşti câini îi mârâie şi câteodată chiar îi muşcă. Am încercat să-i alungăm, dar se întorc pentru că simt mirosul de mâncare de la bucătărie. Primăria ar trebui să găsească o soluţie pentru că, în afară de turbare un câine vagabond este purtătorul a zeci de agenţi patogeni” , a declarat directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, medicul Dorel Nicolescu.
Aşa se face că maidanezii care vin din parcul Crâng şi din cartierul Micro 14 îi sperie cumplit pe buzoienii lipsiţi de apărare. „Îmi este frică de ei pentru că sunt periculoşi şi nu ştii când te muşcă. Am văzut cazuri când s-au repezit la copii. Primăria sau cine este responsabil ar trebui să-i ia şi să-i eutanasieze”, a declarat Chira Barbu de 57 de ani din Buzău.
Un alt buzoian se plânge că nu mai suportă să vadă maidanezi mai ales în curtea spitalului după ce s-a tratat anul trecut cu injecţii în urma unei muşcături. „ Nu mai suport să-i văd după ce anul trecut am fost muşcat. A trebuit să fac injecţii la Spitalul CFR. Să-i ia cineva şi să ne scape de ei”, ne-a spus Bogdan Sava de 25 de ani din Buzău
Câinii comunitari întâlnesc puţine obstacole în drumul lor către hrană, mai ales că acum se lucrează şi la gardul spitalului.

„În curtea unei fabrici de lângă casa mea sunt vreo 15 câini, în fiecare dimineaţă lăsaţi liberi pe stradă. Sunt răi şi înfometaţi şi au ajuns să intre în curţile oamenilor ca să caute mâncare. Au început să se repeadă la oricine trece pe stradă. Ca să vină cineva la mine în vizită trebuie să mă sune înainte ca să îl apăr de câini”, susţine Adrian Panţic.

Omul pare disperat şi spune că a încercat să găsescă înţelegere şi ajutor, însă eforturile i-au fost zadarnice. Toţi au ridicat din umeri. A vorbit cu paznicul fabricii, care l-a trimis la director. Directorul la primar. Adrian Panţic a înţeles că ajutorul nu îi va veni vreodată de la autorităţi şi cum a auzit că voluntarii sunt singurii care se implică s-a oferit să pună şi el umărul.

„Mă ofer voluntar, poate mai găsesc vreo doi trei oameni şi o să prindem câinii de pe strada mea şi pe cei din centru” , ne-a declarat Adrian Panţic. Dacă demersul va avea succes şi va reuşi să adune câinii se ridică problema ce se va întâmpla cu patrupedele.

Mii de câini comunitari au umplut străzile oraşului şi numai 80 sunt „cazaţi” în adăpostul de la marginea oraşului. Hingherii ies din ce în ce mai rar pe străzi ca să captureze câini pentru sterilizare. „Pentru un câine comunitar, primăria ivesteşte cam un milion de lei în şapte zile. Trebuie bani pentru utilajul mecanizat care transportă animalul, pentru injecţia cu care este prins, tratamentul, hrana pentru o săptămână. Un câine ne costă mai mult decât un asistat al cantinei de ajutor social”, a declarat primarul Constantin Boşcodeală.

Sutele de animale se înmulţesc de la o zi la alta, fără ca primăria să poată interveni. „O lege care să permită în nişte limite eutanasierea câinilor fără stăpân, nerevendicaţi după o anumită perioadă, ar fi rezolvarea”, a spus Boşcodeală.

Perspectivele sunt sumbre, pentru că noul padoc, care şi-aşa nu are proiectate decât două sute de locuri, va fi terminat abia la sfârşitul primăverii, din lipsă de fonduri.

Primul patruped omorât de ger este din padocul de câini de la marginea oraşului. De dimineaţă, angajaţii de la ecarisaj au descoperit cadavrul aproape îngheţat al unui căţeluş, într-unul din ţarcuri. „Căţeluşul fusese adus săptămâna trecută, împreună cu încă trei pui şi căţeaua, de o femei de pe strada Unirii. Au fost hrăniţi, au primit apă călduţă şi cred că a murit de frig”, ne-a spus unul dintre îngrijitorii padocului.

Asociaţiile pentru protecţia animalelor spun că adăposturile din oraş nu asigură o bună protecţie termică a animalelor. „Cuştile sunt confecţionate din lemn şi au pereţii găuriţi pentru că au fost roase de câini. Alte trei cuşti nu mai există deloc şi până acum nu s-a făcut nicio reparaţie. Câinii mari sunt rezistenţi la ger însă puişorii au de suferit”, ne-a declarat Silvia Rus, de la o asociaţie pentru protecţia animalelor.

Pentru a face animalele rezistente la intemperii, asociaţiile pentru protecţia animalelor le oferă celor aproape 80 de câini din padoc hrană încălzită şi bucăţi de carne.

Adresa de email :

Vincent este cel inchis la culoare, Levi si Hansi sunt amandoi alb cu bej si boticul patat si seamana foarte mult, iar Grace, fetita, este cea cu alb si negru, cu boticul alb.

Adresa de email :

Adresa de email :

Adresa de email :

Adresa de email :

Adresa de email :

Adresa de email : ;

Adresa de email :

Adresa de email :

Adresa de email :

Adresa de email :

Adresa de email :

date de contact: STELIANA METELEAUCA 0730519077, 0748140241

Adresa de email :