Adresa de email :

CIMG6807.JPG (2 MB)

CIMG6810.JPG (2 MB)

CIMG6804.JPG (2 MB)

Adresa de email :

dino-nani.jpg (76 KB)

DSCF3694.JPG (154 KB)

DSCF3708.JPG (989 KB)

Adresa de email :

PICT0286.JPG (671 KB)

1-10-2011-4weeks.JPG (822 KB)

IMG_0108.JPG (588 KB)

Adresa de email :

Fotografie0027.jpg (1 MB)

Fotografie0026.jpg (1 MB)

Cine are o curticica suficienta in Constanta si vrea o catelusa plina de viata si de energie dornica de atentie din partea tuturor .

0721 967 526

Adresa de email :

Adresa de email :

la-coliba-iepurasilor-001.JPG (1 MB)

Adresa de email :

Richy-pierdut-caine.png (4 MB)

Adresa de email :

Imag000.jpg (439 KB)

Imag009.jpg (439 KB)

Adresa de email :

P9220590.JPG (3 MB)

P9220584.JPG (2 MB)

P9220585.JPG (2 MB)

Adresa de email :

DSCN0807.JPG (1 MB)

Adresa de email :

IMG038.jpg (1 MB)

IMG040.jpg (1 MB)

Date de contact :
E-mail :
Nr tel: 0761 213 312

Adresa de email :

Cryssa-x4500.jpg (1 MB)

Cryssa-x4537.jpg (1 MB)

IMG_0125.jpg (2 MB)

Adresa de email :

P6110250.JPG (3 MB)

P6110252.JPG (2 MB)

P6120246.JPG (3 MB)

Activitate intensă a Echipajului pentru Salvarea Animalelor

La numai câteva zile de la înfiinţare, Echipajul de Intervenţie şi Salvare a Animalelor Sălbatice Aflate în Dificultate (EISASAD) şi-a dovedit deja utilitatea. După salvarea uneui pelican, înainte de Paşte, specialiştii au intervenit ieri pentru salvarea unui pescăruş şi preluarea unui delfin eşuat.

Pescăruşul, din specia Larus argentatus, juvenil, cel mai probabil accidentat de o maşină a fost preluat şi dus la adăpost. „Deşi nu prezenta răni deschise, acesta se afla în imposibilitatea de a zbura. Echipa noastră la preluat şi i-a administrat tratamentele necesare. În scurt timp, pasărea a început să primească hrană şi lichide pentru rehidratare“, a declarat Răzvan Păpescu Mirceni, liderul SEOPMM Oceanic-Club.

Pentru delfin nu s-a mai putut face nimic

Tot ieri, echipa care deserveşte programul „Delfinii în criză!“ a identificat şi recuperat de pe plaja din Mamaia un cadavru de delfin (al treilea pe anul 2011) din specia Phocoena phocoena (marsuin), mascul, juvenil, cu lungimea totală de 97 de cm. Moartea acestuia a survenit ca urmare a prinderii în plase de pescuit.

O mână de ajutor

Cei care iubesc animalele şi doresc să ajute la salvarea lor pot susţine dmersurile organizaţiei trimiţând un sms cu textul DELFIN la 8880. Valoarea mesajului este de 3 euro şi include toate taxele.

De asemenea, până la 15 mai puteţi redirecţiona 2% din impozitul pe venit pe care îl datoraţi statului completând formularul 230 cu datele organizaţiei: SEOPMM Oceanic Club, CUI: 14503924; IBAN: RO 06 BTRL 0140 1205 7024 90XX , şi trimiţându-l însoţit de fişa fiscală eliberată de angajatorul dumneavoastră, către administraţia financiară de care aparţineţi.

Adresa de email :

POZA 9.jpg (395 KB)

POZA 2.jpg (909 KB)

POZA 4.jpg (259 KB)

Adresa de email :

jesie.jpg (60 KB)

Adresa de email :

maia.jpg (72 KB)

Trebuie sa-l dau urgent, deoarece mai am in casa inca 5 pisici si un caine care nu prea accepta prezenta noului locatar.

Adresa de email :

DSCF1982.JPG (2 MB)

DSCF2002.JPG (809 KB)

DSCF2029.JPG (2 MB)

Vrem sa ii gasim o familie iubitoare si care sa o iubeasca la fel de mult ca si noi. Am gasit-o anul trecut prin aprilie in zona Garii in fata Bancii BCR …
Noi mai aem 3 caini in afara de ea si nu ne putem descurca prea bine.

Va rog daca doriti sa ii oferiti o casuta si multe iubire,contactati-ma

Catelusa este sterilizata !

Ei nu ii place la curte, doar la apartament(din nefericire)Adresa de email :

Este o catelusa foarte cuminte si iubitoare.

„Nu avem nici măcar străzi sigure”, ne-a semnalat Raluca Cernea, o constănţeancă din zona Far. „Am observat că scrieţi, în ziar, că în oraş sunt imagini care nu se potrivesc unui oraş european. Dar avem un oraş european? Poate doar cu numele. De nevoie, cu mizeria învăţăm să trăim. Dar trebuie făcut neapărat ceva cu maidanezii. La Far au venit hingherii, parcă anul trecut, şi i-au adunat pe cei mai mulţi. De câteva luni, au apărut alţi câini. Au culcuşul în locul de joacă amenajat de primărie pentru copii, latră toată noaptea şi se reped la noi, seara, când ne întoarcem de la muncă. Sunt zile când îmi este frică să mă apropii de scara unde locuiesc, pentru că stau câte trei – patru şi latră”, ne-a sesizat cititoarea.

Temerea ei este justificată, având în vedere că sunt numeroase cazurile de constănţeni care au fost muşcaţi. Dr. Stela Halichidis, managerul Spitalului de Boli Infecţioase, a declarat pentru „Cuget Liber” că, anual, în această unitate ajung aproximativ 3.000 de constănţeni atacaţi de maidanezi.

Un alt cititor, care s-a semnat „Dony”, ne-a semnalat pe pagina web a ziarului că „în multe curţi de grădiniţe, şcoli, licee sau chiar la universitate, pe Bulevardul Mamaia, este plin de maidanezi care se înmulţesc în neştire”.

La fel este situaţia, ne-a transmis un alt cititor, şi în curţile instituţiilor de stat sau private, mai ales în zonele periferice. Şi ei, ca toţi constănţenii de altfel, consideră că ceea ce fac autorizaţiile în prezent nu este suficient şi că trebuie luate măsuri eficiente pentru a elibera străzile de sub „dominaţia” maidanezilor.

20 de câini sunt strânşi, zilnic, de pe străzi

Reprezentanţii Serviciului de Ecarisaj din cadrul Primăriei Constanţa şi ai SC Alfmob Exim SA, responsabili cu strângerea şi adăpostirea animalelor fără stăpân, susţin că se acţionează în funcţie de posibilităţi. „În medie, sunt strânşi în jur de 20 de câini pe zi. Nu sunt nici posibilităţi financiare pentru a strânge mai mulţi; s-au făcut reduceri de buget, la toate capitolele, inclusiv la ecarisaj. Banii abia ajung pentru hrană şi medicamente, nu şi pentru investiţii”, ne-a declarat Cristina Laurenţia Itoafă, şeful Serviciului de Ecarisaj. Adică pentru achiziţionarea unor maşini de colectare a patrupedelor, căci acum biobaza are două astfel de autovehicule. Potrivit lui Mihai Puretea, administratorul biobazei, sunt zile când o singură maşină iese pe străzile Constanţei, pentru că a doua trebuie să răspundă solicitărilor primăriilor din judeţ, cu care firma are contract. În prezent, în unitatea de la marginea oraşului sunt adăpostiţi în jur de 130 – 150 de patrupede. Puţini, spunem noi, în condiţiile în care capacitatea biobazei este, potrivit reprezentanţilor firmei, de aproape 500 de locuri.

Niciunul dintre cei chestionaţi nu a putut să ne spună însă, cel puţin estimativ, câţi maidanezi mai sunt pe străzile Constanţei, având în vedere că, după cum spun ei, răspund zilnic solicitărilor pe care le primesc din toate colţurile oraşului. „Nu a fost făcut un astfel de recensământ”, ne-a spus Mihai Puretea, deşi ar fi fost, con-siderăm noi, unul dintre cei mai interesaţi de acest aspect, pentru a evidenţia dacă firma pe care o reprezintă îşi face datoria şi cât va mai avea de lucru (!). Angajata Primăriei a fost de acord, în schimb, că în municipiul nostru ar fi în jur de 20.000 de câini, aşa cum susţinea primarul Radu Mazăre în urmă cu ceva vreme.

„În ultima perioadă am primit sesizări pentru a ridica maidanezi din cartierele Faleză Nord şi Poarta 6. În general, sunt sesizări din cartierele cu blocuri şi din zonele unde au fost clădiri în construcţie. Muncitorii tot adună câinii pe şantiere, pentru a le păzi, iar când termină construcţia, aceştia rămân pe străzi” – Cristina Laurenţia Itoafă, şef Serviciu de Ecarisaj.

Iubitorii de animale vor un adăpost pentru câini

Cristina Laurenţia Itoafă este de părere că intervenţia angajaţilor biobazei pe străzile municipiului se observă, chiar dacă numărul câinilor nu scade semnificativ. „Eu cred că se simte că se intervine pe străzi, iar cei care au făcut sesizări nu pot spune că nu strângem câinii. Dar tot apar alţii. Persoanele care revendică animalele îşi iau angajamentul că se vor îngriji de ei, dar îi lasă înapoi în stradă. Ar trebui să ne sprijine şi populaţia, să nu-i abandoneze pe stradă”, a afirmat şefa serviciului.

Iubitorii de animale susţin, în replică, faptul că tot încearcă să contribuie, dar nu sunt lăsaţi. De exemplu, reprezentanţii Fundaţiei „Noroc” încearcă de doi ani să obţină un teren de la Primăria Constanţa pentru a înfiinţa o biobază proprie. Demersurile lor au rămas fără ecou. „Au fost trimise adrese şi către guvernanţi, dar ni s-a răspuns că autorităţile locale sunt în măsură să ne sprijine cu un teren. Noi facem fiecare ce putem, în zonele unde locuim, dar este nevoie de un centru unde să adunăm aceşti căţeluşi. Credeţi că nouă ne convine să-i lăsăm pe stradă, dar nu avem ce face”, ne-a spus Eugenia Hulea, preşedintele fundaţiei.

Va raspundem tuturor ca exista, din pacate, interese ca Spike sa nu beneficieze de concursul autoritatilor, fara de care nu este posibil sa functionam in conditii normale (in prezent, de exemplu, nu avem curent electric pe care Primaria Cernavoda ni l-a taiat abuziv si suntem complet ocoliti de autoritati in ceea ce priveste serviciul de salubrizare). Acestea sunt unele din revendicarile noastre, menite sa asigure minimum necesar animalelor din adapost, in ceea ce priveste o parte din nevoile lor. Dar autoritatile sunt obligate de lege sa faca mult mai mult pentru asociatiile care contribuie la asigurarea ordinii si sanatatii publice, lucru pe care indirect, pentru ca nu acesta este scopul nostru, ci protectia animalelor, il facem si noi. Nimic din interesul si disponibilitatea noastra nu determina autoritatile sa vina in intampinarea nevoilor noastre, asa cum o fac in cazul altor asociatii, pe care nu le voi numi acum si nici ratiunile care le determina sa o faca.

In aceste conditii, noi, din cauza vulnerabilitatii noastre, pentru ca a fi sarac inseamna a fi vulnerabil, putem fi usor confundati cu unii care nu asigura pentru ca nu vor, pentru ca nu le pasa, conditii animalelor din adapost, cand de fapt suntem exact la polul opus.

Avem probleme pentru ca nu putem sa le rezolvam in aceste conditii, fara nici un ajutor din nici o parte. Si, din cauza neputinta noastra, sufera animalele. Este un cerc vicios, din care ne rugam la D-zeu sa iesim pentru binele lor. Purtam din aceste motive o lupta permanenta cu autoritatile si nu numai.

O parte importanta din lipsurile noastre trebuie insa sa fie suplinita si de oameni care iubesc animalele si se preocupa pentru soarta lor. In acest sens, va mai solicit o data bunavointa sa ne ajutati in demersul urmator, asa cum rezulta din link-ul de mai jos.

Este contributia pe care cineva care a intrat in contact cu noi a vrut sa si-o aduca la cauza noastra si imi permit sa o transmit mai departe pentru binele animalelor pe care le adapostim.

Va multumesc,

Doina Leseschi, Asociatia Spike

Adresa de email :

Acum minunatia aceasta de catelusa are o luna si doua saptamani si mananca singurica bobite muiate in lapte este foarte cuminte, nu-i auzi glasul, si foarte jucausa.

Patrupedele vor fi analizate la sânge de arbitri, iar la final vor fi desemnaţi câştigătorii. Demonstraţiile de dresaj vor fi trecute prin filtrul unui juriu numeros, format din arbitri români şi străini.

Jessie participă la concurs

Printre participanţi se vor număra şi câteva exemplare din rase mai puţin întâlnite la noi în ţară, cum ar fi lupul alb. „Sunt câini care se adaptează foarte bine, atât la curte, cât şi la apartament. Sunt foarte isteţi şi foarte important, nu sunt distrugători“, a declarat proprietara lui Jessie, Mirela Miuţu. Ea a mai spus că vrea să înfiinţeze o canisă de câini ciobăneşti albi elveţieni în Constanţa.

Alte rase de câini care vor putea fi admirate sunt: Ciobăneşti carpatini, mioritici, Cane Corso, Dog de Bordeaux, Yorkshire Terrier, Samoed, Malamut de Alaska.

Protestul bărbatului vine în sprijinul celui iniţiat de profesoara de canto, Anca Herţea. Cei doi solicită deblocarea proiectului legislativ nr. 912 (adoptat de Senat) de gestionare a animalelor comunitare prin sterilizare, care în prezent se află la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputaţilor.

Prin această formă de protest, cele două persoane trag un semnal de alarmă cu privire la „abuzurile autorităţilor asupra animalelor, iar cei ce au spălat bani publici pentru eutanasierea câinilor comunitari să răspundă în faţa justiţiei”, după cum declară preşedintele asociaţiei, Doina Leşenschi.

„Zeci de milioane de Euro, din banii contribuabililor, au fost cheltuiţi, nejustificabil, pentru uciderea a sute de mii de câini comunitari. Ani de zile s-a «tratat» efectul şi nu cauza. Rezultatul în stradă: ZERO… pentru că nimeni nu a întreprins nimic în vederea stopării înmulţirii şi abandonului”, a declarat şi Carmen Arsene, preşedintele Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor (FNPA).

Zeci de milioane de Euro, din banii contribuabililor, au fost cheltuiti, nejustificabil, pentru uciderea a sute de mii de caini comunitari.

Ani de zile s-a „tratat” efectul si nu cauza.

Rezultatul in strada: ZERO …pentru ca nimeni nu a intreprins nimic in vederea stoparii inmultirii si abandonului.

“Metoda de eliminare a cainilor este foarte costisitoare si nu are niciun impact pozitiv. Nu are efect asupra radacinii problemei. Controlul reproductiei este cea mai eficienta strategie pentru managementul populatiei canine, se bazeaza prioritar pe sterilizare, vaccinare, educatia populatiei” (Raport tehnic al Comitetului de Experti pentru controlul rabiei si Ghid pentru managementul populatiei canine ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, O.M.S., Geneva, 1988)

Viorel Tcaci – de 8 zile fara hrana iar de 2 zile si fara apa

Viorel Tcaci, asoc. “Spike”, s-a alaturat protestului profesoarei de canto, Anca Hertea, insa, mai mult, a renuntat si la apa.

cerand

DEBLOCAREA

proiectului legislativ nr. 912 (adoptat de Senat) de gestionare a animalelor comunitare prin sterilizare

de la Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputatilor si pentru ca  “abuzurile autoritatilor asupra animalelor sa inceteze iar cei ce au spalat bani publici pentru eutanasia cainilor comunitari sa raspunda in fata justitiei” http://www.adevarul.ro/locale/constanta/Constanta-_Directorul_executiv_al_Asociatiei_Spike_refuza_si_apa_0_250775307.html

Carmen Arsene

SPIKE are în adăpost 250 de animale: câini, pisici şi măgari

Viorel Tcaci a intrat de marţi în greva foamei în semn de protest pentru lipsa unei legislaţii clare în ceea ce priveşte protecţia animalelor, dar şi ca gest de solidarizare cu Anca Herţea din Bucureşti, care se află de 13 zile în greva foamei penu deblocarea unui proiect legislativ.

Administratorul Asociaţiei pentru Protecţia Animalelor SPIKE cere deblocarea în sistem de urgenţă a Legii „Marinescu“ privind protecţia animalelor. De asemenea, Viorel Tcaci spune că un alt motiv pentru care a intrat în greva foamei este acela al „abuzurilor în formă continuată de la Primăria Cernavodă, dar şi de la Ecarisajul Constanţa“. El spune că administraţia locală din Cernavodă nu a mai dat „un cui“ pentru adăpostul de animale administrat de SPIKE.

Adminstratorul adăpostului susţine că nu va ieşi din grevă până când punctele enumerate mai sus nu îşi vor găsi rezolvarea. „Pentru mine sănătatea nu mai contează, dar sufletul mi-l vând scump“, a spus Tcaci.

El este monitorizat în prezent de un echipaj de Ambulanţă. Susţine că dimineaţa are dureri de cap, iar glicemia este uşor măsrită, dar că în rest nu are alte probleme de sănătate.

Adresa de email :

Primele amintiri le am de cand o doamna cu suflet mare m-a gasit, alaturi de fratiorul meu

Adresa de email :

De cateva zile, in zona Energia, Constanta, se afla un caine ciobanesc german cu metis.

Mai grav este însă că unul dintre câini a scăpat din cuşcă, iar în momentul în care a ajuns pe stradă a atacat un om. Este vorba despre Ion Voicu. Bărbatul a povestit că tocmai ieşise la plimbare cu un căţel, când dulăul scăpat din curtea fostei discoteci s-a repezit la el. „Nu ştiu ce s-ar fi întâmplat dacă era un copil cu Bichonul, nu eu”, a spus bărbatul, care ne-a arătat şi adeverinţa eliberată de Spitalul de Boli Infecţioase. Nu a depus încă plângere, dar vecinii săi au făcut-o deja, pentru că nu mai suportau deranjul provocat de câini: „Miroase, stau în cuşti pline cu excremente, scapă în stradă…”, ne motivează Camelia Zaharia, una dintre semnatarele sesizării înaintate în atenţia Primăriei Eforie.

A primit şi răspuns din partea primăriei: Alexandru Gorga a fost sancţionat contravenţional. Nu este însă suficient, susţin locuitorii din zonă, Camelia Zaharia povestind că a văzut noaptea bărbaţi venind să ia câinii, pe care îi aduc după câteva ore înapoi. Drept pentru care, nu este exclusă nici varianta ca respectivele patrupede (Amstaff şi Rottwailer) să fie folosite în lupte ilegale de câini. Vom reveni.

Viorel Cobzariu spune că fiecare animal în parte l-a costat cel puţin 500 de euro. Bărbatul nu a stat prea mult pe gânduri şi a anunţat autorităţile sanitar veterinare pentru a vedea din ce cauză i-au murit animalele. Nu mică i-a fost mirarea când, în urma efectuării necropsiei, specialiştii au stabilit că animatele au fost otrăvite cu Furadan.

Cobzariu mai spune că înainte de a-şi găsi animalele moarte a fost ameninţat de un vecin, care era deranjat de lătratul câinilor, însă a interpretat ameninţarea ca pe o simplă glumă. „Numai eu ştiu cât m-am chinuit cu ei. De mici i-am crescut. Am plătit câte 500 de euro pentru fiecare căţeluş în parte“, a declarat Viorel Cobzariu.

Păgubitul a mers şi la Poliţia Ovidiu pentru a face o plângere împotriva vecinului pe care el îl bănuieşte că i-a omorât animalele.

Mai mulţi câini au fost găsiţi împuscaţi în Mamaia/Foto:savethedogs.eu

Cinci mistreţi împuşcaţi la Balc sunt infectaţi cu trichineloză
Doi agenţi de pază ai unui club din Iaşi au fost împuşcaţi de un client
13 tineri au fost împuşcaţi şi alte 17 persoane au fost rănite în oraşul mexican Ciudad Juarez
Martorii spun că autorul ar fi un cadru militar care foloseşte arma din dotare pentru uciderea câinilor.

Localnicii au alertat autorităţile, iar Poliţia Năvodari a început o anchetă. Până acum au găsit corpul unui singur câine împuşcat, lângă unitatea militară de marină. Ei cred că ceilalţi câini morţi sunt acoperiţi cu zăpadă şi vor fi găsiţi când troienele se vor topi.

Poliţiştii sunt pe urmele celui care a împuşcat câini comunitari din Mamaia.

Martorii au declarat că suspectul este un angajat al Armatei care foloseşte arma din dotare. „Au fost împuşcaţi mai mulţi câini. Cine a făcut asta nu poate fi numit om” a declarat Murat Zeadin, reprezentantul Asociaţiei pentru Protecţia Animalelor.

Cazul a intrat şi în atenţia poliţiştilor de la Serviciul Arme Explozivi şi Substanţe Toxice din cadrul Inspectoratului de Poliţie a Judeţului Constanţa.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Constanţa, Radu Croitoru, poliţiştii din Năvodari au fost sesizaţi, luni, de reprezentanţi ai Asociaţiei pentru Protecţia Animalelor, care au primit plângeri de la constănţenii care locuiesc în zona Mamaia-Sat că mai mulţi câini comunitari au fost împuşcaţi.
Reprezentantul IPJ Constanţa a afirmat că poliţiştii au făcut cercetări în zonă şi au găsit un câine mort, însă nu au descoperit niciun cartuş, precizând că “în perimetrul respectiv sunt haite de câini comunitari care uneori se încaieră între ei, oamenii din zonă spunând că animalele sunt agresive şi reprezintă un pericol”.

Corpul câinelui împuşcat a fost dus la Direcţia Sanitar Veterinară pentru ca medicii să stabilească cu exactitate cauza morţii animalului, iar ancheta în acest caz este desfăşurată de Poliţia Năvodari şi de Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Toxice din cadrul IPJ Constanţa.

Martorii spun că autorul ar fi un cadru militar care foloseşte arma din dotare pentru uciderea câinilor.

Proprietarii animalelor de companie din judeţul Constanţa îşi pot găti de acum înainte animalele de companie. Câinii sau pisicile pot pleca la plimbare în parc cu brăţări, zgărzi sau pandative colorate şi lucrate manual.

Artistul plastic Cristina Dan spune că a creat pandantive, brăţari, zgărzi pentru căţei şi pisici pentru că s-a gândit că şi micuţele necuvântătoare vor să fie frumoase atunci când îşi însoţesc stăpânii la plimbare.

„Dincolo de asemănările fizionomice care există între patrupede şi stăpânii acestora, specialiştii au mai demonstrat încă un fapt, vizibil de altfel cu ochiul liber: acela ca patrupedele reflectă şi personalitatea proprietarilor lor. Drept urmare, o persoană care se respectă va avea întotdeauna un câine bine îngrijit, care în ocazii speciale va purta şi el un papion sau o cravată. O doamnă sofisticată şi cosmopolită va plimba cu siguranţă o pisicuţă sau un căţel la fel de cocheţi ca şi ea“, a declarat Cristina Dan.

Ideea i-a venit în urmă cu câţiva ani

Artista spune că pornind de la aceste considerente, dar şi de la faptul că în urmă cu ani buni, când avea nu mai puţin de şase pisici, nu găsea astfel de accesorii pe piaţă. Acesta este şi motivul pentru care a decis ca acum este timpul pentru crearea unei colecţii speciale doar pentru animale de companie.

„Mi-ar fi plăcut foarte mult ca pisicuţele mele să aibă tot felul de accesorii, care să se potrivească fiecărei ocazii în parte. De asemenea, aş fi fost încântată să găsesc tot felul de zgăzi, de pandanive din materiale care de care mai diferite şi foarte bine executate. Piaţa din România făcea însă abia primii pşsi în era pet-shopurilor şi accesoriile mult râvnite se lăsau cu greu aşteptate“, îşi motivează ea alegerea.

Cum timpul nu îi permitea să pornească o afacere pe acest segment, a rămas cu gândul că într-o bună zi va putea confecţiona tot felul de bijuterii pentru patrupede şi feline. „Aşa am hotărât să-mi concretizez ideile şi să adaug colecţii noi pe „rafturile“ boutique-ui virtual „Criss Phantasy“.

Bijuterii lucrate manual

Toate accesoriile sunt handmade. Pentru fiecare zgardă sau pandantiv artista petrece ore întregi, începând cu alegerea materialului potrivit şi apoi executarea modelului propriu-zis. Primele zgărzi au fost realizate prin tehnica macramé, aceea a înnodarii firelor.

Materialele sunt din cele mai diverse, de la aţă de papiotă, cotton perle, macramé, lână sau bumbac. Înnodarea acestora dau naştere unor modele cu adevărat speciale.

Pandantivele sunt modelate din ceramică şi bineînţeles personalizate cu numele animalului de companie sau cu un simbol reprezentativ pentru canine şi feline.

Obiecte care te scot din anonimat

Astfel de accesorii sunt indispensabile pentru acei căţei sau pisicuţe care trebuie să iasă din anonimat. Modelele sunt executate în serie mică sau unicat. Aşadar, preţurile reflectă calitatea materialelor folo-site, dar şi complexitatea modelului.

„Pentru iubitorii de animale, astfel de accesorii sunt considerate investiţii şi nu cheltuieli“, a adăugat Cristina. Spre exemplu, preţul unui pandantiv obişnuit se situează între 10-30 lei, iar al unei zgărdiţe între 35 şi 150 lei.

„Pe viitor, îmi doresc să adaug noi produse şi să fac tot felul de accesorii preţioase. Comenzile speciale au preţuri pe măsură şi se încadrează în segmentul de lux“, adaugă ea.