Rosul

Da-i cainelui o jucarie de ros; sunt foarte multe jucarii in magazine. Multe din ele pot fi periculoase sau chiar mortale. Desi producatorul scrie pe ambalaj ca jucaria a fost verificata, toate ar trebui inspectate in mod regulat pentru deteriorare. Intotdeauna sa alegi o jucarie care este pe marimea cainelui respectiv. O jucarie prea mica poate fi inghitita si se poate ineca. Cei care sunt tenaci in ros pot manca anumite jucarii care pot provoca perforatii in tractul digestiv.

Prea multa energie

Multi caini au energia pe  care stapanii si-ar dori personal sa o aiba. Energia neconsumata poate duce la lucruri nedorite cum ar fi saritul, rosul, sapatul si latratul. Obosirea cainelui este bine atat pentru el cat si pentru tine. Cand cainele devine relaxat inseamna ca a ajuns la un nivel optim de oboseala. Multi proprietari sunt limitati de neexistenta locurilor sigure.

De asemenea, multi caini nu raspund la chemarea stapanilor intr-o zona cu multe distractii. Folosirea unei lese lungi asigura siguranta acestuia si totodata ii permite sa-si consume energia. Cainii pot sarii, mirosii si alerga fara sa-i impiedice o lesa scurta. Cand inveti sa folosesti o lesa lunga, incepe intr-o spatiu linistit, mare si fara copaci. Cainele va invata destul de repede limitele libertatii sale. Introdu comenzi in plimbare, un caine care gandeste consuma la fel de multa energie ca unul care alearga.

Arunca-i o jucarie la cativa metri de tine in timp ce acesta este in pozitia “sezi-asteapta”, dupa care da-i drumul sa o aduca inapoi. Lauda-l si recompenseaza-l cand o aduce. Va veti distra amandoi si ii vei oferi cainelui o importanta lectie despre control.

Trasul de lesa

Pentru foarte multi stapani plimbarea cainelui nu este o totala placerea deoarece acesta trage de lesa. Cand iti inveti cainele sa mearga la pas, mai intai sa te asiguri ca a consumat cat mai multa energie posibila in curte sau casa. Pentru inceput, pune-i lesa si incepe sa te plimbi cu el prin casa. Recompenseaza-l cand mergi fara sa produca o tensiune in lesa. Gradual, incepe sa mergi in locuri linistite unde nu sunt alti caini sau alte animale. Recompenseaza-l in mod repetat cand merge fara sa provoace acea tensiune a lesei. Gradual incepe sa mergi in locuri unde sunt alti caini, oameni sau alte animale. Nu uita sa-l recompensezi! In curand va veti bucura si tu si cainele de plimbarile impreuna.

Latratul

Latratul necontenit, cauzat de singuratate, plictiseala, stresul cauzat de a sta singur acasa sau comentatul la cele ce se intampla afara sau in casa, de cele mai multe ori este datorat abilitatii de a intra sau iesi din casa cand doreste. Pentru asta iti poti achizitiona o usa pentru caini.

Artrita

Nu exista vreun motiv pentru care un caine trebuie sa sufere datorita durerii cauzate de artrita. Durerea poate avea un impact negativ asupra vietii cainelui.

Masajul este o modalitatea foarte buna de a ajuta cainele cu durerea cauzata de artrita. Masajul ajuta la relaxarea muschilor, la miscarea articulatiilor si stimuleaza circulatia sangelui.

Plictiseala

Uneori trebuie sa-ti lasi cainele singur acasa si ar fi grozav daca amandoi v-ati simti bine in privinta asta. Majoritatea cainilor au un comportament distructiv cand raman singuri acasa. Il poti ajuta oferindu-i jucarii de ros. Poti incerca sa umpli o jucarie cu ceva foarte bun pentru caine, ceva irezistibil in functie de preferintele lui; acesta va fi ocupat incercand sa scoata tot ce i-ai pus si nu va recurgere la rosul mobilei sau al pantofilor.

Pielea uscata

Multi stapani sunt preocupati de pielea uscata a cainelui care duce la scarpinat si iritatii. Cauzele uscarii pielii, ca si la oameni, sunt datorate mediului. Pielea este foarte uscata iarna, cand umiditatea si temperatura scad. Aerul conditionat, semineele si sobele reduc umidatatea si usuca pielea. Noi, oamenii, stim ca trebuie sa bem minim 2 litri de apa pe zi, dar prietenii nostri cateodata nu beau suficienta apa. In natura, apa curgatoare este mult mai proaspata decat cea stagnanta, motiv pentru care cainii ar putea fi atrasi mai mult de cea curgatoare.

Cainii pierduti

Putine situatii sunt atat de inspaimantatoare ca cele in care afli ca ti-ai pierdut cainele.

Asigura-te ca prietenul tau patruped are mereu microcip sau medalion cu informatiile necesare. Trebuie sa ai mare grija pentru ca multi oameni care gasesc caini, ii iau acasa si presupun ca nu mai sunt doriti de stapanii lor. O noua tehnologie a aparut, cea a GPS-ului, aceasta asigurand gasirea cainelui.

Luptele de caini

Multi proprietari au trecut prin momente inspaimantatoare, in care cainele le-a fost atacat de caini liberi, agresivi. Nu permite sa devii o victima acestor agresiuni, iti poti cumpara spray-uri speciale pentru a indeparta acesti caini. Ai grija insa, unele produse pot sporii agresivitatea cainilor.

Saritul pe tine

Nu ingenunchea cand acesta te intampina sarind pe tine, intoarce-te si ignora-l.

Aducerea acasa a unui catel nou este un moment de distractie si de emotie.

Catelusii au o cantitate imensa de energie, sunt curiosi si le place sa exploreze lumea din jurul lor. Aceasta este partea care ii face sa fie atat de distractivi, dar aceasta situatie poate duce, de asemenea, la situatii neplacute sau chiar daunatoare. Inainte de a va aduce catelusul acasa, asigurati-va ca in casa nu exista potentiale pericole. Oricum, a asigura conditii casa pentru un catel este similar cu a pregati casa in conditii de siguranta pentru un copil mic.

Urmatoarele sfaturi sunt concepute pentru a va ajuta sa tineti catelusul in siguranta. Multe dintre urmatoarele avertismente se aplica si pentru caini adulti:

Pericole de interior

- Sa stiti care plante sunt toxice; sa nu le lasati la indemana lui sau sa le inlocuiti cu plante care nu sunt toxice. Plantele toxice frecvent intalnite in interior sunt Dieffenbachia, Azalee, Calla etc.

- Pastrati toate medicamentele, inclusiv orice suplimente nutritionale pentru caini, intr-o zona sigura pe care catelul nu o poate accesa. Nu lasati vitamine sau alte pastile pe masa. Unui catel caruia ii place sa roada, nu-i va lua mult timp sa roada un recipient de plastic in care se afla medicamentele. Catelusii sunt surprinzator de rapizi la tragerea lucrurilor de pe masa sau de pe alte suprafete mici.

- Montati dulapiorele de baie intr-un loc mai ridicat unde catelul dumneavoastra nu poate intra in ele. Produsele chimice si aparate de ras utilizate sunt doar doua dintre pericolele existente in acest caz.

- Chiuvetele pline, cazile de baie sau toaletele cu capacele deschise pot prezenta pericol de inec. Evitati curatarea automată a obiectelor sanitare daca nu puteti dezobisnui catelusul de la a bea apa din toaleta.

- Pastrati produsele de curatenie in dulapuri cat mai inalte sau folositi incuietoare pentru copii pentru a asigura dulapurile mai mici. Scoateti catelusul din zona atunci cand utilizaţi solutii sau spray-uri de curatenie. Ele pot intra în ochii unui catelus curios, iar vaporii pot fi daunatori pentru plamani si ochi.

- Fiti atenti cand catelusul se afla in apropierea mobilierului. Un scaun care se balanseaza poate rani coada sau picior catelului. Un catelus curios poate aluneca intre un fotoliu sau o canapea deschisa.

- Cablurile electrice sunt un mare pericol pentru catelus, care de multe ori le roade atunci cand se joaca. Acest lucru poate provoca arsuri în gura, soc electric, sau moarte prin electrocutare. Legati cablurile electrice si nu le lasati la vedere. Tineti toate tipurile de cablu, sau chiar tevile din PVC in siguranta departe de catelul dumneavoastra.

- Orice tip de foc poate fi periculos. Semineele si sobele pe lemne. Nu lasati niciodata catelul nesupravegheat intr-o camera cu flacara deschisa sau incalzitor.

- Sforile pentru draperii si jaluzele pot cauza strangularea. Legati cat mai sus sforile in plus sau taiati-le.

- Imbracamintea inghitita poate provoca un blocaj intestinal. Pastrati sosetele, dresurile, lenjeria de corp, precum si alte haine departe de catelus. Nu lasati cosurile cu rufe pe podea.

- Nu pastrati obiectele mici (monede, bijuterii, ace si ate, ace de siguranta, fire, ata dentara, benzi de cauciuc, agrafe de hartie, jucarii etc) la indemana catelului dumneavoastra. Bijuteriile si monedele metalice sunt usor de inghitit si pot contine metale care sunt toxice. Tineti elementele costisitoare si cele cu valoare sentimentala departe de catel pana cand acesta va creste si nu va mai fi atat de dornic sa roada.

- Nu lasati la indemana catelului guta de pescuit, carlige etc.

- Fiti atenti la inchiderea usilor – catelul poate fi chiar in spatele dumneavostra si risca sa fie prins in usa.

- Pastrati usile şi ferestrele inchise. Pastrati ferestrele si usile glisante din sticla
inchise si in stare buna de functionare pentru a evita ranirea sau scaparea catelusului.

- In unele cazuri, cateii vor manca excrementele de pisică din ladita acestora daca au ocazia. Pe langa faptul ca este dezgustator (cel puţin pentru noi) acest obicei, poate fi un pericol pentru sanatatea catelului. Aceste excremente pot provoca o obstrucţie intestinala, şi, in plus, orice viermi intestinali pe care ii poate avea pisica pot fi transmisi la câine. O solutie ar putea fi sa puneti vasul pentru pisici într-o cameră separata sau intr-un dulap cu usa. Se poate amenaja astfel incat aceasta usa sa poata fi ridicata pentru a permite pisicii sa ajunga la vasul sau cu nisip, cu exceptia cazului in care catelul poate sa treaca prin ea. In cazul in care pisica nu poate sari cu usurinta peste usa, o scarita amenajata pe langa aceasta o poate ajuta.

- Multe produse alimentare consumate de om pot cauza probleme pentru animalele de companie. Ciocolata, ceapa, alcoolul si alimentele bogate in grasimi, zahar sau sare pot fi dăunătoare. Ciocolata, cafeaua, ceaiul si toate celelalte contin substante periculoase, care afecteaza sistemul nervos sau provoaca daune sistemului urinar a musculaturii inimii. Ciocolata poate produce probleme de la diaree la convulsii sau chiar moarte. Toate ciocolatelele si bomboane nu trebuie sa fie lasate la indemana catelului dumneavoastra. Strugurii si stafidele contin o toxina necunoscuta care poate deteriora rinichii.

- Produsele din tutun, inclusiv nicotina, contin substante care pot fi toxice sau fatale pentru catei.

- Oasele de pui, caserolele din plastic, cafeaua, garniturile, bucatile de carne – toate reprezintă un potential pericol. Resturi de sunca sau de alte alimente bogate in grasimi pot provoca varsaturi si diaree sau pancreatita. Pentru a fi in siguranta pastrati produsele alimentare departe. Carnea nefiarta, pestele, carnea de pasare pot contine bacterii cauzatoare de boli. Catelul nu trebuie hranit cu aceste produse alimentare crude. Pentru sanatatea dumneavoastra, precum si a catelului spalati ustensilele care au intrat in contact cu carne cruda.

- Vacantele pot aduce riscuri suplimentare pentru caini.

Pericole de exterior

- Nu lasati catelul afara nesupravegheat. Pentru a evita ca acesta sa se rataceasca trebuie sa construiti un tarc peste care catelul nu poate sari sau din  care nu poate sapa.

- Amenajati in curte o zona separata care poate fi folosita pe post de baie de catre catel. Folositi un gardut sau alte mijloace pentru a-l tine departe de zonele in care se joaca copiii, mai ales in zonele cu nisip.

- Unele plante de exterior si copacii pot fi toxice pentru caini. Cele mai frecvente sunt cartofii (toate componentele verzi), zorelele si stejarul (muguri şi ghinde).

- Bulbii multor plante cum ar fi narcisele sunt de asemenea otravitoare. Boabele de cacao pot fi toxice pentru catei. Unii catei care rod pot inghiti pietre care pot determina blocari intestinale.

- Asigurati-va ca benzina, uleiul, vopseaua, ingrasamintele pentru gazon, insecticidele si rechizitele auto sunt in locuri sigure si nu sunt la indemana  cateilor. Fiti atenti mai ales la antigel si la otrava pentru sobolani, ambele au un gust bun pentru caini, dar pot fi ambele fatale în caz de inghitire.

- Piscinele, bazinele, iazurile trebuie să fie acoperite sau delimitate. Burlane pot prezenta, de asemenea probleme.

- Flacarile, gratarele si alte surse de foc pot provoca arsuri.

- Pastrati toate produsele alimentare si alte gunoaie in recipiente bine inchise. Zatul de la cafea poate contine cantitati nocive de cofeina si hrana in descompunere poate contine mucegaiurilor toxice. Pastrati continutul intr-un cos sigur.

- Plimbati-va in jurul proprietatii dumneavoastră si cautati alte locuri sau elemente care ar putea fi un pericol pentru catel cum ar cioburi, cuie expuse sau alte obiecte ascutite. Planuiti modul in care veti restrictiona accesul catelului in aceste zone.

Aducerea acasa a unui catel nou este un moment de distractie si de emotie. Aceste sfaturi va vor ajuta sa pastrati noul prieten in conditii de siguranta, astfel incat fiecare sa se bucure de compania celuilalt pentru urmatorii ani.

Contracte de cumparare si plasare intr-o casa noua a catelusilor

De cum ochii catelusilor se deschid si ei incep sa mearga cu paşi mici, crescatorul va putea vedea diferentele de temperamente. Aceste diferente ar trebui sa fie notate pentru a ajuta ca fiecare catel sa isi gaseasca caminul ideal. Stapanul va observa daca sunt catelusi jucausi si curiosi sau daca sunt linistiti si rezervati la început si dureaza cateva minute pana se acomodeaza. Catelusii se comporta diferit pe parcursul unei zile, zi in care acestia se joaca, mananca şi trag un pui de somn.

Lipsa activitatii si plictiseala pot fi considerate, de asemenea, motive pentru comportamentul distrugator al cainelui.

Unul din cele mai importante aspecte ale dresajului de caini este sa il opresti sa roada obiecte. Rosul este un comportament instinctiv al cainilor si provoaca multe inconveniente proprietarului si nu numai. Ca parte din procesul de dezvoltare si a naturii lor exploratoare, cainii pot incerca sa roada mobila, pantofi sau alte obiecte ce se ivesc in cale. Uneori, se poate intalni cazul cand cainele isi roade labele. Oricum, exista tehnici si masuri preventive ce ajuta la rezolvarea problemelor legate de ros.

Cel mai comun motiv pentru acest comportament, la caini, este cresterea dintilor. Pentru a subjuga durerea provocata de cresterea dintilor, cainii pot roade aproape orice. Lipsa activitatii si plictiseala pot fi considerate, de asemenea, motive pentru comportamentul distrugator al cainelui. In plus, sunt motive psihologice precum anxietatea de separare sau insecuritate ce pot provoca astfel de comportamente ale cainilor. Nedescoperite si netratate la timp, acest ros poate deveni extrem de distructiv pentru animal si pentru mediul inconjurator deoarece se poate ajunge ca animalul sa-si roada propriile membre sau sa roada usi subtiri, mobila etc.

JUCARII DE ROS

Jucariile de ros ajuta cainele in dezvoltarea sa mentala, emotionala si fizica. Cu toate astea, trebuie avuta in vedere o multime de factori cand se achizitioneaza o astfel de jucarie. De exemplu siguranta si dimensiunile potrivite sunt unele din factorii la care trebuie sa va ganditi.

Jucarii sigure

O gama variata de jucarii este disponibila pe piata. Unele din aceste jucarii sunt:

Oasele de nailon: aceste jucarii sunt produse sigure si delicate fabricate din fibre de nailon, inodore. Se gasesc sub forma de oase comestibile si necomestibile. Oasele comestibile sunt slabe si inconsistente in timp ce oasele necomestibile sunt foarte durabile si sunt umplute cu carne de pui, carne de curcan, arome etc. Oasele se gasesc intr-o gama larga de dimensiuni si culori, asa ca proprietarul poate alege ceea ce se potriveste cerintelor animalului de companie.

Jucarii Kong: sunt o alegere ideala pentru cainii care sufera de anxietate si plictiseala. Aceste jucarii sunt cele mai recomandate si au fost inventate in 1976, fiind descrise ca o cochilie din cauciuc cu centrul gol ce poate fi umplut cu unt de arahide, branza topita, mancare pentru caini sau orice alta tratatie pentru animalul dumneavoastra.

Jucarii nesigure

Toate tipurile de carne sau oase de peste nu sunt recomandate pentru ros. Jucariile cu fluieras si jucariile de plus/jucariile umplute cu calti pot fi, de asemenea, nocive cainelul si pot provoca inecul sau probleme digestive daca sunt sfasiate violent si parti din ele sunt inghitite. Imbracamintea veche, cum ar fi pantofii, este un alt tip de jucarie ce este nerecomandat. Mai mult, orice obiect din piele va fi evitat. Cu toate ca poate fi preferatul cainilor, pielea poate provoca blocaj intestinal sau inecul daca sunt inghitite bucati mari. Anumite piese din piele pot fi tratate cu chimicale ce pot deveni o amenintare pentru sanatatea cainelui.

TEHNICI PENTRU DESCURAJAREA ROSULUI DISTRUCTIV.

Urmeaza cateva tehnici ce pot fi de ajutor in stoparea comportamentului distructiv.

-laudarea comportmanetului acceptat al cainelui: rosul distructiv poate fi controlat prin complimentarea comportamentului cainelui in timp ce el roade jucariile special destinate acestui lucru. Cu toate astea, schimbatul regulat al jucariilor joaca un rol important in depasirea comportamentului distructiv.

- redirectionarea de la obiectele ce nu trebuiesc roase: in cazul in care cainele este gasit rozand biroul sau orice alt obiect ce nu trebuie supus acestui tratament, atunci comportamentul cainelui trebuie descurajat. Mai mult, trebuie luate masuri pentru a-l distrage. Indicarea unei jucarii poate ajuta, in cazul respectiv.

- invatarea cainelui sa lase obiectul: cainii ar trebui dresati sa raspunda la comenzi precum: “lasa”, “da-i drumul” etc.

- petrecerea timpului cu animalul: proprietarul ar trebui sa incerce sa petreaca cateva ore in compania cainelui deoarece acest lucru il face sa se simta in siguranta. Mai mult, cainele ar trebui luat la plimbari lungi pentru a reduce plictiseala si pentru a-i satisface nevoia de activitate fizica.

de John Hinkle

Nana este o catelusa mica, in varsta de abia doua luni. Are personalitate, este voluntara dar totusi ascultatoare, ii place foarte tare sa se joace si invata repede. Binecrescuta, stie sa-si faca nevoile unde trebuie, si de aceea poate fi, fara probleme, caine de apartament. Pe de alta parte, temperamentul ei o poate face si un bun caine de paza, care nu se sperie usor. Una peste alta, Nana e hotarata sa fie cuminte si sa se poarte frumos in noua ei casuta!

Este sanatoasa, deparazitata, si vaccinata (+ carnet de sanatate). Se asigura si sterilizarea cand va mai creste.

Contact: , 0723.585.145

Adresa de email :

* chirurgie
* obstetrica si ginecologie
* boli interne si infectioase
* cardiologie
* boli parazitare
* dermatologie
* urgente si traumatologie
* oncologie
* urologie
* boli de nutritie si metabolism,
* endocrinologie
* neurologie, comportament si sfaturi de dresaj (in special dresaj pentru cainii din rasele de vanatoare)

Boli interne si infectioase

Boli infectioase este domeniul stiintei medicale care se ocupa de cercetarea patogeniei, tabloului clinic, diagnosticului, diagnosticului diferential si tratamentului maladiilor, provocate de diferiti agenti patogeni (microbi, protozoare, virusuri, richettsii).

Bolile de nutritie si metabolism

Ramura medicinii ce se ocupa cu patologia nutritionala, boli aparute in urma exceselor sau carentelor diferitilor nutrienti.

Cardiologie

Cardiologia este domeniul stiintei medicale care se ocupa de cercetarea etiologiei, patogeniei, clinicii, diagnosticului, tratamentului si profilaxiei maladiilor sistemului cardiovascular ale organismului animal si include: cardiologia fundamentala – la nivelul biologiei celulare si geneticii; cardiologia clinica intregita de metodele moderne de explorare; cardiologia de explorare functionala; terapia cardiologica cu domeniile sale principale: tratamentul farmacologic, cardiologia interventionala, chirurgia cardiovasculara.

Chirurgie

Chirurgia este domeniul stiintei medicale care se ocupa de cercetarea etiologiei, patogeniei, clinicii, diagnosticului, tratamentului şi profilaxiei maladiilor organelor şi sistemelor organismului uman si animal, la baza caruia stau metodele chirurgicale de tratament si totodata se ocupa si de elaborarea lor.

Dermatologie

Dermatologia este stiinta despre etiologia, epidemiologia, patogenia, diagnosticul, tratamentul si profilaxia bolilor pielii si a maladiilor sexual-transmisibile.

Endocrinologie

Endocrinologia este ramura medicinii ce se ocupa cu studiul patologiei glandelor endocrine.

Neurologie

Neurologia este domeniul stiintei medicale care se ocupa de cercetarea etiologiei, patogeniei, clinicii, diagnosticului, tratamentului si profilaxiei maladiilor sistemului nervos central si periferic ale organismului animal si totodata se ocupa si de elaborarea lor.

Obstertrica, ginecologie si andrologie

Obstetrica este domeniul medicinii ce studiaza particularitatile si modificarile produse in organismul femelei in legatura cu conceptia si gestatia, dezvoltarea fetusilor intrauterin, fatarea, perioada postpartum, precum si metodele de profilaxie, tratament si conduita rationala in timpul gestatiei, parturitiei si perioadei postpartum.

Ginecologia reprezinta domeniul medicinei ce studiaza metodele de diagnostic, tratament si profilaxie a afectiunilor sistemului genital femel.

Andrologia este o ramura a medicinii care studieaza fiziologia si patologia organelor sexuale masculine.

Oncologie
Oncologia este domeniul stiintei medicale, care se ocupa de studierea etiologiei, patogenezei, diagnosticului, clinicii, tratamentului, reabilitarii si profilaxiei maladiilor oncologice a organismului animal, la baza careia stau metodele chirurgicale si medicamentoase de tratament, efectuand în acelasi timp elaborarea si perfectionarea lor.

Parazitologie

Parazitologia si helmintologia sunt o ramura a stiintei biologice care se ocupa atat cu studiul morfo-functional al parazitilor si helmintilor animali si vegetali, cat si a relatiilor dintre ei si gazdele lor, in scopul cunoasterii acestor interactiuni, elaborarii metodelor si procedeelor de prevenire si combatere, optimizarea conditiilor, care ar asigura functionarea normala a sistemelor vii, mentinerii diversitatii biologice si diminuarii actiunilor parazitilor, fitoparazitilor si helmintilor, crearea conditiilor sanogene in mediul ambiant.

Farmacie veterinara:
* Suplimente vitamino-minerale de uz veterinar
* Substante Antiparazitare Externe
* Substante Antiparazitare Interne
* Vaccinuri (uz veterinar)
* Produse de ingrijire corporala
* Alte medicamente de uz veterinar
Pet shop

Frizerie si cosmetica pentru animale de companie:

Aspect:

* tuns,
* spalat,
* trimat,
* pieptanat,
* descalcit

Igiena si intretinere:

* curatat urechi,
* taiat gheare,
* vidat glande perianale

Laborator analize:
Analize biochimice sanguine;
Clearence renal;
Analize hematologice;
Analize biochimice urinare si sediment urinar;
Examene citologice;
Examene parazitologice si dermatologice.

Examene paraclinice – ecografie 2D, dopper color, doppler cardiac

* Ecografie – diagnostic imagistic ecografic a diferitelor afectiuni organice.

* Examen cardiologic Dopller:
o evaluarea circulatiei sangvine cardiace,
o depistarea diferitelor stari patologice cardiace si
o depuneri intravasculare (placi ateromatoase).

* Examen Dopller color – evaluarea vascularizatiei diferitelor organe.
Pensiune pentru animale de companie

Doctori:
Dr Mihai Burcescu

Specialist medicina interna
Tel 0722.257.676
Mail –

Dr Oana Condrea

Specialist medicina interna
Tel 0723.767.464
Mail –

Dr Otilia Şulea

Specialist laborator, urologie, medicina interna
Master of sciente Clinica si Farmacie
Tel 0726.058.039
Mail –

Program:

* luni-vineri: 9.00-20.00
* sambata-duminica: 9.00-14.00

Adresa de email :

Există o sală de consultaţii, o sală de operaţii, un pet-shop cu spaţiu de primire, precum şi o sală de baie destinată serviciilor de cosmetică şi igienă animală.

SERVICII:
-consultatii şi tratamente (boli interne, obstretică şi ginecologie etc.)
-vaccinări şi deparazitări
-intervenţii chirurgicale
-recomandări privind educaţia, creşterea şi alimentaţia prietenului dvs. necuvântător
-servicii de cosmetică animală
-medicamente de uz veterinar
-hrană şi accesorii diverse

PROGRAM:
Luni – Vineri
8 – 21
Sâmbătă – Duminică
8 – 16

Adresa de email :

]]> http://www.adoptiicaini.ro/clinica-prietenul-meu/feed/ 0 http://www.adoptiicaini.ro/comivet/ http://www.adoptiicaini.ro/comivet/#comments Sat, 21 Nov 2009 23:58:46 +0000 tdomf_0ffa8 http://www.adoptiicaini.ro/?p=12562 Cabinetul veterinar este condus de Drd. dr. Cristian Negoita, va sta la dispozitie cu toata gama de servicii veterinare, se bazeaza pe 11 ani de experienta(din 1992) in domeniu si dispune de cele mai noi mijloace de investigare si tratament.

Servicii:
Consultatii la domiciliu
Vaccinari
Deparazitare
Oftalmologie
Stomatologie
Chirurgie
Obstetrica si ginecologie
Cosmetica
Analize de laborator
Nutritie
Consiliere comportamentala

Program:

Luni – Vineri: 09:00 – 21:00
Sâmbătă: 09:00 – 18:00
Duminică: 09:00 – 12:00

Adresa de email :

-Vaccinari:

Pisici:

* – caliciviroza
* – rinotraheita infectioasa
* – panleucopenie felina
* – chlamidioza
* – leucemie virala
* – rabie

Caini:

* – parvoviroza
* – boala carre (jigodie)
* – leptospiroza
* – hepatita rubarth
* – parainfluenta
* – coronaviroza
* – traheo bronsita infectioasa (tusea de canisa)
* – giardioza
* – borelioza
* – microsporie

-Deparazitari:

Paraziti interni:

- nematode
- trematode
- cestode

Paraziti externi:

- capuse
- purici
- paduchi
- raie:
- otodectica
- sarcoptica
- soroptica
- notoedrica
-Chirurgie:

Ortopedie

* – osteosinteze
* – protezare
* – amputare membru

Chirurgie abdominala

* – laparotomii
* – gastrotomii
* – enterectomii
* – enterotomii
* – hernii
* – eventratii
* – evisceratii
* – chirurgie neoplazica
* – splenectomii
* – cistotomie
* – orhidectomii (castrarea masculilor)
* – tumori sticker

Obstetrica-ginecologie si andrologie

* – ovariectomii (sterilizarea femelelor fara scoaterea uterului)
* – ovariohisterectomii (sterilizarea femelelor cu ablatie uterina)
* – histerotomii (cezariana)
* – interventii chirurgicale in afectiuni patologice uterine
* – avort normal
* – inseminari artificiale
* – asistenta fatare
* – testicul ectopic
* – orhidectomii
* – tumori stiker
* – fimoze

Chirurgie plastica si reparatorie

* – lifting facial
* – traumatisme ale pielii
* – othematom
* – excizii papiloame, tumori
* – chirurgie estetica
* – cupare urechi si coada

-Internari
-Tratamente uzuale

* – consultatii
* – vidare glande perianale
* – pansamente
* – badijonari
* – taiat unghii
* – curatat plagi de diverse etiologii
* – curatat urechi
-Stomatologie

* – detartraj cu ultrasunete
* – detartraj mecanic
* – periaj profesional
* – extractii dentare
* – chirurgie stomatologica
-Investigatii

* – ecografie (abdominala si cardiaca)
-Analize laborator:

Determinari sanguine

- biochimie sanguina
- hematologie (hemoleucograma)
- serologie
- parazitologie (babesia, hemobartonella, dirofilaria etc.)

Determinari urina

- biochimie urinara
- sediment urina

- urocultura

Determinari dermatologice

- examene micologice

- examene parazitologice (microsporum, tricophiton, raie auriculara si cutanata etc.)

Teste alergice

Alte determinari

- recoltari material seminal
- spermatograma

- frotiu cito-vaginal

- bacteriologie

- histopatologie

-Cosmetica:
Servicii prestate

* – tuns igienic
* – tuns pentru concurs
* – spalat (se realizeaza cu sampoane profesionale)
* – igienizare
* – periere, pieptanare
* – toaletare urechi
* – taiere gheare
* – uscare cu sofiator
PROGRAM
Luni -Vineri: 9-20
Sambata: 8-15.30
Duminica: 8-14

Adresa de email : ;

SERVICII:
Consultatii

* Eliberari pasapoarte
* Deparazitari
* Tratamente
* Perfuzii
* Vaccinari
* Examene de laborator:
- sange
- urina
- parazitologie
- glicemie
- bacteriologie
Chirurgie + Implantari microcipuri
Inseminari artificiale
Remediere luxatii
Extirparii glande
Detartraj
Extractii dentare
Castrare (motan , caine)
Ovariohisterectomie (pisica , catea)
Asistare fatare
Cuparea (coada , ureche)
Amputare
Obstetrica -ginecologie

Cabinetul ofera servicii de frizerie si cosmetica canina si felina executate profesionist.
Pet Shop

Adresa de email :

SERVICII:
* asistenta sanitar-veterinara profesionala
* chirurgie generala si speciala
* chirurgia tesuturilo moi
* chirurgie oncologica
* chirurgie estetica
* dermatologie
* boli interne (medicala)
* boli infectioase
* boli parazitare
* oftalmologie
* stomatologie
* obstetrica-ginecologie
* nutritie
* geriatrie
* afectiuni vertebrale, osteoarticulare (reumatologie)
* tratamente laser
* vaccinari
* deparazitari interne si externe
* microcipare
* examene parazitologice, analize de sange si urina
* cosmetica
* deplasari la domiciliu
* scoala de dresaj
* pensiune canina si felina
* pet-sitter
* canisa

MEDICI:

Dr. Bogdan Mihalcea
Dr. Andreea Georgescu
Dr. Elena Brencea

DEPARTAMENTELE CLINICII:
1) Departamentul “Medicina preventiva”
2) Departamentul “Controlul greutatii&”
3) Departamentul “Geriatrie” (afectiunile specifice cainilor si pisicilor in varsta)
4) Departamentul “Diagnosticul si tratamentul afectiunilor coloanei vertebrale”
5) Departamentul “Chirurgie”

Program:
Luni-Viner: 9 – 20
Sambata-Duminica: 10 – 15

Adresa de email :

Ceremonia a avut loc în Regensburg, sudul Germaniei, în urma evenimentului Ratzinger a declarat că speră ca Otto să aducă ajutorul atunci când va fi nevoie şi să aducă bucurie printre oameni.

Pe butoiaşul lui Otto este inscripţionat mesajul “Otto vă iubeşte”.

Incepe prin a vorbi linistitor cu cainele. Apropie-te usor. Nu face miscari bruste. Opreste-te cand esti la aproximativ 30 de centimetri de el. Intinde pumnul, cu incheieturile degetelor in sus. Daca nu se manifesta agresiv, mangaie cainele cu palma inchisa. Daca animalul opune rezistenta, vorbeste-i prietenos inca un minut si incearca din nou.

Inainte de acordarea primului ajutor, este imperativ sa pui botnita cainelui. Chiar si un caine bland, daca este speriat, iti poate sfasia bratul. In caz de urgenta, o botnita poate fi improvizata dintr-o bucata de tifon sau cearsaf, din cravata sau chiar din soseta ta.

Cu cate un capat al materialului in fiecare mana, aseaza-l peste nasului cainelui, cat mai aproape de ochi. Infasoara intreg materialul in jurul nasului si leaga-l strans sub maxilar. Trage capetele prin spatele gatului cainelui si fa un nod.

Dupa ce ai securizat cainele, verifica daca respira normal, daca sangereaza sau are fracturi, incearca sa il ajuti sa isi revina din starea de soc.

PRIMUL AJUTOR

Respiratie artificiala (cand se opreste respiratia)

Un soc electric, sufocarea, inhalarea de fum sau inecul, toate pot cauza oprirea respiratiei unui caine. Semnele de insuficienta respiratorie includ gingii albastrui sau pale, respiratie grea, privire fixa si stare de inconstienta cu pupile dilatate. Daca problema este cauzata de altceva decat oprirea contactului cu aerul si cainele nu respira sau respira foarte slab, acorda-i respiratie artificiala.

Un caine inconstient poate deveni agresiv cand isi revine. Foloseste tot timpul o botnita.

Cum se face respiratia artificiala:

1. Aseaza cainele pe o parte. Daca nu exista leziuni la spate si la gat, trage capul si gatul in fata.
2. Deschide gura cainelui si trage limba in fata, astfel incat sa nu ii blocheze gatul. Inlatura cu degetele impuritatile si inchide gura cainelui. Verifica din nou pulsul.
3. Tine gura si buzele cainelui inchise. Pune botnita.
4. Inspira si pune gura ta peste nasul cainelui si, avand grija sa nu se piarda aerul prin laterale, expira.
5. Departeaza gura ta si permite pieptului cainelui sa se dezumfle.
6. Repeta procedura de 10 pana la 15 ori pe minut.
7. Daca gingiile incep sa isi recapete culoarea normala si cainele incepe sa opuna rezistenta, atunci respiratia s-a imbunatatit.

Sangerare (hemoragie)

Pentru a controla sangerarea externa, pune o bucata curata de tifon peste rana si aplica presiune puternica. Daca sangele patrunde prin material, nu inlatura tifonul. Poti distruge un cheag de sange aflat in formare. Pune inca un tifon peste cel imbibat cu sange si continua sa apesi. Daca sangerarea tot nu se opreste si rana este pe o extremitate a corpului, incearca sa apesi pe arterele care alimenteaza cu sange zona hemoragica.

Punctele de presiune ale acestor artere pot fi gasite in zona interioara a piciorului din fata si din spate, in partea de sus, precum si sub coada, la baza acesteia. Exercitarea presiunii in aceste puncte va duce la reducerea circulatiei sangelui catre rana.

Daca hemorgia tot continua, trebuie sa aplici un garou, insa doar ca ultima alternativa. Un garou nu trebui pus niciodata in jurul gatului, peste o fractura sau incheietura. Nu trebuie niciodata lasat in acelasi loc pentru mai mult de 10 minute. Dupa ce ai pus garoul, cainele trebuie transportat la medicul veterinar imediat. Daca garoul trebuie tinut peste 10 minute,  acesta se desface un minut si apoi se strange la loc.

Folosirea garoului:

1. Infasoara o fasie de material, o curea sau o fasie de tifon intre rana si corp, la aproximativ 2 centimetri de rana. Nu folosi niciodata ata sau franghie, pentru ca va taia pielea cainelui.
2. Fa un nod si pune un bat rezistent in inelul nodului. Mai fa un nod deasupra nodului care tine batul.
3. Rasuceste usor pana se incetineste sangerarea. Fixeaza batul prin legare sau lovire.
4. Garoul trebuie largit si strans la loc la fiecare 10 minute pentru a permite macar o minima circulatie a sangelui.
5. Acopera usor rana cu o bucata curata de tifon sau material textil.
6. Transporta cainele la medical veterinar imediat.

Hemoragia interna este mai greu de depistat la caini. Aceasta este suspectata, daca observam sangerarea cainelui pe gura si anus, daca se vomita sange, daca are scaune cu sange sau daca animalul este in coma sau in stare de soc. In astfel de situatii, caile respiratorii ale cainelui trebuie sa fie eliberate, oasele rupte sa fie imobilizate si temperatura corpului sa se mentina ridicata. Transportul imediat al cainelui la medic este vital.

Fracturi

Imobilizarea prompta a unui os fracturat va preveni extinderea fracturii prin piele sau afectarea organelor interne. De cele mai multe ori, fracturile nu ameninta viata, decat daca se cauzeaza hemoragii, daca impiedica respiratia (coaste rupte) sau strivesc un organ intern.

Depistarea unei fracturi nu este mereu usoara. Un caine cu piciorul rupt poate fi observat, cand nu foloseste piciorul rupt si cand exista umflaturi in jurul zonei fracturate. Cainele poate tine piciorul intr-un unghi neobisnuit sau poate misca zone ale piciorului, care nu ar trebui sa fie mobile. Daca depisteazi o fractura la un caine, nu interveni pe loc. Transporta-l la un centru veterinar, evitand alte posibile lovituri sau traume. Daca animalul este mic, tine-l in asa maniera incat partea fracturata sa atarne libera.

Desi, scopul tau principal este sa duci cainele la doctor cat mai repede, imobilizarea rupturii cu o atela poate preveni alte complicatii. Tine cu grija cainele si pune-i botnita. Nu incerca sa muti la loc osul. Orice obiect drept si tare poate fi folosit pe post de atela de urgenta, atata timp cat este mai lung decat zona fracturata si imobilizeaza incheieturile de sub leziune si de deasupra acesteia. Fixeaza atela prin legare sau lipire cu banda adeziva, astfel incat sa nu impiedici circulatia sangelui.

O lovitura la spate trebuie ingrijita cu maxima atentie. Transporta cainele la medicul veterinar incercand sa il misti cat mai putin posibil. Nu indoi spatele cainelui. Aseaza-l pe o suprafata intinsa si tare sau pune-l intr-o cutie mare, in care poate sta intins. Loviturile la cap trebuie manevrate cu aceeasi grija.

Stare de soc

Socul, care inseamna defapt cedarea sistemului circulator, are loc atunci cand un animal a trecut printr-un incident traumatic – pierdere de sange, soc electric, otravire, arsuri sau alte accidente serioase. Daca nu este tratat imediat, socul poate duce la moarte. Printre simptomele starii de soc se numara:

• Trupul este rece la atingere.
• Pulsul este slab si rapid.
• Respiratia este superficiala si rapida.
• Gingiile sunt palide.

Socul necesita interventie veterinara imediata. Pentru a da primul ajutor, asigura eliberarea cailor respiratorii ale cainelui. Mentine corpul animalului cald, acoperindu-l cu o haina sau patura. Daca este inconstient, tine capul cainelui mai jos decat restul corpului. Maseaza membrele si muschii corpului pentru a stimula circulatia sangelui. Daca este posibil, suna la centrul veterinar pentru a anunta medicii despre problema si ca esti deja pe drum. Transporta cainele miscandu-l cat mai putin posibil.

Sufocarea la caini : Cum sa ajuti

Semnele ca animalul tau se sufoca sunt: tuse convulsiva, zgomote de sufocare, gura deschisa, limba scoasa si atunci cand isi loveste gura cu labele.

Poti elimina un obiect care sufoca animalul, aplicand o versiunea modificata a manevrei Heimlich. Aseaza-te in spatele cainelui si pune mainile in jurul abdomenului, sub coaste. Strange rapid si puternic.

Incearca de mai multe ori. Daca nu reusesti, loveste pieptul cainelul de cateva ori pe ambele parti cu palmele asezate in forma de cupa. O alta varianta (daca animalul este mic) este aceea de a tine cainele de spatele gatului si de picioarele posterioare. Intoarce cainele cu capul in jos si misca-l puternic timp de 1 minut.

Un caine care se sufoca isi va pierde repede cunostinta. Dupa ce se intampla asta, mai sunt aproximativ 60 de secunde in care poti verifica gura si gatul animalului, pana inima acestuia va inceta sa mai bata. Trage de cap si gat, deschide-i gura si trage de limba in exterior. Foloseste o lanterna pentru a examina gatul si a observa daca exista obiecte straine, si scoate-le (ai grija sa nu tragi de o structura interna a gatului).

Nu incerca sa scoti un obiect impingand cu degetul in gatul cainelui. O astfel de actiune va impinge obiectul si mai adanc.

Constiparea la caini : Prevenire si ameliorare

Ca si oamenii, cainii se constipa uneori. Daca animalul este vioi si activ, dar nu a iesit afara timp de 48 pana la 72 ore, nu iti face griji. Cainii, precum oamenii, nu au un tranzit intestinal regulat tot timpul.

Totusi, mestecarea lemnului, oaselor sau a altor materiale nedigerabile, reprezinta o cauza des intalnita a constipatiei. De asemenea, factorii psihologici pot influenta. I-ai schimbat recent tipul de mancare? Ai facut vreo schimbare in casa sau a stilului de viata, care ar pute sa supere cainele? Tine cont de toate aceste intrebari pentru a evita problemele cainelui cu stomacul. Constipatia poate fi si un efect secundar al unor medicamente.

Daca animalul face incecari frecvente de a defeca, are o pofta de mancare scazuta, vomita, este letargic, elimina urme de sange si fecale foarte urat mirositoare, cainele poate avea resturi de mancare blocate in colon. Uneori, cainii cu parul lung, au probleme la defecare, datorita parului, care le blocheaza anusul. Sunt rare cazurile in care ghemurile de par sunt problema. Insa, cainele trebuie dus la medicul veterinar in 24 de ore.

Medicul ca examina cainele complet, va palpa intestinele si va face un control rectal. Daca va suspecta o bucata de os blocata in rect, poate sugera radiografii, endoscopii si ultrasunete, sau poate recomanda o clisma.

Constipatia simpla, care nu are legatura cu alte boli, poate fi controlata prin dieta cainelui. Daca animalul se constipa des, evitati sa ii mai dati hrana uscata sau inmuiati hrana uscata in apa. Taratele pot ajuta la digestie. Doza este de 1 lingura la aproximativ 180 de grame. Taratele nu au efecte secundare si pot fi adaugate tot timpul sau doar in caz de nevoie. Asigura-te ca animalul bea suficienta apa.

Pentru o constipatie usoara, adauga ulei mineral in mancare, 1 lingurinta pentru aproximativ 4,5 kilograme de greutate a corpului corpului.  Atentie! Niciodata nu pune ulei mineral direct in gura cainelui! Poate intra in sistemul respirator si cauza pneumonie. Se mai poate administra o tableta de Malox zilnic, pana dispar simpomele. Nu ii da cainelui Malox, daca are probleme cu inima sau cu rinichii!

Muschii intestinali ai cainilor mai batrani tranziteaza mancarea mai incet in tractul digestiv. Pentru a stimula tranzitul adauga la dieta cainelui fructe si legume inabusite. Ai grija sa bea o cantitate adecvata de apa.

Cand sunt stresati, unii caini refuza defecarea, actiune de duce la constipatie. Daca acest lucru se intampla des, incearca sa anticipezi schimbarile psihologice din viata lui si sa adaugi tarate in mancarea lui dupa caz sau tot timpul.

Pentru cainii cu parul lung, este indicata taierea caltilor de par din zona anusului. Perierea regulata a parului cainului va preveni aparitia unei astfel de probleme in viitor.

Motive ale agresivităţii

Principalele motive de agresivitate la câini sunt teama şi nesiguranţa faţă de împrejurări sau fata de un nou stăpân. La animalele nou adoptate, trebuie să dispuneţi de timpul şi răbdarea de a le insufla un sentiment de încredere. Comportamentul stăpânului joacă un rol important în dezvoltarea agresivităţii la animalele de companie. Dacă stăpânul apelează la pedepsirea fizică excesivă a câinelui sau dacă îl ignoră sau tachinează constant, există toate şansele ca animalul să devină agresiv. Câinii subnutriţi şi aceia care sunt legaţi tot timpul pot, de asemenea, să manifeste asemenea probleme de comportament. Câinii mai pot copia şi comportamentul altor semeni de-ai lor. Problemele medicale, cum ar fi bolile sau accidentările,  generează şi ele agresivitate.

Însă mai presus de orice, anumite rase de câini sunt agresive de la natură; insa oricare ar fi motivul agresivităţii, aceasta  poate fi combătută prin dresaj.

Când pot fi dresaţi

Dresarea câinelui presupune îngrijirea lui astfel încât să fie un tovarăş plăcut şi un animal de companie binecrescut. Este întotdeauna recomandat să îţi dresezi câinele la o vârstă fragedă, întrucât este mai uşor să dresezi căţei decât câini adulţi. Perioada cea mai propice pentru dresarea câinilor este de la naştere până la şase luni, considerată perioada de socializare. În acest interval de timp, ei se obişnuiesc cu oamenii, substanţele, locurile etc. Este foarte uşor să îi înveţi să se abţină să muşte sau să manifeste alte apucături nedorite.
Reguli de dresaj

* O regulă de aur este să nu aplici pedepse fizice deoarece pot accentua agresivitatea câinelui, ci să îl descurajezi printr-un simplu „nu” sau alte acţiuni de acest gen.
* Primul lucru pe care trebuie să îl faci să înţeleagă este că tu eşti stăpânul, ale cărui ordine trebuie întotdeauna respectate.
* O altă metodă este să eviţi orice situaţie care il poate face agresiv. Observă comportamentul câinelui tău cu atenţie şi află situaţiile care declanşează agresivitate. Poţi să suprimi acel comportament oferindu-i bunătăţi câinelui în timpul situaţiilor care îl pot scoate din minţi. În cele din urmă, câinele va uita să latre sau să mârâie în timpul unor astfel de cazuri şi se va uita calm la tine, aşteptând darul.
* Dacă animalul începe să aibă un comportament agresiv dintr-o dată, motivul poate fi o boală sau o rană.
* Şi câinii adulţi pot fi dresaţi. Poţi începe cu dresajul de obedienţă, apoi să încerci să rezolvi problema agresivităţii. Poţi, de asemenea, să-i oferi recompense pentru comportamentul pozitiv şi să îi arăţi că eşti nemulţumit de apucăturile urâte.

Concluzie

Agresivitatea canină poate fi înfrânată cu puţină răbdare şi dragoste. Trebuie să petreci timp cu animalul tău şi să înţelegi cauza agresivităţii. Dacă animalul este excesiv de agresiv apelează la dresori profesionişti.

Traducere şi adaptare după www.buzzle.com

Este normal ca animalele sa treaca printr-o perioada in care vor roade tot ce intalnesc in cale. Cateii fac asta pentru a  atenua durerea pe care o simt atunci cand incep sa le creasca dintii. Acest lucru este foarte similar cu ceea ce i se intampla unui copil.

De obicei, cateii inceteaza sa mai roada la aproximativ noua luni, atunci cand toti dintii le-au crescut. In cazul in care cainele dumneavoastra a ajuns la varsta de un an si continua sa roada tot ce intalneste in cale, acesta poate fi un semn ca trebuie sa ii supravegheati comportamentul in de aproape.

Rosul poate fi un obicei pe care cainele il dezvolta din plictiseala, anxietate, sau chiar frustrare. Nu conteaza atat motivul pentru care cainele roade, ci faptul ca acest comportament este periculos pentru el si foarte costisitor pentru dumneavoastra.

Primul pas in oprirea acestei probleme este sa surprindeti cainele in timp ce roade ceva. Puteti sa limitati cantitatea de obiecte pe care animalul le are la dispozitie pentru a  roade, supravegheati-l constant si indepartati anumite obiecte de ros preferate, cum ar fi pantofii.

De indata ce va prindeti cainele in timp ce roade un obiect, faceti-l sa inteleaga faptul ca acesta nu este un comportament adecvat. Lasati-i la dispozitie foarte putin timp pentru a hoinari prin casa si supravegheati-l permanent. Printr-o astfel de supraveghere continua, veti avea posibilitatea de a surprinde cainele in timpul rosului.

Cand nu reusiti sa realizati supravegherea permanenta necesara pentru a il  impiedica sa roada, este important sa ii limitati accesul intr-o zona mica sau intr-un tarc. In tarc oferiti-i jucarii astfel incat acesta sa inceapa sa invete obiectele pe care le poate roade si cele care ii sunt interzise.

Oferiti-i cainelui un loc special in casa unde sa isi poata pastra jucariile preferate de ros. Pastrati intotdeauna aceste jucarii doar in acest spatiu;  in acest fel cainele va sti intotdeuna unde sa se duca in cazul in care simte nevoia sa roada ceva.

Unele dintre cele mai populare jucarii de ros sunt sosetele vechi, biciul din piele,  jucariile speciale si oasele. Multi oameni considera ca animalul nu trebuie sa se joace cu biciul din piele decat in prezenta dumneavoastra  pentru ca piesele se pot rupe,  iar catelul se poate ineca.

De fiecare data cand incercati sa invatati catelul sa se comporte intr-un anumit mod, este important sa adoptati un program stabil de instruire. Fiti consecvent in ceea ce priveste comenzile si oferiti-i numai jucarii adecvate pentru ros! Daca nu doriti sa va roada pantofii,  sa nu ii oferiti un pantof vechi pentru ros. Daca vreti sa il tineti departe de jucariile care zdrangane ale copiilor, nu-i oferiti jucarii de ros care fac zgomote.

Un ultim sfat – multi stapani de caine, in momentul in care se intorc la masina de la magazin, gasesc o bucată mare din bancheta din spate roasa. Pentru a evita acest eveniment, echipati-va masina cu huse special concepute pentru animale de companie. Acestea vor servi drept bariera,  iar catelul dumneavostra  nu va putea sa isi infiga dintii in scaunele moi ale masinii.

Dupa o perioada indelungata de succese  in care cainele nu a ros, oferiti-i un pat confortabil pentru caini pe care sa se odihneasca (acum, ca sunteti sigur ca nu il va distruge!)

Un caine inconstient poate deveni agresiv in momentul in care isi revine. Aplicati intotdeauna o botnita. Puteti folosi o fasiea  de tifon, sau de orice material textil, o cravata sau chiar o soseta. Infasurati fasia de material in jurul botului si legati sub falca . Trageti capetele spre spate si legati-le la ceafa. In cazul in care cainele incepe sa vomite, inlaturati botnita si repuneti-o atunci cand a terminat.

Cum se efectueaza respiratia artificiala:

1. Asezati cainele pe o parte. Daca nu exista leziuni pe spate sau pe gat trageti de cap si de gat in fata.
2. Deschideti gura cainelui si trageti limba pentru a evita blocarea gatul. Inlaturati orice corp strain cu degetele si inchideti gura cainelui. Verificati din nou pulsul.
3. Tineti botul cainelui inchis. Aplicati botnita.
4. Inspirati si puneti-va gura peste nasul cainelui, formand cu mana un spatiu etans. Expirati.
5. Indepartati-va si lasati pieptul cainelui sa se desumfle.
6. Repetati procedura de 10-15 ori pe minut
7. Daca culoarea gingiilor se imbunatateste si cainele incepe sa se impotriveasca procedurii, inseamna ca respiratia s-a imbunatatit.

Din această cauză, poate fi o idee foarte bună să ştii cum să salvezi un câine în cazul în care acesta se îneacă.

Ai observat vreodată cum câinele tău (în special dacă e pui) pare întotdeauna să găsească o cale să înşface cu gura tot felul de obiecte care nu au ce căuta acolo?

Mingi, pantofi, pietre, jucării mici, îmbrăcăminte, gunoi – practic aproape orice poate ajunge în gura lor.

Acum mergi cu gândul un pas mai departe. La fel ca un copil mic, câinii nu se joacă mereu cu obiecte de mărime potrivită. Dacă obiectul este prea mic, câinele îl poate înghiţi din greşeală, acesta putând rămâne blocat în gât.

Dacă obiectul respectiv nu este îndepărtat imediat din gura/calea respiratorie a câinelui, atunci există posibilitatea reală ca puiul/câinele să nu mai respire şi chiar să-şi piardă conştiinţa.

Ai şti ce să faci în situaţia în care câinele tău ar păţi asta? Având în vedere că această situaţie este destul de des întâlnită, ar fi recomandat să înveţi regulile de bază de prim ajutor necesare pentru a salva un câine care se îneacă. Această decizie i-ar putea salva cândva viaţa câinelui tău.

Cum să salvezi un câine care se îneacă

Situaţia în care câinele este conştient:

1. Deschide gura câinelui şi uită-te înăuntru. Caută să vezi obiectul care-i obstrucţionează căile respiratorii. Dacă-l vezi, fă tot ce poţi să-l îndepărtezi din gura câinelui.

2. Dacă nu poţi să vezi obiectul, aşează câinele pe o parte şi ridică-i posteriorul cât de bine poţi.

3. După aceea pune o mână sub cutia toracică a câinelui şi pe cealaltă pe spatele câinelui. Cu o mişcare continuă apasă şi ridică ferm mâna. Repetă mişcarea până când obiectul este antrenat.

4. Dacă obiectul nu este eliminate din prima (cu ajutorul tău), atunci e posibil ca câinele tău să-şi piardă conştiinţa. Dacă se întâmplă asta, atunci urmează paşii de mai jos.

Cum să salvezi un câine care se îneacă

Situaţia în care câinele îşi pierde conştiinţa:

1. Asigură-te că animalul este aşezat pe o parte cu posteriorul ridicat.

2. Deschide căile respiratorii ale câinelui şi asigură-te că limba este trasă în afară cât de mult posibil şi plasată lateral.

3. Apoi aplică câteva compresii în aceeaşi zonă în care ai încercat să pui presiune asupra cutiei toracice atunci când câinele era încă conştient. După două-trei compresii, verifică cu degetele şi vizual dacă nu găseşti obiecte străine în gura câinelui

4. Acoperă cu mâna nasul câinelui, după ce i-ai închis gura cu atenţie şi începe respiraţia gură la gură.

5. Repetă operaţiunea – compresii, verificare cu degetele şi respiraţie artificială, până când câinele începe să respire pe cont propriu şi obiectul este dislocat.

Dacă poţi, roagă un prieten sau un trecător să sune veterinarul pe care-l frecventezi sau chiar la 121 ca să primeşti ajutor cu privire la cum să-i acorzi primul ajutor câinelui tău. Ţine minte, în cazul în care câinele tău se îneacă sau înghite ceva ce nu ar fi trebuit să înghită este întotdeauna o idee bună să ştii cum să salvezi un câine care se îneacă.

Nana este o catelusa de abia o luna. Are personalitate, este voluntara dar totusi ascultatoare, ii place foarte tare sa se joace si invata repede. Binecrescuta, stie sa-si faca nevoile unde trebuie, si de aceea poate fi, fara probleme, caine de apartament. Pe de alta parte, temperamentul ei o poate face si un bun caine de paza, care nu se sperie usor. Una peste alta, Nana e hotarata sa fie cuminte si sa se poarte frumos in noua ei casuta!

Este sanatoasa, deparazitata, si va fi vaccinata la timp (+ carnet de sanatate). Se asigura si sterilizarea cand va mai creste.

Contact: , 0723.585.145

Adresa de email :

Nicolae TEREMTUS

Actriţa a acceptat să ne vorbească, în cadrul unui interviu pentru adevarul.ro, despre această campanie, dar şi despre viaţa şi cariera ei.

S-a născut la 6 august 1972, satul Vistieru, comuna Şotrile, Prahova
A absolvit în 1998 Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC), secţia Actorie, clasa profesor Grigore Gonţa.
Înainte de actorie a fost învăţătoare, dansatoare şi model.
Din 1998, joacă pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB).
La TNB, în stagiunea 2009-2010 joacă în: “Visul unei nopţi de vară”, “Take, Ianke şi Cadîr”, “Sânziana şi Pepelea”, “Molto, gran’ impressione” şi “Comedia norilor”.
Este căsătorită cu Aurelian Temişan.

Când ai început să te implici activ în campania de sterilizare a câinilor comunitari, “Sterilizeaza! Stop abandonului” şi ce te-a determinat să faci pasul de la un simplu iubitor de aminale către implicarea activă?

Marcela Lungu, de la Asociaţia Cuţu-Cuţu, cea care este implicată în lupta pentru drepturile animlelor de multă vreme, mi-a solicitat sprijinul pentru susţinerea animăluţelor la o pichetare în faţa Parlamentului prin care se solicita aprobarea legii în urma căreia toţi oamenii care au câini fără valoare chinologică să fie obligaţi să-şi sterilizeze câinele, oprind în felul acesta abandonul puilor, aceasta reprezentând principala sursă a câinilor fără stăpân de pe străzile oraşelor din ţară.

Am crezut că cererea va fi şi ascultată, iar legea se va da repede şi va fi aplicată curând în ţară, dar se pare că politicienii nu au interes să cureţe străzile de cânii fără stăpân pentru că probabil mai vin nişte fonduri europene din care se mai pot înfrupta cei de la conducerea acestei ţări pentru mult timp.

Atunci am pornit să facem această campanie de informare a populaţiei în speranţa că vom trezi spiritual civic în oameni şi că aceştia vor lua câte un câine din stradă plus câinele lor, repet fără valoare chinologică, şi îi vor duce la sterilizat, oprind astfel înmulţirea câinilor fără stăpân sau că vor sfătui pe cei de la ţară să-şi sterilizeze câinele şi nu o să nu mai arunce puiuţii nou născuţi pe râu sau printre maşini pentru că, fie mor, fie supravieţuiesc în condiţii mizere şi ajung să fie agresivi şi astfel devin un pericol public.

Oamenii de bine care îi adună, îi duc la tratamente şi se străduiesc să găsească stăpâni nu sunt chiar atât de mulţi, iar animăluţele nu au şanse.

Aşa că singura soluţie e STERILIZAREA, dar e important ca toată lumea să facă ceva şi să nu aştepte cu mâna în sân să vină primăria să rezolve problema. Din păcate nu am avut sprijinul mass-mediei aşa cum ne doream şi oamenii încă nu au aflat că acum atât Primăria Bucureşti, cât şi cea din Buftea au program de sterilizare gratuită a cânilor fără stăpân.
Iubitor de animale înseamnă să dai şansa fiecărui animăluţ pe care îl întâlneşti, nu să iubeşti doar câinele sau pisicul tău, iar restul să nu mai conteze. Pentru mine toate animăluţele fără stăpân merită o şansă la o viaţă mai bună şi dacă asta înseamnă să trăiască fără să se mai chinuie cu puiuţii, fără mâncare, fără adăpost, fără apă, în condiţii grele, atunci cred că sterilizarea e singura soluţie.

Care sunt rezultatele campaniei în acest moment? Câţi câini au fost sterilizaţi şi câţi şi-au găsit stăpâni?

Nu am cunoştinţă exactă de rezultatele campaniei, ştiu doar că prin programul Primăriei Bucureşti au fost sterilizaţi 7000 de câini într-un an (puteau fi mult mai mulţi dacă oamnenii se implicau şi duceau personal câinii acolo, luâdu-i înapoi fie în aceişi zi după sterilizare, fie în funcţie de locurile de la adăpost, după câteva zile). Administraţia nu face faţă cererilor multiple pentru că nu au decât două maşini şi câţiva oameni care să meargă să captureze câini şi să-i ducă înapoi în teritoriu după un timp. Adăposturile pe care le au de câteva sute de câini se umplu foarte repede, aşa că până vin noi adoptatori sunt nevoiţi să mai facă o pauză.

În cazul în care o persoană ar dori să se implice în această campanie, pe cine ar trebui să contacteze şi ce ar putea să facă mai exact?

Ar trebui să sune la numarul 021 3129555, la Administraţia Primăriei sau la 0726 157 498, la Asociaţia Cuţu-Cuţu sau 0372 765 164, la Administraţia Primăriei, adăpostul Mihăileşti şi să programeze sterilizarea căţeilor pe care vrea să îi ducă acolo, să transporte căţeii la locul respectiv, să semneze hârtiile pentru adopţia acestora şi să-i întoarcă, după sterilizare înpoi pe stradă din locul în care i-a luat, îngrijindu-se în continuare să le dea de mâncare şi apă.

Care sunt avantajele? Câinii nu se mai strâng în haite în perioada rutului, nu mai sunt agresivi pentru că nu mai au motiv să-şi apere teritoriul şi femelele din zonă sau să-şi apere puii, dacă sunt hrăniţi nu se mai luptă nici pentru mâncare şi atunci rezultă pentru încă câţiva ani o convieţuire liniştită între câinii de pe strdă şi locatarii din zonă.

Cum privesc autorităţile această problemă a câinilor fără stăpân? Exista susţinere legislativă sau implicare activă din partea vreunei instituţii abilitate?

Deocmdată părerile sunt împărţite. Primăria Bucureşti şi Primăria Buftea fac sterilizări gratuite, dar din nefericire nu sunt ajutaţi de parlamentarii care ar trebui să dea legea sterilizării obligatorii a câinilor cu stăpân şi atunci cu siguranţă se va mişca ceva, pentru că dacă oamenii sunt obligaţi, vor steriliza câini proprii contra cost (o sumă nu prea mare cred) la cabinet, dacă nu ,vor primi o amendă mare care ar trebui să meargă în fondul câinilor fără stăpân, de unde rezultă că primăriile din toată ţara ar avea bani să sterilizeze câinii de pe străzi.

De asemenea ar trebui să se aplice pedeapsa cu închisoarea pentru abandon, maltratare şi ucidere a animalelor, dar deşi această lege este în vigoare de anul trecut, nu se aplică, iar ştirile arată în continuare cum nemernicii îşi omoară caii în plină stradă sau lovesc cu brutalitate câini şi pisici sau abandonează şi, deşi aceşti oameni sunt văzuţi şi recunoscuţi la televizor, autorităţile locale nu aplică legea, iar aceste brute sunt în continuare în libertate putând oricând să o ia de la capăt cu furia lor îndreptată către animale. Prin urmare, unii încercă să facă ceva, alţii stau cu mâna în sân, deşi au totul de partea lor.

Găseşti că ţi se potriveşte numele vehiculat în presă – “Brigitte Bardot a României”?

E o prostie inventată de cineva fără imaginaţie. Sunt cetăţeanul care mai are încă responsbilitatea spaţiului în care trăieşte, sunt Monica Davidescu. Dacă cineva vrea să mă numească în continuare aşa, e rugat să îmi verse în cont două, trei milioane de euro, pe care să-i folosesc în ajutorul animlelor fără stăpân, ca să pot fi la acelaşi nivel cu Brigitte Bardot.

Să revenim acum la actriţa Monica Davidescu şi să încercăm să o cunoaştem mai bine. Ai rămas orfană de mamă de mică şi nu ai avut o viaţă tocmai uşoară, ai putea să ne vorbeşti puţin despre anii tinereţii?

Cu bune cu rele au fost ani frumoşi aceştia ai copilăriei şi adolescenţei mele, ani în care am învăţat multe lucruri şi mai ales să nu mă plâng de ce am sau de ce mi se întâmplă. Sunt alţii care au o soarta mult mai rea şi atunci văd totul la mine ca o binecuvantare.

Ce vise, planuri aveai atunci?

Ca şi acum, visam să ajut persoanele neajutorate, şi animalele. Cred că în mică măsură, atât cât pot fac acest lucru şi cu oameni şi cu animale. În plus atunci visam să fiu pe scenă. Acest vis s-a împlinit, mulţumesc lui Dumnezeu.

Ai făcut parte din trupa de dans „Platinium” a Brânduşei Novac. Am citit undeva că ai învăţat să dansezi la horele care se ţineau în satul natal? Care era atmosfera atunci?

Curată. Acolo am învăţat bunele maniere pe care nu le-am mai întâlnit ulterior la Bucureşti, am învăţat bunul simţ şi responsibilitatea lucrului bine făcut , de care nu prea te împiedici prin capitala şi mai ales în zonele de conducere a unităţilor de orice fel, mici sau mari , de stat sau independente, chiar de conducere a ţării.

Cum era Monica Davidescu în perioada în care a fost învăţătoare, la 18 – 19 ani?

Încă dorea să înveţe, pentru că ştia că lucrurile nu se opresc acolo, încă se juca, pentru că era tot un copil mai mare, încă se emoţiona ca un copil la primirea coroniţei de fiecare dată când intra în clasă şi copiii se ridicau şi spuneau formula de salut.

În toamna anului 1992, la vârsta de 19 ani ai venit în Capitală. Timp de trei ani ai fost ba secretară, ba manechin într-un magazin de haine, făceai parte şi din trupa de dans. Ai spus la un moment dat, într-un interviu, că în momentul în care ai venit în Bucureşti te-ai reinventat în întregime. Poţi să ne dai detalii despre aceea perioadă?

Am venit deschisă să dau şi să primesc dar m-am lovit de ziduri de ,,miştouri’’,de oameni cu două feţe cărora le acordam încredere şi apoi eram trădată, m-am lovit de răi şi profitori. Atunci am început să mă reinventez, şi să-mi creez un zid în juru-mi în care să nu las să pătrundă ironiile şi miştourile celorlalţi ca să nu mă altereze. Pe de altă parte, trebuia să dau impresia că sunt de-a lor şi că pot face parte din lumea asta dură. Am avut şi noroc de la Dumnezeu că printre mulţi de genul ăsta am găsit şi câţiva oameni de calitate care mi-au dat ajutor şi sfat bun atunci când aveam nevoie.

Ce ai câştigat din toate aceste încercări?

Experienţă de viaţă, plus o tristeţe mare când mă uit la oamenii ce nu se mai pot îndrepta, şi din nefericire aceştia sunt mulţi şi ne înconjoară în fiecare minut..

În vara anului 1994 ai intrat la două facultăţi, la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) şi la Hyperion, şi te-ai hotărât să rămâi la prima. Ce te-a determinat să dai la teatru?

Îmi doream să trăiesc şi eu în ,,cutia magică’’ în radio şi în tv.

Alături de Cristi Iacob în piesa “Celălalt”

Cine au fost mentorul tău, omul care te-a ghidat în meseria de actor?

Nu e un singur om. În clasa a 11-a, la liceu, aveam un profesor de română, Gheorghe Lunca, cu un dar special de a povesti lecţia. Îmi făcusem o ţintă din a repovesti lecţia cu mai multă interpretare, cu mai mult patos ca să mă întrec cu el. Era de fapt o cursă cu mine însămi şi care mi-a prins foarte bine.

Apoi, în Bucureşti, colegul meu Justinian Radu mi-a adus un metru de cărţi, piese multe , din care să-mi aleg repertoriu şi să dau la teatru, era cu o lună înainte de examen, le-am citit, am ales, m-a dus apoi la profesoara sa Ruxandra Sireteanu care m-a ascultat şi mi-a ajustat reperotoriul, apoi am dat examen.

Am intrat la teatru unde l-am avut profesor pe Grigore Gonta, apoi am fost angajată la TNB de domnul Ion Cojar. Dumnezeu să-l odihnească în pace, căci s-a prăpădit. Am fost luată apoi sub aripa ocrotitoare a lui Dinu Săararu, director al TNB, un mare iubitor de actori şi un adevărat geambaş de teatru.

Aceşti oameni de care am pomenit m-au învăţat multe lucruri utile fiecare la timpul său. De la fiecare coleg de scenă mai vârstnic sau mai tânăr am învăţat câte ceva în tot timpul ăsta.

Ai jucat în multe piese de teatru şi filme, care a fost însă rolul tău de suflet?

Pentru fiecare am depus mult efort, şi fiecare mi-a fost drag în momentul repetiţiilor şi al spectacolelor. Îţi voi aminti câteva: Roxie Hart din „Chicago”, Ana din „Tache, Ianche şi Cadâr”, Hellen Jones din „Machinal”, Dora din „Cei Drepţi”, Maria din „Apus de Soare”, Edith Dinescu din „Cu un Pas Înainte” sau Ruth din „Fantoma, dragostea mea”…şi lista poate continua aşa mult şi bine.

În afară de spectacolele de la Teatrul Naţional, în ce proiecte mai eşti angrenată în acest moment?

Sunt prinsă în 4 spectacole ale teatrului Metropolis: „Celălalt”, „Pijamalele”, „Mincinoasa”, „Fantoma,dragostea mea”. Mai am şi „Noaptea furtunoasă” la Buzău şi „Micul Paris” la Circul Globus. Sunt spectacole care se vor juca destul de des din noiembrie încolo şi despre care se găsesc detalii de tot felul în ştirile teatrelor sau ale circului.

Ai jucat în multe filme, de ce nu şi în telenovele?

Te contrazic, nu am jucat în aşa multe filme. Doar câteva, plus doup seriale de televiziune. Pentru telenovelă nu am fost cooptată încă. Dacă mi se va propune şi va fi un subiect interesant şi un personaj captivant, voi juca şi în acest tip de film.

Care este condiţia actorului de astăzi, aşa cum o vezi tu?

Trăim în România, şi trebuie să facem multe lucruri ca să ne menţinem în condiţia de actor. Facem şi piese de teatru, şi emisiuni, şi filme, şi seriale, şi telenovele, şi evenimente, şi prezentări, de toate ca să supravieţuim.

Munceşti mult, eşti angrenată în multe proiecte, cât timp îţi mai rămâne pentru familie şi prieteni?

Nu mă plâng de muncă. Să dea Domnul să fie. Prietenii şi familia sunt alături oricum şi când ai de lucru şi când nu ai.

Cum este să fii căsătorită tot cu un artist? Cum se înţeleg două personaje aşa de puternice ca voi?

Vorbim aceiaşi limbă, aşa că e bine. Nu trebuie să dăm explicaţii când zilele de muncă se prelungesc sau când stăm mai mult după un spectacol cu colegii, sau când suntem plecaţi în deplasare, în turneu. Ne înţelegem şi ne respectăm atât munca, cât şi perioada de relaxare.

Ai o carieră frumoasă, un soţ care te iubeşte, eşti apreciată de foarte mulţi oameni. Care sunt însă visurile Monicăi Davidescu?

Să fiu sănătoasă, să pot ajuta cât mai multe animăluţe fără stăpân şi cât mai mulţi oameni neajutoraţi.

Dacă ai putea schimba ceva în lumea în care trăiam, ce anume ar fi?

Aş încerca să-i fac cinstiţi pe toţi cei aflaţi în funcţii de conducere, aş vrea să nu mai fie ghidaţi de interese proprii bazate pe înavuţire, aş vrea să-i transform în oameni de fapte, din papagali vorbitori. Dar ceea ce doresc eu este utopic, din nefericire România nu va avea niciodată aşa ceva.

Dacă nu ai mai face teatru, spre ce te-ai îndrepta?

Spre medicină veterinară.

Care sunt cauzele hemobartonelozei?

Hemobartoneloza la câini este cauzată de Micoplasma haemocanis, cunoscută odinioară sub numele de Haemobartonella canis. Micoplasma haemocanis nu este o bacterie singulară, ci aparţine unui grup de micro-organisme numite micoplasme, cei mai mici microbi care trăiesc liber în natură. Micoplasma haemocanis este denumită „micoplasmoză hemotropică” sau „hemoplasmoză” pentru că  este asociată („tropic”) cu sângele („hemo”).

Cum se transmite Micoplasma haemocanis?

Purecii şi căpuşele devin infectate cu micoplasme hemotropice hrănindu-se cu sângele unui animal infectat. Atunci când purecele sau căpuşa se hrăneşte apoi dintr-un alt animal, micoplasmele se transmit. Din cauză că trăiesc în celulele de sânge, ele ar putea fi transmise şi printr-o transfuzie de sânge de la un animal infectat la unul sănătos. La pisici, micoplasmele hemotropice mai pot fi transmise de la pisica mamă la pui. Există dovezi că şi căţelele pot să transmită micoplasme puilor lor, însă acest fapt nu este sigur.

Care sunt semnele hemobartonelozei la câini?

În general, la câine, boala nu este vizibilă decât dacă acesta a suferit o splinectomie (operaţie de scoatere a splinei), dacă are un sistem imunitar slabit (de exemplu, din cauza unui tratament de chimioterapie împotriva cancerului) sau dacă este infectat cu alte organisme precum Ehrlichia. Splina este responsabilă cu filtrarea sângelui, ea îndepărtează şi distruge celulele roşii ale sângelui afectate, precum cele întâlnite în hemobartoneloză. Acesta este motivul pentru care un câine fără splină este mai predispus la această boală – nu mai există nimic care să îndepărteze celulele infectate (şi micoplasmele) din sânge.

În cazul unei boli acute, de obicei câinele va prezenta simptome de depresie, lipsă a poftei de mâncare, scădere în greutate şi febră. În cazuri extreme, poate interveni decesul.

Uneori a fost raportată o formă cronică a bolii care poate cauza slabiciune, creştere a apetitului şi pica (dorinţa de a mânca lucruri nenaturale, precum pietre sau pământ).

De vreme ce o căpuşă poate fi infectată şi poate transmite mai mult de o singură boală (de exemplu, hemobartoneloză, ehrlichioză, babesioză), nu este deloc neobişnuit ca un câine să fie infectat cu mai multe dintre aceste boli în acelaşi timp.

Cum este diagnosticată hemobartoneloza?

Uneori organismele pot fi văzute în interiorul celulelor la un test al sângelui. Pentru a le găsi,  este întinsă o picătură de sânge pe suprafaţa unei lamele şi este analizată la microscop. Numărul organismelor din sânge poate fluctua dramatic. Într-una din probe poate fi observat un număr mare, iar într-o probă luată după două ore este posibil să nu se găsească nici un organism. Este disponibil şi un test de sânge bazat pe reacţia de polimerizare în lanţ pentru detectarea micoplasmelor hemotropice.

Cum este tratată hemobartoneloza?

Se dau antibiotice precum tetraciclina, oxitetraciclina sau doxiciclina pentru 3 săptămâni. La unele animale, este nevoie de realizarea uneia sau mai multor transfuzii.

Cum este prevenită hemobartoneloza?

Ca şi în cazul altor boli transmise de căpuşe sau pureci, controlul acestora este baza prevenirii. Produsele care combat şi omoară căpuşele şi purecii şi care conţin permetrin (Bio Spot-Spot şi K9 Advantix) sunt alegeri bune pentru câini. Pentru câini mai sunt folosite şi zgărzi anti-căpuşe care conţin ingredientul activ amitraz, uneori împreună cu produse care conţin permetrin, în zone cu multe de căpuşe.

Oamenii pot lua hemobartoneloză?

Nu au fost raportate cazuri de hemobartoneloză la oameni, deşi au fost găsite organisme asemănătoare micoplasmelor hemotropice la oameni cu sistemul imunitar slăbit.

Asociaţia GIA (Group Initiative for Animals) şi Primăria Sector 3 – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în parteneriat cu Mars România lansează proiectul social “Animalele fac oamenii să zâmbească”. În perioada 18 Octombrie – 13 Decembrie 2009, peste 80 de persoane vârstnice instituţionalizate în centrul pentru bătrâni “Casa Max ” din sectorul 3 Bucureşti vor primi săptămânal vizita unei echipe formate din voluntari şi dresori din cadrul asociaţiei GIA însoţiţi de câini special antrenaţi.

Terapia cu animale a început să fie cunoscută şi folosită încă din anii 1950 cu predilecţie în tratamentul tulburărilor psihice. În prezent, terapia cu animale de companie este folosită într-un vast context terapeutic, fiind o practică larg răspândită în Europa de Vest, utilizată pentru a îmbunătăţi starea psihică şi/sau pentru a dezvolta abilităţile de socializare ale copiilor şi adulţilor prin contactul direct cu animale de companie în cadrul unor şedinţe coordonate de persoane specializate.

Studiile derulate în spitalele de psihiatrie pentru adulţi demonstrează o serie de beneficii pentru pacienţi. S-a descoperit că terapia cu animale de companie dezvoltă comportamente pro-sociale şi funcţionează până la 12 luni după momentul intervenţiei. Studiile care examinează stresul pacientului înainte de procedurile medicale arată că numai 15 minute de interacţiune cu un câine produc o reacţie pozitivă, o „senzaţie de bine”, iar după 30 de minute arată o reducere a stării de anxietate.

„Programul Animalele fac oamenii să zâmbească are ca obiectiv dezvoltarea şi promovarea, în cadrul unor şedinţe terapeutice, a unor metode inovative prin care animalele de companie pot ajuta la îmbunatăţirea stării de sănătate a persoanelor care suferă de diverse tulburări fie ele fizice sau psihice”, declară Costin Bratu, medic veterinar Pedigree.

Şedinţele de terapie cu animale de companie, ce vor fi derulate în cadrul proiectului, constitie un stimulent pentru păstrarea formei fizice, reducerea anxietăţii sau a stărilor depresive, cât şi pentru îmbunătaţirea capacităţii de concentrare şi atenţie. Persoanele vârstnice care vor lua parte la aceste activităţi vor fi supravegheate şi consiliate de un psiholog pe parcursul întregului program.

„Ţinând cont de simpatia spontană pe care o simt numeroase persoane faţă de animale, prezenţa acestora este considerată drept un factor important de reducere a stresului, un sprijin moral pentru a depăşi un moment dificil dar şi o metodă de a iesi din izolare şi de a exprima emoţiile sau sentimentele în special în cazul persoanelor vârstnice”, declară Raluca Simion, Preşedinte GIA.

In terapia cu animale, se utilizează frecvent cîinele datorită naturii sale docile, a uşurinţei cu care poate fi transportat sau dresat.

GIA se numără printre puţinele asociaţii care dezvoltă programe de responsabiliate în rândul proprietarilor de animale şi reuneşte o echipă formată din tineri devotaţi, cărora le face plăcere să lucreze cu animalele şi să-şi ajute semenii.

“Influenţa benefică a animalelor de companie asupra existenţei unei persoane vîrstnice este binecunoscută. Efectele terapiei cu animale în vindecarea a numeroase afecţiuni sunt absolut uimitoare. Terapia cu ajutorul animalelor este o metodă alternativă, utilizată pentru generarea unor comportamente pozitive. Un animal de companie te face să vezi realitatea într-un mod diferit, mai optimist. Acesta are efecte benefice asupra persoanelor vârstnice”, afirmă Primarul Sectorului 3, Dl. Liviu Negoiţă.

Despre MARS România
Mars Romania este o divizie a Mars Incorporated şi în acelaşi timp un pilon important al companiei în regiunea Europei Centrale şi de Est.Prezentă pe piaţa locală încă din 1994, compania a cunoscut în ultimii ani una din cele mai accelerate dezvoltări din rândul companiilor FMCG de pe piaţa europeană.Mars Incorporated – cu sediul în McLean, Virginia, S.U.A – este o companie deţinută de familia Mars, înfiinţată în 1911,ce înregistrează venituri anuale de peste 30 miliarde USD. Mars Incorporated este unul dintre cei mai mari producători de alimente din lume, incluzând:

● Cea mai mare companie de dulciuri din lume (după achiziţionarea Wm. Wrigley Jr. Company în 2008), cu mărci care valorează miliarde de dolari, precum M&M’S®, SNICKERS®, DOVE ®, MARS ®, EXTRA ® şi ORBIT ®.

● Cea mai mare companie de produse pentru animale de companie din lume, cu mărci de miliarde de dolari precum PEDIGREE®, ROYAL CANIN® şi WHISKAS ®.

● 70 000 angajaţi care lucrează în peste 300 locaţii, incluzând peste 130 fabrici din aproximativ 75 ţări din întreaga lume

Terapia cu animale – istoric si studii de caz

Primele consemnări ale utilizării animalelor de companie ca agenţi terapeutici datează din 1699, când John Locke, filosof şi om politic englez, susţinea “să li se dea copiilor câini, veveriţe, păsări şi orice alte asemenea făpturi de care să aibă grijă, ca modalitate de a-i încuraja să îşi dezvolte sentimentele de tandreţe şi simţul responsabilităţii faţă de alţii. În Statele Unite, animalele au fost utilizate terapeutic pentru prima dată în anii 1940, la un spital din New York al convalescenţilor din Forţele Aeriene. Utilizarea animalelor în asemenea locuri avea să promoveze starea de bine a pacienţilor, permiţându-le să observe, să aibă grijă de animale şi să le atingă.

La jumătatea secolului 20, Boris Levinson a făcut o remarcabilă descoperire. Profesor de psihologie la Universitatea Yeshiva din New York City, Levinson încerca să trateze un copil dificil şi necomunicativ. Şi-a lăsat câinele, pe nume Jingles, singur cu copilul, timp de numai câteva minute. Când s-a întors, copilul discuta cu câinele.

Două organizaţii, Fundaţia Latham din California şi Delta Society din Renton, Washington, au fost înfiinţate pentru a studia legătura dintre animale şi om. Delta Society defineşte terapia cu animale de companie drept “utilizarea unor animale dresate, pentru a facilita progresul pacienţilor către obiectivele terapiei”.

Un studiu revoluţionar a fost publicat în 1980. În acest studiu realizat pe 92 pacienţi non-spitalizaţi cu probleme cardiace, s-a descoperit că toţi cei care erau posesori de animale de companie trăiau mai mult decât cei care nu aveau animale de companie. Mai recent, un studiu australian realizat în 1992 pe un eşantion de 5.741 persoane a urmărit să stabilească efectele prezenţei unui animal de companie asupra sănătăţii cardiace. Rezultatele au demonstrat că stăpânii animalelor de companie aveau “tensiune arterială mai scăzută şi niveluri mai scăzute de trigliceride faţă de persoanele care nu aveau animale de companie”. Variabile precum regimul alimentar, fumatul, clasa socio-economică şi greutatea corporală au fost controlate. În cadrul unui alt studiu (Odendaal, 2000), s-a descoperit că, atunci când oamenii interacţionau cu câinii lor, erau afectate în mod pozitiv presiunea sanguină sistolică şi nivelul plasmei legat de stres. De fapt, şi câinii implicaţi în acest studiu au demonstrat rezultate similare.

Un studiu recent (Marr et al., 2000) a fost derulat pentru a stabili dacă utilizarea terapiei cu animale de companie este benefică în grupurile de pacienţi spitalizaţi din secţiile de psihiatrie. 69 persoane cu diagnostic dublu (diagnosticaţi cu o boală mentală, plus un istoric de abuz de droguri sau alcool), bărbaţi şi femei, s-au întâlnit pentru o oră, de luni până vineri, timp de 4 săptămâni. Vârsta medie era de 42 de ani. Jumătate din pacienţi erau incluşi într-un grup de control, ceilalţi aveau animale de companie aduse zi de zi în vizită. Pacienţilor nu li s-a cerut să interacţioneze cu animalele (câini, iepuri, dihori şi cobai) în timpul sesiunilor; însă numai o femeie a decis să nu interacţioneze direct cu ele. Membrii grupului au primit permisiunea să observe, să ţină în braţe, să interacţioneze şi să se joace cu animalele, dacă nu deranjau activitatea grupului. Rezultatele erau evaluate zilnic pe Scala Comportamentului Social, iar la sfârşitul celor 4 săptămâni s-au obţinut rezultate semnificative. Prin comparaţie cu grupul de control, s-a constatat că pacienţii cu care s-a folosit Terapia cu animale de companie “socializau mai mult cu alţi pacienţi şi au fost văzuţi zâmbind şi demonstrând clar plăcere faţă de activităţile pe care le desfăşurau ” (Marr, 2000).

Un alt studiu, realizat pentru a stabili efectele recreerii terapeutice faţă de terapia cu animale de companie (Barker şi Dawson, 1998), a descoperit că existau diferenţe remarcabile între 230 pacienţi de psihiatrie spitalizaţi: membrii grupului care suferea de tulburări psihotice şi participase la sedinţe de terapie cu animale prezentau o reducere aproape dublă a nivelului de anxietate faţă de pacienţii cu tulburări psihotice care participaseră la sesiuni de recreere terapeutică. Instrumentul de evaluare a fost Inventarul S.T.A.I. (State-Trait Anxiety Inventory – Inventarul pentru Evaluarea Anxietăţii-Trăsătură). Recreerea şi terapia cu animale au avut efecte similare asupra nivelurilor de anxietate ale pacienţilor cu tulburări ale stării de spirit.

În munţii din vestul Scoţiei, hibrizii de Scotch Terrier au fost utilizaţi la vânarea bursucilor, vulpilor, iar, iniţial, s-a încercat crearea unui câine de vânătoare.  West Highland White terrier-ul se crede că s-ar fi dezvoltat în Poltalloch, Scoţia, şi a fost cunoscut sub diferite nume. Prima consemnare a unui câine numit West Highland White Terrier s-a produs la începutul anilor 1900.

Iniţial, West Highland White Terrier-ul se prezenta în variate culori. Problema a apărut când vânătorii îşi confundau vânatul cu propriul câine, aşa că s-a hotărât ca toţi Westie să fie albi, pentru a preveni confuziile.
West Highland White Terrier-ul a apărut pentru prima dată în Statele Unite în 1906, sub numele de Roseneath Terrier. Rasa a fost acceptată în grupa terrier-ilor a American Kennel Club (AKC) în 1908, dar nu i s-a oferit numele oficial decât în 1909.

Aspectul exterior

Westie este un câine mic, vioi, energic, compact, robust şi viguros. Capul său are aspect de cupolă, iar botul este de dimensiune medie, cu un stop pronunţat. Ochii sunt strălucitori, de culoare închisă, cu o privire pătrunzătoare. Urechile mici sunt ridicate şi ascuţite, dându-i aspectul de animal alert, pregătit pentru orice. Westie prezintă un piept adânc şi membre musculoase. Coada este purtată nepăsător, având o lungime în jur de 12,5-15 cm, şi nu trebuie scurtată. Toţi West Highland White Terrier-ii sunt albi, dar o nuanţă gălbuie poate fi prezentă în jurul feţei şi a urechilor.
Blana acestei rase este dublă, cu un puf moale, des şi călduros, şi un păr gros drept sau sârmos, cu o lungime de până la 5 cm.
Exemplarele adulte au o înălţime la nivelul greabănului de 25-30 cm la mascul şi 23-28 cm la femelă. Greutatea corporală este de 7-10 kg la mascul şi 6-7 kg la femelă.

Personalitatea

Westie este, în mod caracteristic, un câine inteligent, binecrescut. Rasa este veselă, iubitoare şi foarte jucăuşă. Mulţi consideră că Westie rămâne un căţeluş toată viaţa. Chiar dacă sunt atât de jucăuşi, Westie-ii pot fi liniştiţi, cuminţi, siguri pe ei şi hotărâţi. Sunt destul de prietenoşi cu străinii, dar pot muşca atunci când sunt provocaţi, deşi nu sunt atât de neascultători precum majoritatea terrier-ilor. West Highland White Terrier-ul este energic şi extrem de sigur pe el în comparaţie cu alţi câini. De obicei, nu este el cel care provoacă disputele cu alţi câini, deşi unii masculi sunt mai agresivi, în special cu alţi masculi.

Interacţiunea

West Highland White Terrier-ii sunt câini excelenţi pentru adolescenţi. Ei au tendinţa să nu fie toleranţi cu maltratările accidentale pe care le primesc din partea copiilor. Nu sunt, în general, recomandaţi pentru familiile cu copii sub zece ani. Ca şi în cazul altor câini, supravegherea este necesară când un câine se joacă în preajma copiilor foarte mici. West Highland White Terrier-ul iubeşte să-şi petreacă timpul cu companionii umani şi este dispus să se joace. Se simte bine atât în apartament, cât şi în regiunile rurale. Este foarte activ în interiorul căminului, astfel că se va descurca bine fără a necesita o curte. West Highland White Terrier-ul se va bucura de plimbările periodice sau de partidele de joacă în parc, dar nu se va supăra dacă ratează vreuna.
Acest terrier mic, viteaz şi robust este uşor de educat. Westie învaţă rapid şi excelează la vânătoare şi în luarea urmei. Stă bine la capitolele ascultare şi agilitate.

Aspecte particulare

„Roba“ albă a lui Westie vă poate răpi un pic din timpul liber pentru a o menţine curată. Părul trebuie să fie periat pentru a preveni încâlcirea şi deteriorarea. Perierea regulată cu o perie din păr de porc poate întreţine blana curată, astfel că îmbăierea va fi făcută numai când este necesar. Trebuie tunşi foarte scurt de două ori pe an.
Ca terrier, West Highland White Terrier-ul îşi poate dezvolta obiceiul de a săpa. Dacă este lăsat singur perioade lungi de timp, poate manifesta probleme de comportament.

Dresajul

Câinii Westie sunt foarte inteligenţi şi este important să înţelegeţi pe deplin întregul concept al personalităţii şi esenţei lor pentru a putea să le faceţi un dresaj adecvat. Dacă le acordaţi prea mult dintr-o dată, vor tinde să se comporte ca mici şefi, nu vă vor mai asculta şi vor deveni agresivi. Va fi nevoie să le impuneţi de la începutul vieţii lor autoritatea stăpânului, să îi faceţi să vă urmeze comenzile de bază: de a sta, de a sta culcat, de a veni la chemarea dumneavoastră. Este important să fiţi fermi şi pozitivi pe tot parcursul dresajului, pentru a vă asigura de eficienţa sa.

Adresa de email :

Pentru cea de-a şasea ediţie a Zilei Mondiale a Animalelor, Whiskas® şi Pedigree® au pregătit un eveniment special din care nu au lipsit concursurile cu premii, jocurile antrenante, sfaturile utile pentru ingrijirea animalelor de companie, momente de dresaj pentru căţei, muzica bună şi multă bună-dispoziţie.

Asociaţia GIA (Group Initiative for Animals) s-a alăturat iniţiativei Whiskas şi Pedigree şi a fost prezentă la eveniment cu 16 căţei şi 4 pisici în căutarea unui stăpân. 9 căţeluşi şi 2 pisicuţe au induioşat inima celor prezenţi, iar la finalul evenimentului au plecat spre noile lor case.

Peste 250 de posesori de animale au plecat acasă cu o amintire de neuitat, o fotografie cu cel mai bun prieten realizată într-un singur minut şi înrămată pe loc. În zona de creaţie special amenajată fiecare persoană şi-a personalizat rama foto cu ajutorul voluntarilor de la Clubul Bambini.

Câştigătorii concursului “Cel mai bun stăpân”, organizat atât pentru câini cât şi pentru pisici, au avut parte – pe lângă premiile speciale – şi de o şedinţă foto surpriză în compania câinilor vedetă, Samy şi Kara, din echipa specialistului în dresaj, Cătalin Cornea.

Numerele de dresaj au fost atracţia evenimentului, Cătălin Cornea, specilist în dresaj şi comportament canin, oferind demonstraţii de dresaj în premieră – “Câinele electronic” avându-l ca protagonist pe Max, un Husky aflat la primul său show.

Medicul veterinar Costin Bratu, consultant veterinar Pedigree, a răspuns întrebărilor legate de creşterea şi îngrijirea animalelor oferind consultaţii gratuite,cât şi recomandări cu privire la hrana ce trebuie administrată.

Ziua Mondială a Animalelor este sărbătorită în fiecare an pe 4 octombrie de către iubitorii de animale din întreaga lume, ocazie cu care în bisericile catolice au loc slujbe dedicate animalelor. În această zi este evocat Sfântul Francisc din Assisi – întemeietorul Ordinului Franciscan şi protectorul animalelor, canonizat la 4 octombrie 1228 – ocrotitorul tuturor animalelor şi al mediului înconjurător, cel despre care se spune că avea puterea să le vorbească fiinţelor necuvântătoare. În această zi se oficiază o ceremonie specială, necuvântătoarele primind binecuvântarea preoţilor. În Peru, de exemplu, ceremonia anuală de binecuvântarea a necuvântătoarelor se bucură de o largă popularitate şi o lungă tradiţie, fiind oficiată şi în alte ţări ale Americii Latine.

Adresa de email :

Adresa de email :

Adresa de email :

Adresa de email :

Iza este o boxerita blanda, afectuasa si binecrescuta. Stie sa ceara cand are nevoie afara, cunoaste comenzile elementare (sezi, pas). Desi este in etate Iza adora joaca cu alti caini sau cu copii, in parc. Marea ei dezamagire este ca nu a avut niciodata pui – asa ca a acceptat cu placere sa fie doica pentru 3 pisoi, cu 2 ani in urma.

 In primul rand, preocuparea pentru animale nu presupune o ierarhizare a celorlalte probleme cu care se confrunta umanitatea : foamea, saracia, abuzurile, crimele, somajul etc. In schimb, aceasta porneste din aceeasi consideratie si respect pentru fiintele neajutorate sau in impas, care alimenteaza si miscarile umanitare ( protectia copilului, a femeii etc). Lumea, asa cum o stim, e asemenea unei masinarii uriase : daca o piesa se strica, atunci intreg mecanismul are de suferit ; daca  am ajuns pe culmi inalte ale stiintei si tehnologiei, dar am pierdut legatura cu natura, inseamna ca ‘masinaria’ nu mai functioneaza cum trebuie si ca intreg ansamblul e in pericol. Totodata, daca ne mandrim cu cine stie ce descoperiri si bogatii, dar pe strazi, in paduri, in ferme animalele sunt macelarite cu brutalitate, iarasi n-am facut nici un progres – din contra.

O chestiune la fel de fierbinte e cea a responsabilitatii pentru animalele strazii. Unii acuza autoritatile  – ca nu se aloca suficiente fonduri, ca nu exista legi, ca nu exista interes pentru problema, ca politicienilor nu le pasa etc etc ; altii acuza iubitorii de animale – ca incurajeaza inmultirea cainilor fara stapan ( ?!?), ca le dau de mancare cand ar trebui sa ii lase sa piara, ca din moment ce ii hranesc, ar trebui sa-i ia acasa, altfel de ce se mai preocupa de soarta lor etc. Probabil ca adevarul e undeva la mijloc, si ambele tabere au partea lor de dreptate. Pe de alta parte, intr-o situatie atat de delicata cum e aceasta a animalelor strazii – deci animale care au ajuns sa faca parte din comunitatea noastra, a oamenilor, de-asta se si numesc « comunitare » – nu se poate spune ca vina apartine unei singure parti. Mai degraba ca vina ne apartine noua, tuturor, si ca ea nu poate fi rezolvata decat prin eforturile unite ale oamenilor – fie ei iubitori sau nu de animale.

Actele de cruzime nu sunt o solutie  – daca pui otrava de 2 ori pe an intr-un parc, nu inseamna ca ai rezolvat cu maidanezii, ci din contra – creezi si mai mult haos. Plus riscurile la care expui atatea vietati – caini, copii…

La o problema creata de om, solutia trebuie sa fie pe masura – adica umana. Nu ajuta la nimic vociferarile, aruncarea vinei dintr-o parte in alta, lasitatea, refuzul de asumare a responsabilitatii. Iubitori si ‘uratori’ de animale deopotriva ar trebui sa cada de acord macar asupra faptului ca exista o problema si ca ea trebuie rezolvata. Cum ? In nici un caz sporind violenta, adica prin masacre ( a se vedea practica basesciana din 2001), incitarea populatiei prin articole intentionat discriminatoare ( cam ce s-a petrecut in mass-media odata cu vestea  – gogonata si aberanta – cum ca intretinerea unui caine de la adapost costa 700 de ron, iar alocatia copilului nu depaseste suma aceasta), mentinerea acestui climat de ura reciproca intre cei pro si cei contra-maidanezi.

Si asa ajungem la cauza problemei, care e dincolo de lipsa de fonduri, de timp, resurse etc. Acestea sunt doar aspecte ale problemei, care pana la urma pot fi rezolvate sau macar atenuate. Dar ce te faci cu lipsa de intelegere a unui fapt esential : ca fiecare fiinta vie are dreptul la viata. Ca noi nu suntem stapanii acestei lumi si nu avem drept de viata si de moarte asupra tuturor fiintelor care populeaza planeta, ca mai degraba ‘noblesse oblige’, si deci daca suntem ‘fiinte superioare’, trebuie sa si demonstram asta – sa ne purtam ca atare. Ca a arunca vina dintr-o parte in alta e tot un act de lasitate, poate cel mai perfid, ca in sfarsit nu poti invinui un animal, care teoretic iti e inferior ca intelect, de neajunsuri care au fost create si intretinute tot de mana omului… Si cand zic asta, ma refer la refrenul binecunoscut prin care ‘oamenii de actiune’ acuza animalele, in loc sa vada adevarata cauza a neplacerilor : neimplicarea autoritatilor, indiferenta cetatenilor, betele-n roate puse binevoitorilor de cei mai ‘destepti’, prostia, intoleranta, lipsa de intelegere… si cea mai grava dintre toate – lipsa compasiunii.

Dalai Lama spunea : ‘Dragostea si compasiunea sunt necesitati. Fara ele, omenirea nu poate supravietui.’ Daca acum ne confruntam de fapt cu lipsa compasiunii, nu e greu de prevazut cat de sumbru ne e viitorul…