15 Dec 2010

Cateii din adaposturile din Bacau

Am gasit acest articol in presa bacauana de astazi:
epasite de situatie, autoritatile indeamna la adoptie

Adapostul pentru câinii comunitari este aglomerat si lovit de austeritate. In cele doua locatii, de la groapa de gunoi a orasului si din cartierul CFR, sunt cazate acum in jur de 500 de animale. Hrana este insuficienta, asa ca, la ora mesei, padocurile devin un câmp de batalie. Bugetul pentru medicamente si materiale sanitare are dimensiuni de criza. Autoritatile fac un apel catre bacauani sa ia acasa maidanezi de la adapost. In ultimii trei ani nu a avut loc nici macar o adoptie.

„Am fost la adapost sa-mi caut catelul pierdut. M-am ingrozit de ce am vazut acolo. Nu pot sa uit câinii morti de frig si de foame. Angajatii au zis ca la sfârsit de saptamâna nu au mâncare pentru ei. Murise unul si ceilalti trageau de el sa-l manânce. Intr-un tarc era o catea care fatase, iar puii erau morti, inghetati pe lânga ea.” Sunt cuvintele care ne-au trimis pe teren, in Cartierul CFR, unde in niste grajduri dezafectate se afla adapostul pentru câinii comunitari. Acesta este doar unul din cele doua patronate de municipalitate. Celalalt se afla in partea de sud a orasului, in incinta gropii de gunoi. In jur de 500 de animale sunt gazduite in cele doua locatii. In Cartierul CFR s-a ajuns la 300 de câini, iar numarul este in continua crestere. O parte a “trupei” circula fara oprelisti prin zona. Sunt privilegiatii adapostului. Au vechime, sunt sterilizati si prietenosi. In tarcurile inchise traiesc insa cei mai multi dintre maidanezi. Sunt zgribuliti, flamânzi, slabi, cu priviri haituite. De dimineata pâna in seara framânta noroiul de pe betonul inghetat. Se lupta pentru hrana sau pentru un loc mai adapostit de frig si zloata. Puii plâng sfâsâietor, adultii urla. Ingrijitorii si veterinarii sunt neputinciosi. Bugetul abia ajunge pentru sterilizarea noilor veniti si câteva tratamente. “Anul acesta avem alocat pentru câinii comunitari un buget de 1 miliard de lei vechi, ne-a declarat Viorica Marcu, director in Primaria Bacau. Folosim banii pentru medicamente si materiale sanitare. Incercam sa rezolvam problema acestor animale, dar efectele se vor vedea probabil in 50 de ani sau mai mult. Avem nevoie si de sprijinul bacauanilor. Nimeni nu vine sa adopte un câine. De trei ani, nici macar unul nu a fost luat din adapost. Mai mult, apar mereu altii in oras. Cred ca se aduc si din zonele limitrofe ale orasului.” Legislatia in vigoare, aliniata la prevederile din statele Uniunii Europene, interzice eutanasierea animalelor fara stapân. Solutia finala poate fi aplicata doar in cazul in care acestea sufera de boli incurabile. Câinii sterilizati sunt eliberati pe strazi, purtând in urechi crotale cu numere de identificare. Totusi, in adapost sunt gazduite in medie 500 de animale pentru care se asigura cu greutate hrana.
Orice donatie este binevenita. In ultimele luni, ajutorul din partea bacauanilor a fost aproape inexistent. Singurii care nu i-au uitat pe câinii din adapost sunt câtiva medici din Spitalul Judetean de Urgenta. Acestia au format o asociatie dedicata protectiei animalelor si au tratat pe banii lor in vara animalele bolnave de râie. “In oras sunt o multime de supermarketuri, depozite en-gros si restaurante care ar putea sa ne ajute cu mâncare pentru câini, ne-a declarat unul dintre agajatii primariei care lucreaza de multi ani la adapost. Pe vremuri primeam carne expirata din confiscarile facute cu ocazia controalelor, dar acum nimic.” In ultimul timp sunt probleme cu asigurarea hranei. Weekend-urile sunt cele mai grele pentru “asistati”, deoarece aprovizionarea este redusa.

Oare de ce bacauani nu vor sa ajute?Cand cineva incerca sa ajute este aratat cu degetul , facut nebun si senil………Noi oamenii suntem vinovati pentru ceia ce se intampla in Bacau cu aceste suflete nevinovate, sunt condamnate la o moarte prin tortura………

Sursa: Adoptiicaini.ro


 
Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara

Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara
Municipiul Iasi se alatura retelei internationale „Orase Zero Deseuriâ€� (â€�Zero Waste Municipalitiesâ€�) si devine primul municipiu din Romania, cu o populatie de peste 350.000 de locuitori, care se angajeaza sa implementeze solutiile „zero deseuriâ€�, cu impact dovedit in alte peste 350 de orase europene, in tranzitia catre economia circulara. Mihai Chirica, primarul Iasului, a semnat […]

Trucuri simple pentru o viata fara risipa

Trucuri simple pentru o viata fara risipa
Sunt intr-o continua cautare de mijloace prin care sa-mi fac viata mai simpla si mai usoara, mai eficienta si cu un mai mic impact asupra mediului. In ultimii ani am schimbat diverse obiceiuri si practici personale in acest scop si in speranta ca intr-un viitor recent voi putea trai o viata fara risipa. Prima masura a […]

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.
Milano este cel mai mare oras din lume cu o schema formala de reciclare a deseurilor organice. De ce este importanta colectarea selectiva a acestor deseuri, cum au atins milanezii o rata de succes de 95% si cum sta Romania la acest capitol, aflati in randurile de mai jos. Desi ar putea parea inofensive, deseurile organice […]

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor
Valorificarea energetica a deseurilor menajere prin combustie la temperaturi inalte este intens sustinuta de catre industrie ca fiind solutia salvatoare, care poate scapa Romania de deseuri. La o prima analiza pare sa fie o strategie foarte atragatoare, intrucat incineratoarele reduc cantitatea de deseuri depozitata in gropile de gunoi si produc energie. Mirajul dispare treptat odata […]

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman
Omul este o fiinta meteosensibila, reactionand diferit la elementele climatice, in functie de fondul genetic trebuie sa-si constientizeze meteorosensibilitatea si sa-si evalueze potentialul de aclimatizare pentru a putea preveni eventualele situatii de risc ce ii pot afecta sanatatea, siguranta, productivitatea si creativitatea. Meteosensibilitatea este sensibilitatea detinuta de un organism la modificarile atmosferice, prin declansarea sau […]

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile
Producerea tesaturii de bambus s-a inceput nu cu mult timp in urma – primele mostre au aparut acum zece ani. Si, dupa ce aparuse, au primit imediat titlul mandru de tesatura a secolului XXI. Intr-adevar, stofa din bambus are prea multe avantaje ca sa nu aiba toate sansele de reusita. Cu toate acestea, tehnologiile producerii […]

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia
Arta cu natura si in natura, menita sa transmita un mesaj social profund. Aceasta ar putea fi, in cateva cuvinte, definitia Land Art-ului. Concept artistic originar din Statele Unite ale Americii din anii 50, Land Art-ul a ajuns si la Cluj de aproximativ o jumatate de deceniu, fiind si predat la Universitatea de Arta si […]

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei
Primaria are de gand sa renunte la solutia toaletelor ecologice amplasate pe strazile orasului si sa construiasca toalete civilizate, inclusiv pentru persoane cu dizabilitati. Problema toaletelor ecologice amplasate pe strazile Timisoarei a fost luata in discutie la ultima sedinta de Consiliu Local, in contextul in care s-a propus si dezbatut un proiect care viza alocarea […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.