acum 14 ani

Comportament care cere atentie

Şi noi ca şi câinii noştri ne angajăm din când în când în comportamente care cer atenţie, fapt perfect normal dacă este făcut în limite rezonabile. Modul în care un câine latră la stăpânul său de parcă ar spune: „hei tu, vino încoace!” este o formă de comunicare acceptabilă atunci când căţelul are ceva de transmis şi este ignorat. De asemenea, chiar dacă sunteţi în mijlocul unei conversaţii şi câinele dvs. vă atinge cu lăbuţele pe picior pentru a vă solicita atenţia sau pentru a fi mângâiat, nu este nimic în neregulă în a-i răspunde. Dar, trebuie să reţineţi că în curând câinele dvs. va învăţa ce anume vă stârneşte interesul şi ce are voie să facă, în funcţie de cum îi răspundeţi. Dacă cedaţi tot timpul cererilor nerezonabile veţi avea parte şi mai mult de acest comportament supărător în viitor.  Principiul implicat este întărire pozitivă, care te asigură efectiv ca vei culege ceea ce semeni. Uneori, chiar si reproşurile pot fi recompensatoare pentru acest gen de căţei. După cum se ştie, atenţia negativă este de preferat lipsei totale de atenţie.  Comportamentul care cere atenţie poate atinge proporţii uriaşe, de exemplu, căţelul care latră mereu, care vă atinge sau  vă sare în  braţe de fiecare dată când vorbiţi cu un prieten. Unii câini încearcă să obţină atenţia stăpânului furând lucruri, rozându-le sau chiar înghiţindu-le. Reacţia dvs. isterică, ţipetele sau fugărirea câinelui pentru a încerca să recuperaţi obiectele ar putea fi chiar dovada de atenţie pe care căţelul se bucură să o primească. Jocul care rezultă, poate fi foarte distractiv pentru câine, mai ales dacă implică ţipete şi agitarea mâinilor. Unii câini dezvoltă un comportament pseudo-medical: se prefac slăbiţi, în general după o vizită la veterinar în urma căreia aţi fost preocupat de boala pe care au avut-o. A existat un caz în care un pudel se zgâria violent pe faţă în ciuda numeroaselor încercări de diagnosticare şi de remediere a condiţiei. Problema s-a rezolvat de la sine când celalalt câine din casă a murit şi a reînceput când stăpânul a cumpărat un alt câine. În retrospectivă, putem spune că pudelul îşi provoca singur rănile, pentru că voia să primească atenţie de orice fel, inclusiv de la veterinari.

Simptome ale comportamentului care doreşte să fie recompensat afectiv.

  • Lătratul
  • Văităturile
  • Voma
  • Simularea slăbiciunii
  • Alergarea după lumini sau umbre
  • Urmărirea muştelor imaginare
  • Contorsiuni corporale ciudate

Ce putem face în aceste cazuri

Cel mai bun mod de tratare a acestui comportament este ignorarea. Dar nu dă rezultate imediat, ci de obicei, acest tip de comportament va deveni mai stringent, înainte de a dispărea. E ca şi cum câinele ar gândi: „ce ciudat, înainte obţineam ce îmi doream, ar trebui să încerc mai tare!”.

Stagiile tratamentului sunt următoarele

  • Stăpânul ignoră comportamentul greşit, să zicem, furtul obiectelor
  • Câinele fură mai mult, mai des şi se laudă în faţa stăpânului, încercând să-l determine pe acesta să-l fugărească
  • Proprietarul continuă să ignore comportamentul
  • Căţelul îşi pierde încrederea în această tehnică de distragere a atenţie si o foloseşte mai rar
  • Stăpânul ignoră în continuare farsele căţelului
  • Comportamentul căţelului de tipul atragere a recompensei afective se domoleşte

Atenţionare

Dacă cedaţi des în faţa şaradelor căţelului, după o perioadă în care încercaţi să vă impuneţi, veţi încuraja comportamentul şi mai mult. Câinele va realiza că dacă persistă în încercarea sa de a captare a interesului până la urmă va reuşi. Acelaşi principiu se aplică şi în cazul jucătorilor de noroc.
Cum să grăbim un tratament de succes
Folosirea unor stimuli de legătură poate accelera tratamentul. Un stimul de legătură este un semnal neutru care indică o anumită consecinţă. Acesta poate fi reprezentat de sunetul produs de lovirea unei chei de o altă suprafaţă metalică. Zgomotul trebuie să intervină în momentul în care câinele se angajează într-o conduită nedorită şi va semnaliza că stăpânul este pe cale să-si retragă atenţia, sau chiar să părăsească încăperea. Trebuie să vă purtaţi întocmai după ce daţi semnalul, altfel câinele nu va face o asociere între atitudinea sa şi consecinţa survenită.   Stimulul de legătură ajută câinele să se concentreze la momentul în care pierde interesul stăpânului. Nu intenţionează să fie punitiv, ci doar să marcheze o purtare greşită. Comportamentul căţelului se va îmbunătăţi mai repede daca vă folosiţi de un stimul de legătură decât dacă îl ignoraţi.

Consideraţii filozofice

Dacă un câine cere constant atenţie înseamnă că are şi un motiv să o facă. Se poate să fie din cauză că este ignorat sau pentru că îşi petrece prea mult timp singur. De asemenea, faptul că are nu parte de suficient exerciţiu fizic, mintal şi nu îşi consumă energia sau nu are altceva mai bun de făcut contribuie la această conduită. Este important să luaţi în calcul şi aceste aspecte înainte de a încerca să dezobişnuiţi câinele de un comportament care vă enervează. Purtarea care cere atenţie semnifică, de obicei, vârful unui  iceberg de nemulţumire.
Aşa că, pe lângă prevenirea unui tip de comportament nedorit al câinelui este foarte important să-i asiguraţi stilul de viaţă de care are nevoie. Sunt câteva întrebări pe care trebuie să vi le adresaţi:

  • Face exerciţii fizice? În general sunt suficiente 20 – 30 minute de exerciţii pe zi.
  • Este supus unui regim alimentar dificil? Nu-i daţi câinelui vitamine dacă nu face suficiente exerciţii si îşi petrece majoritatea timpului în casă.
  • Nivelul de comunicare dintre dvs. şi câine este normal? Ar trebui să aveţi peste 85% succes la reacţiile lui la comenzile dintr-un singur cuvânt, cum sunt: ŞEZI, JOS, VINO şi TACI
  • Îl recompensaţi cu mângâieri, laude,  dacă face ceva care vă mulţumeşte? Dacă răspunsul e negativ, atunci este cazul să începeţi să-l gratificaţi de fiecare dată când sunteţi de acord cu ceea ce face.
  • Este implicat în anumite activităţi, are un aşa-numit job? Dacă nu,  încercaţi să-l atrageţi în anumite activităţi specifice rasei din care face parte. Concluzia
  • Câinii care dau dovadă de un tip de comportament care urmăreşte recompensare afectivă au anumite nevoi cauzate de conflicte emoţionale sau de stres. În general aproape toate tipurile de comportament pot fi catalogate drept tipuri de comportament care urmăresc obţinerea unor gratificaţii. Câinele flămând de atenţie va face tot ce-i stă în putinţă pentru a vă stârni interesul.

Dacă căţelul dvs. dă semne de stres sau dacă bănuiţi că este bolnav anunţaţi imediat veterinarul.

Un comentariu

si catelul meu facea asa:
imi maraia piciorul cand mergeam si ma musca de papuc pana cand mi-l lua si fugea cu el prin toata curtea…eu de obicei ii raspundeam la acest comportament..:)