24 Mai 2010Forum de ecologie! Trimite prin Y!M Trimite prin email

Cu Gyl am ramas, un metis frumusel de golden retriver

Donez caine mascul,vaccinat si sterilizat, rasa metis de labrador

Era prin toamna lui 2005. Intr-o zi sotul meu a intrat in curte cu Gyl in brate (un metis frumusel de golden retriver) si mi-a spus ca i-a adus un prieten lui Tedy, catelul nostru de rasa (airedale terrier). M-am bucurat foarte mult deoarece pe Gyl il hraneam aproape zilnic cind veneam de la cumparaturi si mi-era tare drag. Avea in jur de 7-9luni la vremea aceea. Fusese alungat de vecinul meu, pe motiv ca nu sta in lant si nu este agresiv, deci in concluzie nu este un bun paznic. La noi s-a adaptat destul de repede cu celalalt caine, care era seful, si duce si acum o viata normala, este liber intr-o curte de 700 mp, isi face datoria pe masura posibilitatilor lui, este prietenos cu pisicile si iubitor.
Din pacate de trei saptamini a ramas singur, pentru ca Tedy cel mare, puternic si prietenos s-a dus, undeva sa se odihneasca alaturi de canicheul si birmanezul nostru.
Sunt foarte multumita sufleteste ca nu l-am lasat pe GYL in strada, cum nici pe Suzy(pisicuta) nu am lasat-o in tirg la Colentina, pe Sica (motanelul) nu l-am lasat sa plinga singur pe gardul nostru iar pe Misulica (motanel) l-am luat cu mare drag de pe apotii pisici,
de pe net.
Cred ca nu v-am plictisit cu rindurile de mai sus si sper ca , oricine dispune de caldura sufleteasca, afectiune fata de animale, si nu in ultimul rind posibilitati materiale si spatiu , sa nu ezite sa adopte un animalut. Un prieten sincer si dezinteresat il gasiti aici. Nu ezitati. Iubiti animalele si nu veti regreta niciodata ca ati facut-o!
Numai bine va doresc,
Cristina S.

Publicat de: Cristina

Pentru mai multe informatii detaliate despre caini, , si voluntariat pentru protectia animalelor oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal AdoptiiCaini.ro

2 comentarii
alina rotariu 27 mai 2010 la 8:33 am

ai un suflet mare…faptele tale nu vor ramane nerasplatita….ma bucur ca mai sunt si oameni cu suflet in Romania asta vesteda…Felicitari!!!

andreea_iubesc_animalele 6 martie 2011 la 11:12 am

se vede ca ai suflet!ma impresionat povestioara ta :)