27 Iul 2010

Intrebari si raspunsuri »

De ce nu pot oameni sa intelega?

As dori sa stiu cum sa fac. Eu sunt o fata si am stat la casa si am avut un caine pe nume Dingo. A trebuit sa ma mut si sa-l las acolo mi-a parut rau, am plans seara dupa el cateva zile. Acum insa vreau sa am un caine, sa-mi iau si simt foarte mare nevoia de a avea un caine. As dori sa va inteleb ce sa fac pentru ca mama nu ma lasa ca sa am un caine la bloc si eu simt nevoia sa am un caine. Asta e hobby-ul meu, oamenii nu inteleg de ce este asa important un caine …..ce as putea face ca sa nu imi mai doresc un caine, desi pare absurd .



3 raspunsuri
Marius Munteanu 27 iulie 2010 la 12:02 pm

Nu trebuie sa nu mai vrei un caine. Dar toate la timpul lor. N-o sa stai o vesnicie cu parintii.
Eu am renuntat la ideea de a convinge un parinte ca a avea un caine in casa este in principiu un lucru bun, pentru ca m-am izbit mereu de clasicul raspuns: „imi plac cainii, dar sa stea in curte”. E imposibil sa convingi de contrariu pe cineva care are deja ideea asta fixa in cap.
Ca lasa par, ca mai miros a caine ud, ca rod mobila… „Adultii” pot invoca mii de motive puerile doar ca sa impuna brutal o idee prosteasca, a carei unica sustinere este ca „noi, astia mari, stim mai bine”.
Eu unul as „alunga” mai degraba toate mileurile, vitrinele kitsch cu pahare din care nimeni n-a baut nimic vreodata, cu bibelouri si papusele de portelan, a caror valoare, atat functionala cat si estetica e nula, dar care sunt sterse cu evlavie de praf, spalate, calcate si apretate conform cu un ritual pus la punct in detalii care frizeaza compulsivitatea patologica, capitol al oricarui manual elementar de psihiatrie.
Dragi parinti, Ce nu stiti sau ce nu vreti sa stiti, dar veti afla cand va fi prea tarziu, este ca un fiu sau o fiica va pot ierta multe greseli, insa niciodata faptul ca nu le-ati permis sa creasca alaturi de un caine; ca un asemenea gest nu face decat sa va instraineze de propriii vostri copii. Cum puteti sa declarati ca va iubiti copiii, daca voi ca parinti, ca singurele persoane in care ei au deplina incredere, le calcati in picioare sentimentele de dragul unor mileuri si a unor covoarase de pluş?…

Nu poti face nimic ca sa nu iti mai doresti un caine,trebuie sa-ti doresti,si sa ii iubesti,si sa astepti sa treaca timpul,sa iti poti lua tu un caine,cand vei putea.
DOAMNE,CUM DAI UNOR ASEMENEA OAMENI CRUZI SI NEEDUCATI COPII?
Ce mare pacat ca nu sunteti in stare sa vedeti ce suflet nobil ati adus pe lume,brute de parinti ce sunteti!!!

Cam aceiasi problema o aveam si eu cand eram mai mica, dar numai ca aveam putina sustinere din partea mamei. Mereu aduceam caini in casa ii tineam vre`o 3-4 luni dupa care ai mei mi-ii duceau la tara. Motivele: „au crescut prea mari pentru a fi tinuti in casa”, „fac prea multa mizerie”, „lasa par prea mult”, „m-am saturat sa strang dupa ei” etc.
Pana la urma cu sustinerea prieteni cele mai bune a mamei am luat de la cineva un pui de pekinez si l-am adus acasa. Normal ca a urmat o serie de certuri dar prietena mamei mi-a fost de mare ajutor pentru ca in final a convins-o sa-l pastram, iar la randul ei mama l-a convins pe tata. Acum am ctaelusa pekinez de 10 ani iar ai mei o iubesc ca pe propriul copil. 🙂
Eu asa am procedat ca sa-i aduc pe ai mei cu „picioarele pe pamant” Poate te ajuta! 🙂

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.