30 Mar 2010

Dezastrul de la adapostul de caini din Santuhalm aflat in subordinea Primariei Deva

Dezastrul de la adapostul de caini din Santuhalm

Dezastrul de la adapostul de caini din Santuhalm

După cum se desfăşoară activitatea la adăpostul de câini de la Sântuhalm, se pare că administraţia locală din Deva este incapabilă să rezolve problema maidanezilor de pe străzile reşedinţei de judeţ.

Doi îngrijitori la 500 de maidanezi

Lipsa de interes a administraţiei locale se vede de cum intri pe poarta refugiului. Aproape jumătate din cei peste 500 de câini adăpostiţi aici umblă liberi, deoarece nu sunt suficiente cuşti sau padocuri. Hrana pentru bietele animale se fierbe la foc făcut din cauciucuri, un adevărat pericol pentru natură, dar şi pentru sănătatea celor doi angajaţi ai SPIGM (Serviciul public de întreţinere şi gospodărire municipală), aflat în subordinea Primăriei Deva. Pentru că nimeni nu vine să ridice gunoiul, acesta este depozitat în mijlocul curţii şi când grămada devine prea mare, este distrusă prin ardere. Sarcina de a avea grijă de cei 500 de câini revine Ilonei şi lui Liviu, doi angajaţi, abandonaţi şi ei, precum câinii de pe străzile municipiului. Din toamna anului trecut, adăpostul nu are apă, pentru că fântâna a secat în urma unor lucrări la reţeaua de apă efectuate în zonă.

Medicamente, din banii lor

Ilona este unică în ceea ce face. Ea hrăneşte câinii, ea este şi asistentă – îi tratează cu medicamentele cumpărate de asociaţia de protecţie a animalelor -, ea îi deparazitează şi moşeşte femelele gestante. De la începutul acestui an, nici un patruped nu a fost sterilizat sau vaccinat, pentru că primăria nu a mai încheiat nici o convenţie cu medicii veterinari. „Lucrăm non-stop, şi de sărbători şi duminicile, dar nu ne plătesc pentru asta, cu toate că suntem, amândoi, angajaţi de primărie cu carte de muncă. Medicamente şi antibiotice pentru noi şi pentru câinii bolnavi le primim de la doamna doctor Terezia Dinu”, povesteşte Ilona. De când adăpostul nu mai are apă, Liviu-al doilea angajat, aduce din Cerna, cu căruciorul, în fiecare zi.

Taxă de protecţie de sărbători

Dacă cineva ar verifica documentele, s-ar constata că nu există o evidenţă a câinilor aduşi de hingheri la adăpostul din Sântuhalm. Niciodată nu s-a întocmit un proces verbal de predare-primire. În schimb, banii contribuabililor se scurg într-o gaură neagră, pentru că primăria plăteşte serviciile prestate de Serviciul de ecarisaj ce aparţine SPIGM Deva. Ba mai mult, unul dintre angajaţii SPIGM Deva a inventat şi „taxa de protecţie” pentru câini. „Unul dintre hingheri, Varga, mi-a cerut taxă de protecţie. Întotdeauna face asta de Paşti şi de Crăciun. Mi-a cerut 50 de lei, ca să-mi lase căţelele în pace”, povesteşte una dintre cele trei voluntare.

Plătite de voluntari

Reprezentanţii Asociaţiei „Natura”-asociaţie înfiinţată după ce „Salvaţi-l pe Lăbuş”, fundaţia care a înfiinţat adăpostul de la Sântuhalm, a abandonat lupta cu inerţia administraţiei locale – îl acuză pe viceprimarul municipiului Deva, Cosmin Costa, că induce opinia publică în eroare prin declaraţiile pe care le face referitor la rezolvarea problemei câinilor fără stăpân. „Niciodată nu a răspuns la telefon, când l-am solicitat, cu toate că stabilisem întâlnirile cu el. Aşa colaborează cu noi. Am înfiinţat «Natura» să putem accesa fonduri în scopul amenajării unui refugiu conform cerinţelor europene, dar pentru că statutul juridic al terenului pe care este adăpostul nu este definitivat, nu putem face nimic. Nici măcar să încheiem contracte pentru ridicarea gunoiului, pentru alimentarea cu apă sau energie electrică. Am cheltuit zeci de milioane de lei vechi pentru construirea de padocuri” declară dr. Terezia Dinu, membru fondator al Asociaţiei „Natura”.

Plăţi multiple pentru acelaşi animal

Viceprimarul Cosmin Costa nu şi-a prea verificat subalternii, aşa că nu ştie să răspundă exact dacă patrupedele ridicate de hingheri sunt predate pe bază de proces verbal şi dacă există o evidenţă strictă. Dar ştie sigur că hingherii sunt plătiţi „la bucată, cu o sumă modică” şi mai ştie şi că adăpostul nu are apă de anul trecut. „Noi facem comanda şi ei acţionează. Zilele trecute le-am cerut să prindă mai mulţi câini scăpaţi de sub control, foarte agresivi”, afirmă viceprimarul. Numai că el una a spus, iar angajaţii SPIGM alta au făcut. „Ne-au adus la refugiu câini care au fost sterilizaţi şi crotalizaţi, deci, câini care au mai fost prinşi o dată”, spune dr. Terezia Dinu.

Sursa: Mesagerul Hunedorean


10 comentarii

suntem o tara fara inima!!!! nu oferim un ajutor oamenilor dar mai ales animalelor!!!!

Iubesc animalutele si sper ca cineva care poate lua o decizie in acest sens, sa se gandeasca sa le ofere o viata mai buna!

Mare pacat,sunt niste suflete napastuite.Ne mai miram ca tara sta pe loc,cu asa administratie mergem spre evul mediu.

e trist ce se intampla la deva, insa ma intreb ce se intampla oare in orasele unde nu exista adaposturi pentru caini, dar exista hingheri…

dar la Deva exista fonduri suficiente pentru instalarea unei ALTE fantani arteziene, de data asta una care va canta muzica clasica… ca doar no, vorba unei amice, "ce-i trebuie chelului…"…

Eu cred ca n-am iesit niciodata din Evul Mediu…

Acestea sunt probleme care nu dateaza de ieri,de azi. De ani de zile exista aceleasi carente in sistem,dar se pare ca nu se pot rezolva nicicum. Mi-e scarba de cei care se numesc "oameni"! In Bucuresti situatia e deja disperata; pe strazi e plin de caini si nu de putine ori suntem in pericol real de a fi capsati (si nu din vina animalului,care la randul lui a fost maltratat de "om"). Ce sa mai…………. :(((((

"Rux Toader: e trist ce se intampla la deva, insa ma intreb ce se intampla oare in orasele unde nu exista adaposturi pentru caini, dar exista hingheri…"As putea umple 3 pagini de Facebook pe tema asta, dar m-ar deprima pe o luna sa depan toate amintirile.Prefer sa privesc in viitor si sa fac ce pot in prezent. Din pacate, foarte foarte putin, avand in vedere obtuzitatea "alesilor" si a majoritatii cetatenilor de rand.

Intai trebuie schimbata mentalitatea deja atacata de cruzime a romanilor.Nu ii mai emotioneaza nimic,nu ii mai indurereaza nici o imagine a suferintei,ba chiar ii bucura .Taranul roman,altadata generos,inimos si milos,a ajuns acum o bruta inapoiata,coplesita de mizerie si lipsuri,care arunca puii de catei pe campuri si tin in lant ,nemancati si batuti,pe singurii prieteni adevarati ai omului.Stiu adaposturi in care boabele pentru hranit cateii ingrasa porcii celor ce muncesc acolo,iar cainii mananca tarate si se mananca intre ei de foame.Sensibilitatea si mila trebuie sa isi regaseasca locul in suflete si massmedia ar trebui sa promoveze si lucrurile bune.Dar pana atunci,vine Pastele,ne gaseste mai rai,mai dezbinati,cu toate ca ne inghesuim la slujbe si ne rugam lui Dumnezeu!

Multa dreptate ai, Daniela Vladescu! Trist dar adevarat!

 
Putem fi Zero Waste in vacanta? #Tenerife

Putem fi Zero Waste in vacanta? #Tenerife
Va scriu in prima zi acasa, dupa o vacanta foarte frumoasa in Tenerife. Din fericire am noroc de vreme buna si pot scrie la masa din gradina, la soare, cu o limonada langa mine si parca trecerea la viata de zi cu zi nu mai e asa de grea. Dupa cum bine stiti pana acum, […]

Tinta de „Zero Deseuri� – un obiectiv realizabil in Romania de astazi?

Tinta de „Zero Deseuri� – un obiectiv realizabil in Romania de astazi?
Povestea de la Targu Lapus a inceput in urma cu 10 ani, cand, Primaria orasului a decis inceperea demersurilor de reducere progresiva a cantitatii deseurilor colectate de la populatie. Sistemul a intrat in functiune in 2010, odata cu obtinerea unei finantari din Fonduri Europene si prevedea implementarea unei strategii eficiente de gestionare a deseurilor menajere. […]

Activistii Mining Watch au depus plangere penala impotriva Deva Gold

Activistii Mining Watch au depus plangere penala impotriva Deva Gold
Marti, 28 martie, activistii Mining Watch s-au aflat la Certej pentru a verifica legalitatea lucrarilor de santier care se desfasoara pentru construirea a doua bazine necesare exploatarii. In acest sens, activistii s-au deplasat pentru a vizualiza panourile de santier care potrivit legislatiei in vigoare trebuie sa fie afiste intr-un loc vizibil si accesibil publicului [1]. […]

Amenzi si dosar penal pentru taieri de arbori in zona Vidraru

Amenzi si dosar penal pentru taieri de arbori in zona Vidraru
Conform Greenpeace Romania, pretinsa diminuare a fenomenului taierilor ilegale se vede doar din birou. In teren taierile ilegale afecteaza suprafete mari si produc inclusiv distrugerea ultimelor paduri virgine ale Europei. Un voluntar a semnalat cu ajutorul www.salvezpadurea.ro posibile taieri ilegale in zona lacului Vidraru, in bazinul raului Cumpana, iar acestea au fost confirmate in teren […]

O planta noua pentru stiinta descoperita de biologi

O planta noua pentru stiinta descoperita de biologi
Biologii au descoperit in Dobrogea o noua specie de planta, intr-un proiect al Societatii Ornitologice Romane.  Nu este doar o specie noua pentru Romania, ci este o specie noua pentru stiinta.  Trei ani de zile au durat analizele care sa confirme descoperirea biologilor romani. Biologii care au gasit planta au si avut onoarea de a-i […]

Let`s Do It, Romania! si Teach for Romania lanseaza „Let’s Share & Care!”, primul centru de minerit urban pentru combaterea risipei si sustinerea educatiei in comunitatile defavorizate

Let`s Do It, Romania! si Teach for Romania lanseaza „Let’s Share & Care!”, primul centru de minerit urban pentru combaterea risipei si sustinerea educatiei in comunitatile defavorizate
Mineritul urban este alternativa la mineritul traditional si consta in recuperarea resurselor din deseuri, de la metale din deseuri electronice pana la materiale de constructii din demolari, prin repararea, reutilizarea sau reciclarea acestora. O initiativa care promoveaza mineritul urban este „Let’s Share & Care!” lansat de Let’s do it, Romania!, care isi propune sa sustina copiii […]

Initiativa „Plantam fapte bune” a dat startul impaduririlor in 2017

Initiativa „Plantam fapte bune” a dat startul impaduririlor in 2017
Sambata, 25 martie, echipa Plantam fapte bune in Romania a dat startul actiunilor de impadurire din 2017, la Silistea Gumesti, un loc deja cunoscut si indragit de catre voluntarii plantatori. 5.000 de puieti forestieri – cer, artar si sanger – au fost plantati pe o suprafata de 1 hectar, in continuarea celor 13.000 de puieti […]

Parma, model de bune practici in gestionarea deseurilor pentru Oradea

Parma, model de bune practici in gestionarea deseurilor pentru Oradea
In cautarea unor solutii si modele de bune practici in gestionarea deseurilor si pentru a intelege cum se poate aplica instrumentul financiar „platesti pentru cat arunci” autoritatile publice si operatorii de salubritate bihoreni au ajuns in Parma, Italia. Orasul Parma este situat in nordul Italiei si are o populatie de circa 200.000 locuitori, similara cu […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.