25 Dec 2009

Dezvoltarea si anatomia sistemului nervos la caini

Catelus in primele zile de viata

In sistemul nervos al unui caine  impulsuri electrice circula prin fibre nervoase, care transmit mesaje celulelor si organelor. De asemenea sunt folositi transmitatori chimici pentru comunicarea intre diferite celule nervoase sau alte tesuturi cu care acestea comunica. Sistemul nervos este o retea foarte complexa.

Anatomia

Sistemul nervos central

La mamifere, sistemul nervos este impartit in mai multe segmente. Sistemul central nervos este alcatuit din creier, trunchi cerebral si maduva spinarii. Sistemul nervos periferic include nervii care circula de la creier spre zone ale capului si gatului si de asemenea nervii care ies si intra in maduva spinarii. Acesti nervi transporta mesaje de la sistemul nervos central spre alte zone ale corpului precum picioarele sau coada. Impulsuri nervoase circula de la creier in jos spre maduva spinarii, afara din nervii periferici, inspre tesuturi si inapoi.

Sistemul nervos periferic

Nervii periferici care provin din creier sau maduva spinarii se numesc nervi motorii. Acesti nervi afecteaza muschii, controleaza miscarile, postura si reflexele. Nervii periferici care se intorc la creier sau maduva spinarii sunt cunoscuti ca fiind nervii senzoriali. Acesti nervi transporta informatii (precum senzatia de durere) de la structura corpului inspre central nervos central.

Sistemul nervos autonom

Un alt set de nervi cuprinde sistemul nervos autonom. Sistemul nervos autonom (care provine din sistemul central nervos) contine nervi care controleaza miscari involuntare ale organelor precum intestinele, inima, vase de sange, vezica urinara etc. Cainii nu au un control voluntar asupra sistemului nervos autonom; acesta functioneaza in mod automat.

Dezvoltarea sistemului nervos

Miscarile coordonate

Un catelus nu se naste cu un sistem nervos dezvoltat in intregime. Creierul, maduva spinarii si nervii asociati sunt prezenti la nastere, dar le lipseste capacitatea de a transmite in mod adecvat impulsuri electrice intr-o maniera coordonata. Pe parcurs ce sistemul nervos se maturizeaza si se dezvolta in cursul primelor saptamani de viata, devin evidente o serie de actiuni controlate de nervi. In timpul primei saptamani de viata, cateii par sa nu faca altceva decat sa manance si sa doarma. Au cateva actiuni motorii, miscandu-se, chiar daca par adormiti. Din cea de-a doua saptamana din viata unui catelus, acesta isi petrece in continuare o mare parte din timp dormind, dar somnul devine mai linistit si mai odihnitor, cu mai putine miscari ale corpului. Momentele in care sunt treji sunt de obicei utilizate pentru alaptat. La trei saptamani, cei mai multi catelusi se pot mentine pe propriile picioare si incep sa petreaca mai mult timp treji. Sunt tentati sa se deplaseze impingandu-se inainte sau alunecand, fiindca nu sunt capabili inca sa stea mult timp in picioare sau sa mearga. Tentativele initiale de “a se intari” sunt de obicei de scurta durata deoarece musculatura nu este inca destul de puternica. Dupa trei saptamani catelusul isi va dezvolta abilitatea de a sta in picioare si poate de a parcurge in mers distante mici. In cele din urma, in urmatoarele saptamani, catelusul devine complet mobil si va fi capabil sa mearga sau chiar sa alerge intr-un mod mai stangaci.

Vederea

Catelusii se nasc orbi, cu pleoapele inchise. Pleoapele se deschid la 14 zile, expunand globul ocular care acum este doar putin sensibil la lumina. Cei mai multi catei vor dobandi vazul de la 3 la 4 saptamani dar nu va fi dezvoltata complet pana la 10 saptamani de viata.

Auzul

Catelusii se nasc surzi si orbi. Precum pleoapele, canalele urechii raman inchise pana la aproximativ 2 saptamani de viata. La 2 saptamani, majoritatea cateilor pot auzi unele sunete. La aceasta varsta, ei tresar usor la auzul unor sunete stridente. La 4 saptamani de viata, cei mai multi catelusi vor auzi sunetele fara ca acestea sa-i ia prin surprindere. Cateii cu varsta de peste 4 saptamani pot auzi destul de bine.

Toate dezvoltarile de mai sus, mersul, vazul si auzul sunt controlate de sistemul nervos. Varsta exacta la care aceste abilitati se dezvolta este variabila. Varstele mentionate mai sus reprezinta valoarea medie si nu regula.

Tulburari ale sistemului nervos

Tulburarile sistemului nervos pot porni de la o dezvoltare neadecvata a tesutului nervilor si a organelor asociate acestuia sau vatamarea acestora prin traume sau infectii. Multe boli existente sunt de origine genetica.



Publicat de: Diana Dogariu
 
Cine e Bea Johnson?

Cine e Bea Johnson?
Poate ca ati auzit numele Bea Johnson in asociatie cu Zero Waste? Asta pentru ca ea este fondatoarea stilului de viata Zero Waste si o foarte pasionata sustinatoare a acestei miscari. Ea si familia ei (sot si doi baieti adolescenti!) traiesc un stil de viata fara risipa din 2008 si produc un singur borcan de […]

Zero Waste Romania se delimiteaza de proiectul “Scoala Zero Waste� finantat de catre Continental Automotive Corporation

Zero Waste Romania se delimiteaza de proiectul “Scoala Zero Waste� finantat de catre Continental Automotive Corporation
Zero Waste Romania se delimiteaza de proiectul “Scoala Zero Wasteâ€� finantat de catre Continental Automotive Corporation, unul dintre cei mai mari poluatori din Romania, implicat in poluarea cu emisii toxice rezultate din productia si tratarea termica a anvelopelor. “Zero Deseuri/Zero Wasteâ€� este o metodologie formata dintr-un set de solutii care includ sortarea la sursa, colectarea […]

Ministerul Mediului gratiaza poluarea Romaniei cu trei incineratoare de deseuri de mare capacitate

Ministerul Mediului gratiaza poluarea Romaniei cu trei incineratoare de deseuri de mare capacitate
Vineri, 3 martie, in cadrul intalnirii cu reprezentantii Comisiei Europene, Ministerul Mediului a anuntat, pe ultima suta de metri, schimbarea de viziune cu privire la incineratoarele de deseuri, refuzate de guvernul Ciolos. Conform unor surse avizate, in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor (PNGD) vor fi incluse trei incineratoare de deseuri municipale, de mare capacitate, care […]

Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara

Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara
Municipiul Iasi se alatura retelei internationale „Orase Zero Deseuriâ€� (â€�Zero Waste Municipalitiesâ€�) si devine primul municipiu din Romania, cu o populatie de peste 350.000 de locuitori, care se angajeaza sa implementeze solutiile „zero deseuriâ€�, cu impact dovedit in alte peste 350 de orase europene, in tranzitia catre economia circulara. Mihai Chirica, primarul Iasului, a semnat […]

Trucuri simple pentru o viata fara risipa

Trucuri simple pentru o viata fara risipa
Sunt intr-o continua cautare de mijloace prin care sa-mi fac viata mai simpla si mai usoara, mai eficienta si cu un mai mic impact asupra mediului. In ultimii ani am schimbat diverse obiceiuri si practici personale in acest scop si in speranta ca intr-un viitor recent voi putea trai o viata fara risipa. Prima masura a […]

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.
Milano este cel mai mare oras din lume cu o schema formala de reciclare a deseurilor organice. De ce este importanta colectarea selectiva a acestor deseuri, cum au atins milanezii o rata de succes de 95% si cum sta Romania la acest capitol, aflati in randurile de mai jos. Desi ar putea parea inofensive, deseurile organice […]

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor
Valorificarea energetica a deseurilor menajere prin combustie la temperaturi inalte este intens sustinuta de catre industrie ca fiind solutia salvatoare, care poate scapa Romania de deseuri. La o prima analiza pare sa fie o strategie foarte atragatoare, intrucat incineratoarele reduc cantitatea de deseuri depozitata in gropile de gunoi si produc energie. Mirajul dispare treptat odata […]

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman
Omul este o fiinta meteosensibila, reactionand diferit la elementele climatice, in functie de fondul genetic trebuie sa-si constientizeze meteorosensibilitatea si sa-si evalueze potentialul de aclimatizare pentru a putea preveni eventualele situatii de risc ce ii pot afecta sanatatea, siguranta, productivitatea si creativitatea. Meteosensibilitatea este sensibilitatea detinuta de un organism la modificarile atmosferice, prin declansarea sau […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.