Donez catel rasa comuna

Numele meu este Gilda. Pe cand eram puiut, pierdut de mama, am ajuns in gara in Focsani unde lumea era prea ocupata ca sa-mi dea atentie. Eram singura, infometata si insetata. Un “om”, daca il pot numi asa, simtea nevoia sa-si arate superioritatea fata de un pui de catel abandonat, lovindu-ma de mi-a rupt degetelele de la labuta. Atata durere am simtit, nu mai vroiam sa traiesc, prea multa suferinta, prea multa singuratate. Dupa ce ca eram pe marginea prapastiei, trebuia sa mai fiu impinsa in haul durerii ca sa simt ca sunt catel de rasa comuna, adica al nimanui. Acum am un anisor. Niste oameni m-au gasit in gara, aproape fara suflare si mi-au ingrijit ranile. Daca nu erau ei, acest mesaj nu ar mai fii fost. Stiu ca oamenii nu ma vor pentru ca nu sunt de rasa, dar am un suflet mare, sunt blanda, loiala si iubitoare. Tot ce imi doresc este un adapost definitiv, departe de pericolele la care sunt supusi cainii maidanezi. Va rog frumos sa ma ajutati sa-mi gasesc linistea si fericirea. Stiu ca printre voi exista oameni cu suflet mare si cu putin noroc si cu ajurotul lui Dumnezeu, o sa imi gasesc un stapan. Nu vrei sa fii tu?

Adresa de email :

Eram singura, infometata si insetata.