14 Feb 2010

Ei sunt starurile canine ale filmului mondial

Unele dintre cele mai cunoscute personaje din istoria filmului nu au fost interpretate de oameni, ci de câini actori. Aceştia au rămas în memoria cinefililor sub numele de Lassie sau Bethoveen, dar din păcate numele lor reale au rămas în anonimat, nefiind premiaţi niciodată pentru actul lor artistic.

Celebritatea unor personaje canine din filme a ajuns la cote atât de mari , încât uneori numele lor a devenit sinonim cu rasa respectivă, cum s-a întâmplat cu Lassie, eroul-copilăriei multora dintre noi.
Pentru faptul că Lassie este mult mai cunoscută, multă lume denumeşte astfel rasa, care de fapt se numeşte Collie. Fenomenul de celebritate a acţionat însă numai în cazul numelui personajului, dar nu şi al interpretului, câinele care a „jucat-o” pe Lassie rămânând anonim. Astfel, puţină lume ştie că pe câinele actor din „Lassie se întoarce acasă” (1943) şi alte şase filme îl chema Pal şi era mascul.

Ben a jucat în patru filme

De asemenea, protagonistul unei alte pelicule celebre, „Vrăjitorul din Oz” (1939), căţelul Toto îşi datorează renumele şi bunului joc prestat de Terry, un exemplar din rasa Cairn Terrier. Faimosul Saint Bernard din seriile Bethoveen 1 şi 2, care a cucerit inimile a milioane de telespectatori, se numeşte în realitate Chris, iar patrupedul din pelicula „Colţ alb” (1991) se numeşte Jed, care a mai jucat şi în „The Thing” şi „The Journey of Natty Gan”. Un adevărat actor canin este Golden Retriver-ul Ben care a jucat în filmele „The Incredible Journey” (1993), unde avea numele de Shadow, „Maybe baby”, unde era William, dar şi în „Purely belter” ca Rusty şi „Made în Hong Kong” ca Messenger. Colegul său din pelicula „The incredible journey” era un buldog american pe care îl chema Sure Gripp’s Rattler.

Jack Nicholson a avut parteneri şase câini

Simpaticul Verdell din pelicula „As good as it gets”, care l-a avut protagonist pe Jack Nicholson, a necesitat concursul mai multor căţei din rasa Griffon de Bruxelles. Dar partitura cea mai generoasă i-a revenit lui Jill, un căţel care a fost sprijinit pe alocuri de alţi cinci colegi pe nume Timer, Billy etc. O altă producţie cu succes la public, „Blonda de la drept” 1 şi 2 (2001/2003), a avut în distribuţie un cihuahua pe nume Moonie, care l-a interpretat pe Bruiser câinele lui Elle Woods (Reese Whiterspoon).

Frumosul Golden Retriver care ne-a amuzat şi întristat în filmul „Marley and me” unde a jucat Jennifer Aniston a necesitat concursul a nu mai puţin de 22 de câini de diferite vârste pentru a acoperi 14 ani din viaţa personajului. De trei câni a fost nevoie şi pentru comisarul Rex, interpretat de ciobăneştii germani Reginald von Ravenhorst, Rhett Butler şi Henry. Will Smith a împărţit şi el succesul cu Sam, partenerul său patruped, din filmul „I am a legend” (2007), interpretat de o femelă ciobănesc german pe nume Abbey.

Max şi-a păstrat numele

Singurul căţel care a avut norocul să-şi păstreze numele în filmul în care a jucat a fost Max, buldogul din „Jake şi Grăsanul”. Acesta a avut şi un urmaş demn de numele său, pe nume Taker, care a fost protagonistul mai multor reclame la băuturi răcoritoare. Un alt câine celebru a fost şi Buck din „Familia Bundy”, care a fost interpretat de Michael, un patruped din rasa Briard până a îmbătrânit şi a fost înlocuit de Lucky, un cocker spaniel. Tot vedetă de serial a fost şi Maui, o corcitură de Collie, care a făcut echipă bună cu Ellen Hunts în „mad about you” (1992).

Calu’ din Pistruiatu’ era maior la Securitate

În cinematografia românească, cel mai cunoscut câine este Calu’ din filmul Pistruiatu’ (1973). Ciobănescul german provenea din celebrul Centru Chinologic de la Sibiu şi avea grad de maior, întrucât aparţinea unei unităţi a Securităţii. La momentul filmărilor avea 4 ani ani şi cântărea 45 de kilograme. El asculta doar comenzile instructorului său, care, culmea ironiei, era mai mic în grad decât el, fiind doar plutonier adjutant.

Sursa: Cancan


 
Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara

Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara
Municipiul Iasi se alatura retelei internationale „Orase Zero Deseuriâ€� (â€�Zero Waste Municipalitiesâ€�) si devine primul municipiu din Romania, cu o populatie de peste 350.000 de locuitori, care se angajeaza sa implementeze solutiile „zero deseuriâ€�, cu impact dovedit in alte peste 350 de orase europene, in tranzitia catre economia circulara. Mihai Chirica, primarul Iasului, a semnat […]

Trucuri simple pentru o viata fara risipa

Trucuri simple pentru o viata fara risipa
Sunt intr-o continua cautare de mijloace prin care sa-mi fac viata mai simpla si mai usoara, mai eficienta si cu un mai mic impact asupra mediului. In ultimii ani am schimbat diverse obiceiuri si practici personale in acest scop si in speranta ca intr-un viitor recent voi putea trai o viata fara risipa. Prima masura a […]

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.
Milano este cel mai mare oras din lume cu o schema formala de reciclare a deseurilor organice. De ce este importanta colectarea selectiva a acestor deseuri, cum au atins milanezii o rata de succes de 95% si cum sta Romania la acest capitol, aflati in randurile de mai jos. Desi ar putea parea inofensive, deseurile organice […]

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor
Valorificarea energetica a deseurilor menajere prin combustie la temperaturi inalte este intens sustinuta de catre industrie ca fiind solutia salvatoare, care poate scapa Romania de deseuri. La o prima analiza pare sa fie o strategie foarte atragatoare, intrucat incineratoarele reduc cantitatea de deseuri depozitata in gropile de gunoi si produc energie. Mirajul dispare treptat odata […]

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman
Omul este o fiinta meteosensibila, reactionand diferit la elementele climatice, in functie de fondul genetic trebuie sa-si constientizeze meteorosensibilitatea si sa-si evalueze potentialul de aclimatizare pentru a putea preveni eventualele situatii de risc ce ii pot afecta sanatatea, siguranta, productivitatea si creativitatea. Meteosensibilitatea este sensibilitatea detinuta de un organism la modificarile atmosferice, prin declansarea sau […]

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile
Producerea tesaturii de bambus s-a inceput nu cu mult timp in urma – primele mostre au aparut acum zece ani. Si, dupa ce aparuse, au primit imediat titlul mandru de tesatura a secolului XXI. Intr-adevar, stofa din bambus are prea multe avantaje ca sa nu aiba toate sansele de reusita. Cu toate acestea, tehnologiile producerii […]

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia
Arta cu natura si in natura, menita sa transmita un mesaj social profund. Aceasta ar putea fi, in cateva cuvinte, definitia Land Art-ului. Concept artistic originar din Statele Unite ale Americii din anii 50, Land Art-ul a ajuns si la Cluj de aproximativ o jumatate de deceniu, fiind si predat la Universitatea de Arta si […]

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei
Primaria are de gand sa renunte la solutia toaletelor ecologice amplasate pe strazile orasului si sa construiasca toalete civilizate, inclusiv pentru persoane cu dizabilitati. Problema toaletelor ecologice amplasate pe strazile Timisoarei a fost luata in discutie la ultima sedinta de Consiliu Local, in contextul in care s-a propus si dezbatut un proiect care viza alocarea […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.