acum 14 ani

Am crescut cu animale si nu-mi vad viata fara ele in jurul meu; nu cred ca orasul trebuie sa fie un muzeu in care sa vad doar Homo Sapiens defiland;

De cand ma stiu am avut probleme cu vecinii, deoarece au senzatia ca ei au dreptul sa ne desconsidere pe NOI, cei care avem tupeul de a avea O CAPACITAE SUFLETEASCA IN PLUS,aceea de a purta o grija in plus, fara a avea aerul unei poveri.
Asa ca in ziua anului 2001, in care mama m-a anuntat ca se duce cu o prietena la un adapost, nu am vazut o problema foarte mare in asta; nu stiam ca vom avea 2 fete in plus.

Dupa cateva ceasuri a aparut cu doua sacose nu foarte mari: intr-una era o creata cu ochii vioi si destepti, in cealalta era o blondina cu ochii de parca ar fi in permanenta conturati cu dermatograf;Cele doua au devenit Ema si Uma, atat in carnete cat si in viata de zi cu zi; La noi acasa i-au cunoscut pe Igor, un metis, pe Barry o pechinez royal si Rocco, gasit cu ceva vreme in urma inghetat in fata blocului.

Despre experienta de a te afla intr-un adapost, mi-a povestit mama si m-a convins inca o data ca nu as vrea sa o traiesc; m-as simti la fel de neputincioasa cum s-a simitit si ea… desi a luat doua fetite de acolo.

Dupa 2 ani am avut un eveniment nefericit, o razie pe la bloc, prin intermediul otravirii, moment in care am pierdut-o pe Ema, un metis de ciobanesc; in patru ore de la ultima ei plimbare… nu mai exista ca si suflet-probabil fusese stricnina; a doua zi dimineata Seterul Iralndz al unui vecin pleca langa ea; din aceeasi cauza… in urma unui sport de genul asta am mai pierdut doi caini destepti (fara sa fie singurii morti in chinurile cumplite ale otravirii), cu doi ani mai tarziu. Pana nu a mai fost picior de caine comunitar la bloc, nu s-au lasat-iar acum se vaita de ce li se fura contragreutatile dela lifturi.

Pentru mine moartea Emei a fost un soc, a lui Dolores o groaza (pentru ca agonia a fost plina de convulsii,de parca epilepsia de care suferea biata de ea nu era de ajuns, este devastator sa ii vezi cum se zbat si nu se indura sa ne paraseasca) iar a lui Tataie, celalalt maidanez de la bloc a fost O LECTIE: In timp ce ficatul lui plesnea si curgea pe gura… el s-a intors sa ne priveasca pentru ultima data, sa-si dea ultima suflare cu ochii la noi;

Intre timp au mai aparut altii amarati,dar pe ei si pe altii nu-i putem uita. In prezent am doua pechineze,batrana Barry si Katy, Uma -una din cele doua orfeline- Igor si Tosi, cea mai noua, pe care de 1 an de zile ma chinui sa o dau spre adoptie si nu gasesc un om serios.

Pe langa ei am si pisicute ,cam de aceeasi varsta, sunt doar simpatii intre pisicute si catei,sau toleranta. Ei stiu sa se tolereze si ne tolereaza si pe noi care le afcem atat de mult rau, in schimb noi nu stiam nici intre noi sa ne toleram.. iar pe ei unii vor sa ii extermine..