acum 14 ani

Majoritatea propretarilor de animale din SUA le hrănesc cu produse din comerţ. În alegerea alimentelor, trebuie avut în vedere dacă acestea trebuie să fie uscate, semipreparate sau conservate.

Când efectuez consultaţii nutriţionale pentru clienţi care caută să aleagă alimentele potrivite, mulţi sunt interesaţi de modul în care acestea sunt produse. Odată ce aceştia sunt familiarizaţi cu metodele, decizia lor este mai uşoară. Acest articol va aborda principalele procese de producţie a alimentelor uscate, parţial umede sau conservate care sunt utilizate la scară largă în SUA şi nu numai.

Alimente uscate

Acestea reprezintă cea mai mare cantitate de alimente pentru animale existentă pe piaţă, fiind produse în moduri multiple. Ele sunt coapte, comprimate în capsule sau introduse in recipiente sub presiune. Pentru aceste trei metode, precedeul este în mare parte asemănător cu excepţia ambalării şi gătirii ulterioare, astfel încât acest articol va aborda în cea mai mare parte metoda cea mai răspândită, şi anume ambalarea în recipiente sub presiune.

Materia primă

Producţia alimentelor începe cu asamblarea materiei prime ce constă de regulă în cereale, carne şi grăsimi care sunt transportate în camioane cu capacităţi variind între 5 şi 10 tone. Vitaminele concentrate şi mineralele sunt adesea transportate în recipiente variind între 13 şi 25 kg. Odată ajunse la locul de procesare, sunt aşezate corespunzător în depozite sau silozuri în cazul cerealelor.

Măcinarea

Materia primă este măcinată cu ajutorul unor ciocane, astfel încât este obţinută dimensiunea corespunzătoare (uneori până la consistenţa făinei), capacitatea nutritivă creşte, la fel ca uşurinţa procesării. Dimensiunea corespunzătoare este importantă în vederea absorbţiei apei şi a gătirii ulterioare.

Amestecul

Amestecul ingredientelor este important pentru a creea un produs consistent, elementele nutritive putând fi excesive sau dimpotrivă, absente în cazul unui proces efectuat greşit. În general se foloseşte un aparat de mari dimensiuni care poate procesa cantităţi de până la o tonă. În această fază iniţială doar ingredientele uscate sunt incluse, amestecul rezultat fiind stocat până când se poate trece la etapa următoare.

Procesul ambalării sub presiune

Acest proces este similar celui utilizat in panificaţie, adică amestecul, frământarea, creşterea, stabilirea formei, din nou creşterea şi tăierea în felii. Amestecul uscat este mai întâi gelatinizat, apoi amestecat cu lichidul ce poate conţine grăsimi, produse din carne, apă adiţională şi aburi. Amestecul ud va fi introdus într-un dispozitiv care îl pune sub presiune. Aceste dispozitive au fost iniţial utilizate în industria maselor plastice, dar acum se utilizează în 90% din procesele de fabricaţie a alimentelor pentru animale. Acesta constă într-un vas cilindric multisegmentat cu un şurub care amestecă şi mai apoi coace produsul obţinut, după care îl compresează într-o matriţă unde se obţine dimensiunea dorită prin tăierea cu un cuţit. Produsul în momentul trecerii prin acest dispozitiv îşi stabileşte singur temperatura şi fricţiunea care mai apoi îl găteşte. Viteza de procesare şi fricţiunea variază în funcţie de ingrediente, astfel încât produsul să fie pregătit la temperatura potrivită în intervalul de timp potrivit.

Uscarea şi răcirea

Produsul obţinut este moale şi prezintă caracteristicile unui burete, apoi este transferat într-un uscător unde lichidul suplimentar este înlăturat. În general, acest proces durează 15 minute. Dacă uscarea se face prea rapid sau la o temperatură prea mare, produsul va fi mai fragil şi se va rupe la manipulare generând multe firimituri. Produsul este apoi răcit timp de 7 minute. Dacă este prea fierbinte şi este astfel ambalat, gradul de condensare va fi ridicat şi astfel se va creea un mediu propice dezvoltarii bacteriilor.

Ambalarea

Acesta este ultimul pas în producţia alimentelor pentru animale, şi presupune adăugarea unor lichide sau prafuri pe suprafaţa produsului. Acum sunt de regulă adăugate grăsimi şi arome. Grăsimea nu se adaugă în cadrul procesului de amestecare pentru că poate împiedica gelatinizarea. Acest adaos îmbunătăţeşte gustul produsului.

Alimentele parţial umede

Acestea sunt produse într-o manieră similară celor uscate, cu unele deosebiri. Astfel dispozitivele de comprimare sunt setate la o temperatură şi presiune mai scăzută. La ieşirea din dispozitiv, produsul nu este uscat  în schimb i se adaugă apă, acizi şi produse chimicale menite să menţină umezeala. Produsul va fi apoi refrigerat pentru a i se păstra gradul de umiditate şi caracteristicile buretelui.

Aceste produse prezintă un grad de umiditate de 25-35 %, faţă de cele uscate care au doar 10%, astfel încât sunt mai vulnerabile dezvoltării bacteriilor. De aceea acestor alimente li se adaugă agenţi antibacterieni în recipiente impermeabile.

Produsele conservate

Produsele conservate au început să fie procesate în 1809 petru uzul armatei franceze. De atunci acesta a fost îmbunătăţit din punctul de vedere al calităţii, insa principiile de bază rămân aceleaşi. Conservarea este unul din cele mai puţin costisitoare metode de păstrare a alimentelor pentru oameni sau animale.

Ingredientele brute şi măcinarea

Majoritatea alimentelor conservate au la bază produse din carne. Carnea proaspătă şi congelată este transportată în recipiente la termperaturi foarte scăzute. Aceasta este mărunţită şi adăugată într-un amestec ce conţine de asemenea vitamine şi uneori cereale.

Amestecul şi gătirea

După ce ingredientele sunt combinate, acestea sunt bine amestecate cu ajutorul unui mixer. În acest timp, temperatura este mărită astfel încât produsul se gelatinează şi proteinele încep să se denatureze, ceea ce îmbunătăţeşte textura şi aroma. Alimentele ce conţin carbohidraţi necesită o temperatură mai ridicată pentru o gătire completă. Odată ce produsul este gătit corespunzător, este ambalat în conserve.

Umplerea recipientului şi etanşare

În timp ce amestecul gătit e cald, produsul va trece printr-o maşină de fălţuit. Aceasta umple şi acoperă între 300 şi 600 de conserve pe minut. Conservele vor fi puse sub presiunea aburilor pentru a le menţine temperatura, astfel încât la răcire acestea să fie etanşe.

Sterilizarea

Odată sigilate, conservele trec printr-un sterilizator unde sunt supuse unor temperaturi de 121 grade C cel puţin, timp de 3 minute pentru a extermina bacteriile. Cele mai periculoase bacterii sunt clostridium botulium care sunt distruse la temperaturi de peste 166 grade. Odată sterilizate, conservele sunt răcite, li se aplică etichetele şi sunt pregătite pentru vânzare.

Rezumat

Înţelegerea procesului de fabricaţie a produselor alimentare comerciale pentru animale poate ajuta proprietarii să aleaga tipul de hrană potrivit. Odată ce aceştia fac alegerea corectă, ei se pot decide asupra unui producător de încredere şi pot examina mai atent produsele şi ingredientele pentru a observa ce li se potriveşte mai bine animalelor. Cu toate că procesul de fabricaţie pare complex, este relativ asemănător proceselor prin care trec alimentele pentru oameni. Producătorii cu o reputaţie bună fac eforturi considerabile pentru a scoate pe piaţă alimente consistente care să întâmpine toate necesităţile nutritive ale animalelor.