10 Mar 2010

Foste puncte termice, adăposturi pentru boschetari şi maidanezi la Hunedoara

Ateliere, depozite, service auto, sau focare de infecţii, în aşa ceva s-au transformat fostele puncte termice din Valea Jiului.
După ce în majoritatea oraşelor din Valea Jiului s-a renunţat la încălzirea pe bază de cărbune, punctele termice care nu demult dirijau agentul termic în apartamentele oamenilor au fost rând pe rând, desfiinţate.
În Uricani, nici un punct termic nu a mai funcţionat de aproximativ patru ani, deoarece oamenii au ales alte modalităţi de a-şi încălzi apartamentul. În tot acest timp, clădirile respective au rămas în paragină, iar acum sunt adevărate focare de infecţie, în care şobolanii, câinii şi alte animale şi-au găsit adăpostul. Însă, situaţia se poate schimba, toate cele trei puncte termice vor intra într-un proiect de renovare, iar pe viitor, vor servi din nou la încălzirea locuinţelor.
„Conform unui proiect al primăriei, cele trei puncte termice dezafectate vor fi transformate în centrale termice pe gaz. Acele centrale termice vor fi supuse unui proiect amplu de renovare, iar în viitor, vor reprezenta o alternativă pentru încălzirea centrală. Nici un punct termic din Uricani nu a fost vândut şi nici nu va fi, le păstrăm, pentru că în viitor, sigur vor fi folositoare”, a declarat primarul oraşului Uricani, Dănuţ Buhăescu.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre Petrila. În cel mai estic oraş al Văii Jiului, situaţia punctelor termice este catastrofală. Din 11 puncte termice, câte au fost iniţial, doar unul singur mai poate îndeplini această funcţie. În rest, toate au fost fie abandonate, fie vândute, pentru a fi transformate în altceva. Este vorba de Centrala termică nr. 1, care deşi a fost renovată şi este în stare de funcţionare, este şi ea pe punctul de a fi abandonată sau vândută.

Sursa: Mesagerul Hunedorean


 
Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara

Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara
Municipiul Iasi se alatura retelei internationale „Orase Zero Deseuriâ€� (â€�Zero Waste Municipalitiesâ€�) si devine primul municipiu din Romania, cu o populatie de peste 350.000 de locuitori, care se angajeaza sa implementeze solutiile „zero deseuriâ€�, cu impact dovedit in alte peste 350 de orase europene, in tranzitia catre economia circulara. Mihai Chirica, primarul Iasului, a semnat […]

Trucuri simple pentru o viata fara risipa

Trucuri simple pentru o viata fara risipa
Sunt intr-o continua cautare de mijloace prin care sa-mi fac viata mai simpla si mai usoara, mai eficienta si cu un mai mic impact asupra mediului. In ultimii ani am schimbat diverse obiceiuri si practici personale in acest scop si in speranta ca intr-un viitor recent voi putea trai o viata fara risipa. Prima masura a […]

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.
Milano este cel mai mare oras din lume cu o schema formala de reciclare a deseurilor organice. De ce este importanta colectarea selectiva a acestor deseuri, cum au atins milanezii o rata de succes de 95% si cum sta Romania la acest capitol, aflati in randurile de mai jos. Desi ar putea parea inofensive, deseurile organice […]

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor
Valorificarea energetica a deseurilor menajere prin combustie la temperaturi inalte este intens sustinuta de catre industrie ca fiind solutia salvatoare, care poate scapa Romania de deseuri. La o prima analiza pare sa fie o strategie foarte atragatoare, intrucat incineratoarele reduc cantitatea de deseuri depozitata in gropile de gunoi si produc energie. Mirajul dispare treptat odata […]

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman
Omul este o fiinta meteosensibila, reactionand diferit la elementele climatice, in functie de fondul genetic trebuie sa-si constientizeze meteorosensibilitatea si sa-si evalueze potentialul de aclimatizare pentru a putea preveni eventualele situatii de risc ce ii pot afecta sanatatea, siguranta, productivitatea si creativitatea. Meteosensibilitatea este sensibilitatea detinuta de un organism la modificarile atmosferice, prin declansarea sau […]

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile
Producerea tesaturii de bambus s-a inceput nu cu mult timp in urma – primele mostre au aparut acum zece ani. Si, dupa ce aparuse, au primit imediat titlul mandru de tesatura a secolului XXI. Intr-adevar, stofa din bambus are prea multe avantaje ca sa nu aiba toate sansele de reusita. Cu toate acestea, tehnologiile producerii […]

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia
Arta cu natura si in natura, menita sa transmita un mesaj social profund. Aceasta ar putea fi, in cateva cuvinte, definitia Land Art-ului. Concept artistic originar din Statele Unite ale Americii din anii 50, Land Art-ul a ajuns si la Cluj de aproximativ o jumatate de deceniu, fiind si predat la Universitatea de Arta si […]

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei
Primaria are de gand sa renunte la solutia toaletelor ecologice amplasate pe strazile orasului si sa construiasca toalete civilizate, inclusiv pentru persoane cu dizabilitati. Problema toaletelor ecologice amplasate pe strazile Timisoarei a fost luata in discutie la ultima sedinta de Consiliu Local, in contextul in care s-a propus si dezbatut un proiect care viza alocarea […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.