18 Noi 2009

Genetica canina

Genetica: privire de ansamblu

Genele functioneaza precum caramizile unei cladiri ale creatiei. Conceptualizate adesea precum margelele pe o ata, fiecare gena contine informatii despre o caracteristica specifica si va fi ori recesiva (in alcatuirea genetica a cainelui, insa nu vizibila fizic), ori dominanta (vizibila fizic la caine).

Legaturile dintre perechile de gene se numesc cromozomi. Fiecare caine mosteneste jumatate dintr-o pereche de cromozomi, deci un set de gene de la fiecare parinte. Cromozomii se gasesc intotdeauna in perechi, fiecare gena este localizata la o adresa specifica, sau gene alele, aflate in legatura cromozomiala.

Cand fiecare gena a unei perechi este identica, acea pereche se numeste homozigot (distinctiva pentru o trasatura data). In cazul in care genele unei anumite perechi sunt diferite, acea pereche este numita heterozigot (nu este pura pentru o trasatura distinctiva). O pereche de gene homozigote poate fi dominanta (DD) sau recesiva (rr). O pereche de gene heterozigote este formata din una dominanta si una recesiva (Dr). Gena dominanta a unei astfel de perechi, in cazul in care contine informatii pentru o trasatura fizica exterioara (blana, culoarea ochilor) ar fi vizibila.Gena recesiva ar fi ascunsa, totusi, dar prezenta.

Din punct de vedere genetic, in fiecare caine sunt de fapt trei caini: umbra, substanta si combinatia celor doua. Cainele “Umbra” reprezinta totalul genelor recesive care nu sunt vazute, dar care sunt gata sa devina vizibile la generatiile urmatoare. “Substanta” reprezinta cainele in sine, pe care-l vedem si-l putem atinge (fenotipul). Al treilea caine este intregul ansamblu al colectiei complete de gene atat dominante cat si recesive (genotipul).

Importanta pedigree-ului poate fi apreciat in lumina acestor “trei “caini intr-unul singur. Tiparele activitatii genetice pot fi observate si pot fi luate decizii care vor permite obtinerea rezultatului dorit. De exemplu, crescatorii stiu ca trasaturile dominante nu sar peste generatii. Stiu de asemenea ca trasaturile recesive pot sari una sau mai multe generatii si ca trebuie mostenite de la ambii parinti ca sa devina vizibile.Cunostintele despre activitatea genetica permite crescatorilor sa incurajeze trasaturile dezirabile, in timp ce pot evita trasaturile considerate indezirabile.

In majoritatea cazurilor, informatiile continute de gene nu se schimba. Singura modalitate pentru ca informatia continuta de o gena sa se schimbe este suferind o mutatie. Mutatia opreste fondul genetic al oricarei specii sa devina stagnant si este motorul spre evolutie. In cele mai multe situatii, aceste mutatii survin in urma unor accidente care se produc in timpul sintezei ADN. De vreme ce majoritatea genelor care sufera mutatii sunt gene recesive, totusi, acestea pot ramane ascunse in fondul genetic comun timp de cateva generatii pana sa devina evidente.

Bineinteles, nu toate mutatiile sunt benefice, unele sunt chiar letale. Procesul natural de selectie testeaza aceste mutatii, permitandu-le sa continue doar daca ajuta animalul sa faca fata mediului inconjurator. In cazul in care mutatia este ineficienta, animalul nu va fi indeajuns de puternic sau de rezistent incat sa se reproduca cu succes.

Ca si exemplu putem lua cainii cu par scurt care traiesc intr-un mediu rece si trec printr-o mutatie care conduce la un par mai lung, o haina mai groasa pentru puii lor. Acesti pui ar putea mai degraba sa supravietuiasca si sa se reproduca, trecand astfel gena parului mai lung la nou nascuti.

Pe de alta parte, in cazul in care aceeasi caini cu parul scurt trec printr-o mutatie care produce pui fara par, acestia probabil nu vor putea supravietui indeajuns de mult in mediul rece pentru a putea transmite aceasta gena la pui.

Procesul de selectie naturala poate fi incurcat totusi, atunci cand oamenii sunt implicati in cresterea selectiva. De exemplu, daca oamenii furnizeaza un mediu calduros pentru catelusii fara par, acesti pui ar evita astfel consecintele vietii intr-un climat rece. Protejati de oameni, ei ar putea supravietui sa se reproduca si sa transmita gena respectiva puilor lor.

Fundamental, toti puii cu pedigree au aparut in aceasta maniera. Ei sunt produsul cresterii selective- un proces care a permis dezvolatrea unei largi diversitati de rase de caini. Anumitor oameni le plac caracteristicile diferite. Ei cresc caini cu atribute pe care le gasesc placute pentru a “crea” un animal care, cu fiecare generatie se apropie mai mult de standardele lor de caine perfect.

Exemplu de modalitate de combinare a genelor recesive si dominante

O pereche de Labrador Retriever Negru poate produce cativa pui galbeni precum si puii negrii asteptati in cazul in care ambii parinti poarta gena recesiva care da culoarea galbena puilor. In acest caz, ambii parinti au atat gena pentru culoarea neagra cat si cea pentru culoarea galbena (aurie).

NEGRU/galben (femela mama) X NEGRU/galben (masculul tata) = pui cu incarcatura genetica ce poate fi NEGRU/NEGRU sau galben/galben.

Atat puii cu gene NEGRU/NEGRU cat si cei cu gene NEGRU/galben ar avea culoarea neagra.

Gena recesiva galbena ar fi ascunsa la puii cu gene NEGRU/galben. Ar fi la fel de negri precum fratii lor cu gene NEGRU/NEGRU.

Puii care au mostenit gena galbena recesiva de la ambii parinti (galben/galben) ar fi galbeni si nu ar putea produce pui negri decat in cazul in care ar fi imperecheati cu un caine care poarta gena neagra dominanta (NEGRU/galben sau NEGRU/NEGRU).



Publicat de: Laura Ivan
 
Societatea civila solicita Ministerului Mediului sa nu sustina incineratoarele de deseuri municipale

Societatea civila solicita Ministerului Mediului sa nu sustina incineratoarele de deseuri municipale
Cea mai mare organizatie internationala care militeaza pentru alternative la incineratoarele de deseuri, Alianta Globala pentru Alternative la Incineratoare (GAIA), formata din peste 900 de organizatii si prezenta in 100 de tari, sustine lupta romanilor pentru solutii alternative sigure, sustenabile si echitabile in gestionarea deseurilor.  Organizatiile au transmis astazi catre Ministerul Mediului o scrisoare deschisa, alaturi […]

Invitatie la editia a 5-a a Zilelor Manasturului

Invitatie la editia a 5-a a Zilelor Manasturului
Initiativa La Terenuri-Spatiu Comun in Manastur si Asociatia Colectiv A va invita intre 26 si 28 mai la a 5-a editiei a Zilelor Manasturului in cadrul Zilelor Clujului! Anul acesta dedicam mai mult timp initiativelor si actiunilor comunitare, dorind in acelasi timp sa atragem atentia asupra zonei verzi de La Terenuri cat si Cinematografului Dacia. In […]

Transhumanta, premiera nationala in deschiderea Pelicam 2017

Transhumanta, premiera nationala in deschiderea Pelicam 2017
Cea de-a sasea editie a Pelicam este si cea mai bogata in documentare romanesti despre mediu. Transhumanta (r. Dragos Lumpan) sau Planeta Petrila (r. Andrei Dascalescu) sunt cateva dintre filmele care trag de capatul firului care ii leaga pe romani de natura. In plus, revine seria Pelicam Talks care ne provoaca la cinci dezbateri pe […]

Plasele pescaresti au facut 6 victime!  Sase pui de delfin, gasiti morti pe plaja din apropierea Camping Lebada

Plasele pescaresti au facut 6 victime! Sase pui de delfin, gasiti morti pe plaja din apropierea Camping Lebada
In decursul dupa-amiezei de ieri, echipa ONG Mare Nostrum s-a deplasat pe plaja din zona Camping Lebada, in urma unei sesizari facute de un constantean. La fata locului, au descoperit 6 pui de delfin, esuati la mal. Puii erau la distanta de 100-200 m unul de altul si se aflau in stare de descompunere. Se […]

Comisia Europeana NU SUSTINE INCINERAREA deseurilor

Comisia Europeana NU SUSTINE INCINERAREA deseurilor
Comisia Europeana a publicat in 26 ianuarie o comunicare cu privire la rolul energiei din deseuri in economia circulara. Textul ofera clarificari cu privire la implementarea ierarhiei deseurilor si ghidare pentru statele membre in scopul evitarii unor probleme precum supracapacitatea de incinerare si reducerea ratelor de reciclare cu care se confrunta in prezent, in special, statele […]

Un nou grup de zimbri ajunge cu bine in Muntii Tarcu

Un nou grup de zimbri ajunge cu bine in Muntii Tarcu
Cel mai mare mamifer terestru din Europa se intoarce in Carpatii Meridionali, unde un nou transport de 9 indivizi a fost efectuat in 21-23 aprilie. Acesta este al patrulea an consecutiv de transporturi de zimbri in Muntii Tarcu, iar de aceasta data animalele provin doar din rezervatia Avesta, din Suedia. Zimbrul (Bison bonasus) este o […]

Putem fi Zero Waste in vacanta? #Tenerife

Putem fi Zero Waste in vacanta? #Tenerife
Va scriu in prima zi acasa, dupa o vacanta foarte frumoasa in Tenerife. Din fericire am noroc de vreme buna si pot scrie la masa din gradina, la soare, cu o limonada langa mine si parca trecerea la viata de zi cu zi nu mai e asa de grea. Dupa cum bine stiti pana acum, […]

Tinta de „Zero Deseuri� – un obiectiv realizabil in Romania de astazi?

Tinta de „Zero Deseuri� – un obiectiv realizabil in Romania de astazi?
Povestea de la Targu Lapus a inceput in urma cu 10 ani, cand, Primaria orasului a decis inceperea demersurilor de reducere progresiva a cantitatii deseurilor colectate de la populatie. Sistemul a intrat in functiune in 2010, odata cu obtinerea unei finantari din Fonduri Europene si prevedea implementarea unei strategii eficiente de gestionare a deseurilor menajere. […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.