acum 14 ani

Glandele anale (perianale)

Afectiunea glandelor anale este o problema comuna la caini si pisici. Glandele anale, cunoscute si sub numele de “pungi anale”, pot prezenta diverse afectiuni, infectii sau abces. In continuare vom incerca sa intelegem mai bine aceste afectiuni, dar si modul de tratare a lor.

Unde sunt situate si cum functioneaza glandele anale

Cainii si pisicile au doua glande anale, situate pe fiecare parte a anusului, ce se prezinta sub forma unor pungi mici cu un diametru de aproximativ 1 cm, si care, prin intermediul unui canal sau a unui tub subtire, conduc la o deschizatura chiar langa anus. Aceste pungi contin un lichid maron-galbui cu miros neplacut.

Toti rapitorii, indiferent daca sunt canine, feline in salbaticie sau sconcsii din curtea casei, au glande anale, doar ca fiecare le utilizeaza in mod diferit. De exemplu, sconcsii elibereaza secretia din aceste glande ca o forma de aparare, in timp ce cainii o utilizeaza pentru a marca teritoriul sau ca si forma de comunicare.In cazul animalelor sanatoase, sacii se curata regulat, odata cu scaunul, in acest mod lasand un miros clar pentru celelalte animale. Unii caini si pisici sunt capabili sa recunoasca pe cel ce a trecut prin apropiere, doar prin mirosulul excrementelor ce-l intalnesc in cale. In plus cainii si pisicile se recunosc reciproc prin mirosirea zonei anale, datorita mirosului unic ce-l emana glandele anale.

Afectiuni ale glandelor anale

Destul de des cainii pot avea probleme cu glandele anale, mai exact din momentul in care se umplu excesiv, asa incat acestea pot suferi afectiuni, infectii sau abces. Din diferite motive, precum conformatia animalului, densitatea secretiei sau moliciunea excrementelor, pungile si canalele glandelor anale se infunda. Cand acest lucru se intampla, animalul are un comportament specific- tararea zonei anale pe sol, sau isi ling in mod excesiv aceasta zona (acelasi comportament il pot adapta si pisicile). Deasemenea, in jurul cozii, se poate observa un lichid uleios, iar in momentul in care se exploreaza zona, animalul prezinta semne de durere.

Glandele anale pot prezenta deasemenea infectii si abces, datorita patrunderii bacteriilor in interiorul glandelor prin intermediul canalelor. Acesta este foarte dureros, iar animalul va incerca sa se muste sau sa se scarpine, cand i se atinge zona din jurul cozii.

Prevenirea si tratamentul afectiunilor galandelor anale

In momentul in care se detecteaza vreo afectiune a glandelor, medicul veterinar, ingrijitorul sau stapanul animalului trebuie sa procedeze la golirea si curatirea acestora. Golirea lor se face prin apasare, incepand cu partea inferioara a glandei si continuand ascendent(este indicata folosirea manusilor si a unei batiste).In cazul anumitor rase acest lucru trebuie facut in fiecare saptamana, sau cel putin o data la doua saptamani. Dupa golirea glandelor se recomanda curatirea zonei cu o substanta dezinfectanta, iar daca infectia este grava se poate introduce un gel antiinflamator sau chiar un antibiotic.

Afectiunea glandelor nu dauneaza sanatatii totale a animalului de companie, problema constand in posibilitatea ranirii zonei anale sau in eliminarea secretiei pe covor sau podea, la care am putea adauga si mirosul neplacut.

Abcesul glandelor anale trebuie tratat de catre medicul veterinar si in mod normal se administreaza animalului antibiotice pe o perioada de 7-14 zile. Deasemena se recomanda tamponarea zonei cu o compresa calduta, acest lucru ajutand la micsorarea durerii si reducerea inflamatiei.

In cazul abcesului pot aparea probleme secundare in momentul in care sunt afectati nervii sau muschii din zona respectiva. In acest caz putem vorbi de neputinta animalului de a controla scaunul.

Daca animalul are doar probleme ocazionale in acest sens , glandele anale se pot trata ori de cate ori este nevoie. Pentru animalele cu probleme cronice si repetate se poate recurge la intreventia chirurgicala, prin intremediul careia glandele anale sunt eliminate total. Aceasta este o buna metoda pentru a scapa animalul de dureri, iar atat cainii , cat si pisicile pot duce o viata perfect normala si fara glandele anale. In cazul anesteziei se poate vorbi de un mic risc-posibilitatea de a nu-si putea controla scaunul.

In general cainii cu afectiunui ale glandelor anale sunt supusi unei diete bogate in fibra. In zilele noastre exista multe marci de hrana bogata in fibra pentru caini. Putem suplimenta aceasta alimentatie cu tarate sau medicamente, intotdeauna recomendate de medicul veterinar.

De asemenea stapanul animalului trebuie sa inlature din dieta de zi cu zi, toate alimentele ce pot produce constipatia, indepartarea oricarui tip de oase, fie ele intregi sau maruntite, mentinand igiena prin spalarea frecventa a zonei afectate. Nu in ultimul rand, este indicat sa facem o vizita medicului veterinar in momentul in care se observa o anomalie, oricat de mica, in aspectul extern al zonei sau un miros neplacut, durere la momentul scaunului sau vreo pozitie specifica cainilor cu afectiuni ale glandelor anale.

2 comentarii

buna ziua

am si eu o nelamurire privind glandele perianale.am un catel de rasa (brac german)la care tot timpul se inflameaza glandele perianale si tot timpul il operam in zona respectiva.spuetimi va rog daca se poate face ceva ca sa nu se mai ajunga la operatie si din ce cauza se tot inflameaza

multumesc

catelusul meu deja are 6 zile decind nu mininca, doar apa beea de vreo 3 zile… medicul ia pus niste antibiotici , si dupa cum am citit din informatia data si el sufera de aceasta boala, are doar 5 luni si mie frica pentru el, nu vrea sa minince nimic nici macar nu miroase mincarea ce-i dam… spuneti-mi va rog o sa-si revina , ce sa-i mai facem ca sa minince si sa-si revina? multumesc!