acum 14 ani

“7 minuni”, un termen ales de medicul nostru veterinar si care descrie perfect acest cuib de catei. I-am gasit pe 19 ianuarie 2009, la miezul noptii, intr-o punga cu mos-craciun, aruncati la marginea strazii ca niste gunoaie. Aveau cateva ore.
Unul din ei se tarase la jumatatea carosabilului si tipa, era jdrelit pe bot si tocmai se apropia o masina; ceilalti erau inerti in punga, 5 nu miscau si erau in hipotermie severa. Daca Hero nu ar fi iesit tipand, 7 vieti ar fi ramas in ghearele mortii.
Aveam 9 caini, salvati in timp din situatii aproape incompatibile cu viata si ramasi in familie cu drepturi depline. M-am gandit rapid ca nu mi-as permite 7 eutanasii in regim de urgenta, dar nici sa imi insusesc atatia nou-nascuti dintr-o data. Am hotarat sa le acord macar sansa de a muri la caldura: si aventura a inceput. Setea lor de viata si caracterul de luptatori m-au facut sa nu precupetesc nici un efort, m-am dedicat acestui cuib cu timp integral simtind in permanenta amenintarea ca nu voi scoate din ei adulti viabili. Fiecare are o poveste de care am legat atatea emotii – de la prima clisma si pana la ultima zi de tratament pt parvo, de la prima baie si pana acum…
I-am oferit spre adoptie cu schema de vaccin terminata plus carantina, sterilizati, deparazitati extern si intern la zi si hraniti cu mancare premium de la 3 saptamani. Si o alta aventura a inceput: unul a fost recuperat cu sprijinul politiei rurale dintr-un sat de la granita cu Bulgaria unde stapanii iresponsabili l-au deportat, altul mi-a fost returnat pe moarte dar, in ciuda tuturor aparentelor, acum este ditamai dulaul, cel dus la Resita cu eforturi mari si promisiuni multe din partea stapanilor nu a mai fost dorit dupa cateva luni pe motiv ca dansii doreau, totusi, ceva mai mic, una din cateluse a fost subit returnata in plin focar de parvo deoarece respectivii stapani gasisera o ocazie, metis de pechinez la pret modic… 3 au ramas la mine, 3 se afla la a doua adoptie iar Hero are familia perfecta.
Pt ca Hero a fost unicul alb imaculat si lanos, am avut pt el peste 200 de cereri. Sunt inca la moda bichonii, eram socata sa constat ca toti cautau catel alb si pufos refuzand sa se gandeasca ce vor face cu el peste cateva luni, cand va depasi cu mult talia bichonului. In final ma hotarasem sa il duc la Satu-Mare, unde avea gradina si hrana multa asigurata de la o cantina. Facusem rost de banii de benzina cand am primit un telefon, unicul telefon la care nu am fost intrebata ce rase de caini am. O persoana cu totul deosebita mi-a vorbit despre pierderea catelusei ei la o varsta venerabila si despre lungul proces de recuperare al familiei ei, dupa care a spus ca atata vreme cat pot oferi o viata buna unui suflet, doresc sa adopte din nou un catel. I-am dat idul de mess, pt adoptia unui catel de la asociatia locala. Cand am vazut pozele cu catelusa pe care au avut-o, m-a surprins asemanarea izbitoare cu Hero si pt prima oara m-am gandit ca, poate, animalutele au un destin deasupra ratiunii noastre. La prima vizita a venit doar stapana, a spus ca mama dansei va fi tulburata de asemanarea dintre catei si va accepta greu daca va fi sa ma decid sa nu li-l dau pe Hero. In foarte scurt timp, am ales sa imi incalc promisiunea fata de potentialul adoptator din Satu-Mare si ma bucur enorm ca am facut acest lucru! Hero are stapanii ideali, care ma fac sa merg mai departe chiar daca o asemenea adoptie este extrem de rara. Locuim in aceeasi zona, primim vizite, vesti, poze si filmulete cu el, si-a pastrat medicii curanti, are viata de vis pe care orice catel o merita.
O adoptie reusita este incununarea si justificarea eforturilor incredibile pe care le-am facut pt salvarea acestor suflete. Si dovada ca inca exista oameni… care sa merite caini.
Ca medic, am decis sa fiu un slujba vietii si cred in caracterul ei sacru. Inca o data, niste animalute mi-au confirmat ca intre specii si intre suflete atat de apropiate este pacat sa pui bariere.
P.S. Pentru adoptia celor 3 frati ai lui Hero – Sher, Astrahan si Ingeras – verificati va rog la adoptii-home -Craiova.

3 comentarii

FELICITARI

superb catelul, ma bucur ca aceasta povestire are un final fericit, putini oameni sunt asa. Esti de apreciat!

superba poveste,bravo bravo bravo!