acum 14 ani

Hipoplazia pancreatica – o cauza a insuficientei pancreatice la catei

Pancreasul este organul  aflat langa intestinul subtire si atasat de acesta. El are doua functii majore: produce insulina, un hormon cu rol esential in absorbtia glucidelor, si elibereaza  enzime digestive importante in biosinteza proteinelor si a lipidelor. Aceste enzime, odata produse, ajung in intestinul subtire printr-un canal ingust numit ,,duct pancreatic”.

Astfel, pancreasul produce tripsina si chemotripsina, enzime cu rol in sinteza proteinelor. Sinteza lipidelor se realizeaza cu ajutorul enzimelor numite lipaze, produse de asemenea de pancreas. Aceste enzime joaca un rol fundamental in procesul digestiv, fara ele cainele nefiind in stare sa digere anumite produse de baza din alimentatia sa.

Termenul de hipoplazie denumeste  starea unui organ subdezvoltat. La catei, una dintre cele mai des intalnite forme ale sale este hipoplazia pancreatica congenitala, boala ce se refera la o subdezvoltare a pancreasului, cunoscuta si sub numele de ,,atrofie pancreatica acinara juvenila”. La cateii care sufera de aceasta boala, acea parte a pancreasului care produce insulina se dezvolta normal, spre deosebire de celulele care produc enzime cu rol in digestia grasimilor. Starea in care pancreasul nu produce enzime digestive se numeste ,,insuficienta pancreatica”.

Hipoplazia pancreatica, cea mai frecventa cauza a insuficientei pancreatice, este genetica si o intalnim cel mai des  la rasele: Ciobanesc German, Doberman Pinscher, Saint Bernard, Setter Irlandez si Labrador Retriever.

Care sunt simptomele?

Simptomele se datoreaza faptului ca procesul de digestie nu se realizeaza in conditii normale, afectand astfel absorbtia nutrimentelor. Gravitatea acestor simptome variaza direct proportional cu procentul de tesut pancreatic distrus. Astfel, un caine care sufera de hipoplazie pancreatica nu are un pancreas 100% functional, insa un pancreas distrus in proportie de 50% functioneaza diferit fata de unul distrus in proprtie de 90%. Cu alte cuvinte, acest pancreas poate produce enzime care sa participe la digestia unei cantitati mai mici sau mai mari a alimentelor, dar niciodata la digestia lor totala.

De obicei, una dintre simptome este un scaun diluat cu miros foarte neplacut,  blana devenind casanta si uscata ca urmare a folosirii inadecvate a grasimilor din alimentatie. Majoritatea cainilor au un apetit foarte mare, fiind permanent infometati din cauza  scaunelor dese.

In ciuda apetitului ridicat, cei mai multi caini sunt slabi din cauza pierderii substantelor nutritive. Coprofagia – obiceiul de a-si manca excrementele – este frecventa in randul celor care sufera de aceasta afectiune, cu toate ca multi dintre cateii sanatosi dobandesc si ei acest obicei.

Care sunt riscurile?

Pentru cainii putin afectati – cei al caror pancreas produce enzime intr-un ritm apropiat de cel normal – riscurile sunt reduse. Cu toate acestea, chiar si ei pot sa ramana slabi,  sa aiba un scaun diluat si o blana fragila si lipsita de stralucire. Cainii care sufera de hipoplazie pancreatica moderata sau cronica vor fi insa mai puternic afectati. Privati de tratament, acestia vor prezenta semne de malnutritie ce le pot provoca chiar si moartea.

Cum se poate trata?

Primul pas este acela de a imbunatati alimentatia alimentelor, in asa fel incat, din punct de vedere nutritiv, cainele sa nu fie grav afectat. Se gasesc in comert enzime care pot inlocui sau completa enzimele care nu sunt produse natural de pancreas. Cele doua produse cel mai des recomandate sunt Pancreazyme si Viokase, oricare dintre ele putand fi folosit. In linii mari, ele contin enzimele necesare pentru digestie. Se administreaza amestecate in mancarea cainelui, inainte ca aceasta sa fie consumata.

Suplimentele enzimatice si retetele sunt costisitoare, insa necesare pentru mentinerea sanatatii animalului. De asemenea, este posibil ca acesta sa fie supus unui tratament indelungat si mentinut sub observatie medicala, dar exista sanse ca el sa nu-si mai revina niciodata complet. In anumite cazuri, simptomele pot chiar persista, in ciuda unui tratament adecvat.