13 Noi 2009

Imunitatea maternala: imunitate pasiva impotriva bolilor

De-a lungul anilor, s-au descoperit multe nelamuriri in legatura cu imunitatea pe care catelusii si pisoii o dobandesc de la mamele lor. Cand un animal se naste, sistemul sau imunitar nu este inca bine dezvoltat. Astfel, pe cont propriu, el este complet descoperit in fata infectiilor.

Daca ar contacta o boala grava, cel mai probabil animalul ar muri. Din fericire, nu se pune problema in acest caz deoarece mama natura a dezvoltat o metoda pentru a inzestra nou-nascutii cu protectie.

Imunitatea activa

Cand un om sau un animal este expus la un microorganism – in mod natural sau prin intermediul unui vaccin, ce poate provoca o boala, microorgansimul sau o parte din el interactioneaza cu celulele sistemului imunitar al animalului. Aceste celule formeaza apoi anticorpi (molecule mari de proteine) care ulterior sunt diseminati in intreg organismul si care vor recunoaste microorganismele straine si le vor distruge.

Ulterior, corpul animalului activeaza celule ce pot ucide acesti agenti patogeni in mod direct. Cand un individ are un sistem imunitar care il protejeaza fata de un agent patogen, se spune ca are imunitate sau este imun in fata acelui agent patogen. Cand propriul sistem imunitar al unui animal ofera aceasta protectie, aceasta se numeste “imunitate activa”.

Imunitatea pasiva

Cand un animal primeste mecanismele de aparare ale altui animal (anticorpi si/sau limfocite), in loc sa-si dezvolte propriul sau sistem de aparare, se numeste „imunitate pasiva”. Exemple de astfel de imunitate includ: anticorpii primiti de fetus prin placenta, anticorpii primiti de nou-nascut de la mama sa prin colostru, antidotul pentru muscaturile de sarpe si transplantul de maduva osoasa care ajuta la inlocuirea limfocitelor.

Un dezavantaj al imunitatii pasive este faptul ca organismul animalului nu are capacitatea de a o inlocui (exceptie face transplantul de maduva osoasa). Pe masura ce anticorpii primiti de animal se descompun prin imbatranire naturala sau sunt folositi la distrugerea microorganismelor, corpul animalului nu ii poate inlocui. Insa, in cazul imunitatii active sunt produsi mai multi anticorpi de fiecare data cand sistemul imunitar intra in contact cu acelasi microorganism. Imunitatea activa este auto-perpetua, insa imunitatea pasiva, nu.

Doua tipuri de imunitate pasiva protejeaza puii de caine si de pisica. Toti anticorpii ce provin de la mama, fie ca sunt din sange sau din colostru (primul lapte) se numesc anticorpi maternali. Trebuie sa se stie insa ca puii primesc doar anticorpii impotriva bolilor pentru care mama a fost recent vaccinata sau la care a fost expusa. De exemplu, o mama care nu a fost vaccinata pentru parvoviroza sau la care nu a fost expusa, nu va avea anticorpii impotriva acestei boli pe care sa-i transmita mai departe puilor ei. Astfel, puii vor fi mai expusi la o infectie cu parvovirus.

Imunitatea pasiva dobandita in uter (prin placenta): La unele specii, anticorpii trec prin placenta (organul prin care fetusul este conectat la mama) din sistemul circulator al mamei in fetus, cat animalul nenascut este inca in uter. Astfel, un animal tanar poarta aceasta protectie cu el cand se naste.

El are imunitate care sa il protejeze impotriva unor infectii cu care s-ar putea intalni inainte ca propriul sau sistem sa functioneze. Oamenii primesc cea mai mare parte din imunitate de la mamele lor in acelasi mod.

Imunitatea pasiva dobandita prin colostru: Cainii si pisicile, la fel ca si alte mamifere, transmit majoritatea anticorpilor la nou-nascut prin colostru. Definit ca fiind primul lapte din primele 36 pana la 48 de ore de la nastere, colostrul este un amestec concentrat de molecule proteice de anticorpi, vitamine, electroliti si nutrienti.

Catelusul sau pisoiul absoarbe anticorpii din colostru in sistemul sau sangvin, la nivelul intestinului. Aceasta capacitate de a absorbi molecule mari de proteine prin peretele intestinal, fara ca acestea sa sufere vreo modificare, este o particularitate a nou-nascutilor. Pe masura ce animalele se maturizeaza, nu mai pot absorbi aceste molecule mari iar sistemul lor digestiv le descompune in bucati mai mici. Organismul cateilor si pisicilor nou-nascute este capabil sa absoarba acesti anticorpi, netransformati, printr-un proces care nu a fost inca descoperit.

Acest lucru este important pentru ca daca moleculele de anticorpi sunt descompuse, ele nu mai pot distruge bacteriile si virusurile. De regula, inainte ca animalul sa implineasca o saptamana de viata, el pierde aceasta capacitate de absorbtie si toate proteinele mari sunt descompuse. Asadar, chiar daca mama continua sa produca anticorpi colostrali, acestia vor fi distrusi si nu vor oferi protectie nou-nascutului.

Este important sa clarificam un lucru care adesea este inteles gresit. Asa cum am spus mai sus, colostrul cu anticorpii protectori este prezent doar in primele 36-48 de ore de la declansarea alaptarii. Catelusii si pisicile pot castiga imunitate din colostru daca sunt alaptati in aceasta perioada de timp si daca au sub 2 zile de viata. Dupa aceasta varsta, nu mai conteaza cat de mult sau cat de putin sunt alaptati, deoarece ei nu vor mai primi o cantitate mai mare de anticorpi.

Multi proprietari cred ca atata timp cat puiul este alaptat, el va primi mai multe protectie. Gresit! Altii cred ca daca sunt alaptate animale mai in varsta de catre o mama care numai ce a fatat, vor primi o doza in plus de anticorpi. Din nou, gresit! Nu uitati ca pisicutele si catelusii nu mai pot absorbi anticorpi dupa ce sistemul lor digestiv pierde capacitatea de a absorbi molecule mari, intregi, de proteine. Toata protectia colostrala pe care o au este cea primita in primele 2 zile de viata. Mai tarziu, putem doar sa o imbunatatim prin vaccinare.

Nivelul de anticorpi din colostru

Cantitatea de imunoglobuline (anticorpi) prezenta in lapte este direct proportionala cu nivelul de anticorpi prezent in corpul mamei. Adesea, vorbim despre „titru” cand ne referim la cantitatea lor dintr-un organism. Astfel, se  testeaza sangele animalului in cauza si cu cat titrul este mai mare, cu atat sunt prezenti mai multi anticorpi in sange. Mamele cu un titru ridicat transmit concentratii mai mari de anticorpi prin placenta si prin lapte.

Puii care au supt lapte cu o cantitate mai mare de anticorpi sunt capabili sa absoarba mai multi anticorpi, si astfel, sa aibe concentratii mai ridicate in sange. Nou-nascutii, care pornesc in viata cu un nivel mai ridicat de astfel de molecule colostrale, poarta aceasta protectie o perioada mai lunga de timp. Acest lucru explica de ce vrem sa fim siguri ca o mama are un titru mare de anticorpi inainte sa o dam la monta, din moment ce va putea transmite mai multa protectie puilor ei.

Puii ei vor avea atunci cantitati mai mari de protectie pe perioade mai lungi de timp impotriva bolilor pentru care ii vaccinam de obicei, precum parvoviroza sau coronaviroza pentru caini, si panleucopenie sau caliciviroza pentru pisici.

Intervalul de susceptibilitate

Varsta la care cateii si pisicile pot fi imunizati este proportionala cu cantitatea de anticorpi pe care animalele au primit-o de la mama. Cantitatile ridicate de anticorpi maternali prezenti in sangele care circula al unui animal vor bloca eficienta unui vaccin. Cand anticorpii maternali ajung la un nivel destul de scazut, imunitatea (protectia fata de o boala) poate fi obtinuta prin vaccinare.

Anticorpii primiti de la mama circula de regula in sangele unui nou-nascut timp de cateva saptamani. Exista o perioada de la cateva zile pana la cateva saptamani in care anticorpii maternali sunt intr-o cantitate prea mica pentru a oferi protectie impotriva unei boli, dar in acelasi timp prea ridicata pentru ca un vaccin sa isi faca efectul. Aceasta perioada este numita „intervalul de susceptibilitate”. In acest interval, catelusul sau pisica poate sa contacteze o boala, chiar daca va fi vaccinat impotriva ei.

Durata si momentul perioadei de susceptibilitate sunt diferite la fiecare generatie si chiar intre indivizii unei generatii. Un studiu facut pe catelusi a aratat ca varsta la care organismul a fost capabil sa raspunda la un vaccin si sa ofere protectie (sa fie imunizati) difera la fiecare individ. La varsta de sase saptamani, 25% din indivizi au putut sa fie vaccinati. La noua saptamani, 40% au raspuns la vaccinare si au fost protejati. Numarul a crescut la 60% la varsta de 16 saptamani, iar la 18 saptamani, 95% din catei au fost imunizati.

Dupa cum puteti vedea, este aproape imposibil sa determinam cand un catel sau o pisica poate sa fie vaccinat. Chiar daca am face teste ale sangelui acestora, fiecare din animalele dintr-o generatie ar avea probabil un titru diferit. Unii absorb mai multi anticorpi, la altii anticorpii se descompun mult mai repede, iar unii ar folosi o parte din anticorpi daca ar contacta o infectie cu bacterii sau virusuri. De asemenea, un animal tanar ar putea sa aiba un titru suficient pentru a fi protejat de o anumita boala, dar nu si pentru alte boli.

Incetul cu incetul se fac progrese. Unele dintre cele mai noi vaccinuri pot stimula imunitatea activa la animalele tinere chiar si atunci cand sunt prezenti anticorpii maternali. Aceste vaccinuri vii modificate contin un numar mare de particule virale (titru ridicat) care sunt mai putin diluate decat vaccinurile obisnuite.

Acestea, de regula, pot sa obtina un raspuns al sistemului imunitar la animalele tinere care au un nivel de anticorpi maternali care ii va impiedica sa raspunda la un vaccin „obisnuit”. Vaccinul „invinge” anticorpii maternali. Tehnica de vaccinare este mai frecvent folosita in cazul parvovirozei.

Pe masura ce vaccinurile sunt imbunatatite, noi speram sa fim capabili sa protejam tinerii catei si pisicute inca din primele zile de viata.



Publicat de: Cristina Leonte-Andone
 
Voluntarii Every Can Counts au construit Atlantida pierduta din doze de aluminiu

Voluntarii Every Can Counts au construit Atlantida pierduta din doze de aluminiu
Every Can Counts Romania si Bucuresti Mall regasesc Atlantida pierduta intr-o constructie realizata din doze de aluminiu, colectate in urma unei campanii de voluntariat ce a avut loc pe plaja Mamaia din Constanta, la inceputul lunii august. Scopul campaniei este acela de a contribui la procesul de curatare a spatiilor publice, dar si de a […]

Incepe o noua editie a campaniei prin care sunt colectate dozele pe litoral

Incepe o noua editie a campaniei prin care sunt colectate dozele pe litoral
Every Can Counts Romania porneste motoarele reciclarii dozelor din aluminiu in cadrul unei noi editii a campaniei „ExtravaCANza – Si mama recicleaza!â€�. In luna iulie, turistii care isi petrec concediul pe litoral vor putea uita de grija deseurilor, avand in dispozitie un aparat inteligent in care pot recicla dozele din aluminiu. Organizatorii campaniei au pregatit […]

Ancheta parlamentara la Certej

Ancheta parlamentara la Certej
O delegatie formata din patru senatori s-a deplasat la Certej pentru a investiga neregulile sesizate de Mining Watch Romania cu privire la avizarea proiectului minier. Vizita membrilor Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, coruptie si petitii a Senatului vine dupa ce reteaua noastra a inregistrat o petitie care semnaleaza grave ilegalitati. Dintre acestea mentionam evaluarea fragmentata a impactului […]

Alucro a desemnat marele castigator al Bursei de Excelenta Every Can Counts 2017

Alucro a desemnat marele castigator al Bursei de Excelenta Every Can Counts 2017
Aflata la cea de-a doua editie, Bursa de Excelenta Every Can Counts premiaza tinerii valorosi, precum si eforturile acestora de a crea perspective pozitive in relatia cu mediul inconjurator. Chiroi Paul-Adrian, Lupulescu Alexandru Iulian si Andone-Rotaru Bianca-Astrid, studenti ai Universitatii Babes-Bolyai, sunt cei trei castigatori care au transmis, prin proiectele lor, cele mai puternice mesaje […]

Observatii si propuneri pentru strategia miniera 2017-2035

Observatii si propuneri pentru strategia miniera 2017-2035
Strategia miniera 2017-2035 ar trebui sa respecte si sa consolideze importanta acordata comunitatilor locale afectate si mediului inconjurator. In acest sens, consideram ca sunt aplicabile trei principii: cel al transparentei, al precautiei si cel al obtinerii consimtamantului prealabil in cunostinta de cauza al locuitorilor zonelor bogate in resurse minerale. Neasumarea acestor principii ar insemna crearea […]

Plajele de pe litoralul romanesc, intoxicate cu… plastic!

Plajele de pe litoralul romanesc, intoxicate cu… plastic!
In urma monitorizarilor efectuate de ONG Mare Nostrum pe 1.5% din suprafata totala a plajelor romanesti, a rezultat faptul ca 75,5% din sectoare  sunt â€�acoperiteâ€� de plastic. Mai exact, dintr-un total de 9.003 deseuri, 6.799 sunt numai elemente din material polimeric artificial. La aceasta categorie, principalul tip de deseu inregistrat este mucul de tigara, urmat […]

Un sat din Gorj, poluat ilegal 28 de zile pe luna

Un sat din Gorj, poluat ilegal 28 de zile pe luna
Limita legala zilnica pentru publeri in suspensie (PM10), indicatorul pentru masurarea poluarii aerului, a fost depasita in 28 de zile din 30 in satul Rosia de Jiu din judetul Gorj. Emisiile de pulberi fine, PM2.5, au fost in 23 din 30 de zile peste media anuala reglementata de Directiva UE privind Calitatea Aerului. Expunerea indelungata […]

Maine incepe a sasea editie a Pelicam, Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni

Maine incepe a sasea editie a Pelicam, Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni
A sasea editie a Pelicam incepe maine la Tulcea cu o zi plina de proiectii pentru copii. Vineri sunt programate filmele pentru adolescenti, iar sambata si duminica vedem si dezbatem filmele din toate cele patru competitii Pelicam. Ne intalnim la Centrul Cultural Jean Bart, Muzeul de Arta, campingul Pelicam pe malul lacului Ciuperca, dar si […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.