13 Noi 2009

Imunitatea maternala: imunitate pasiva impotriva bolilor

De-a lungul anilor, s-au descoperit multe nelamuriri in legatura cu imunitatea pe care catelusii si pisoii o dobandesc de la mamele lor. Cand un animal se naste, sistemul sau imunitar nu este inca bine dezvoltat. Astfel, pe cont propriu, el este complet descoperit in fata infectiilor.

Daca ar contacta o boala grava, cel mai probabil animalul ar muri. Din fericire, nu se pune problema in acest caz deoarece mama natura a dezvoltat o metoda pentru a inzestra nou-nascutii cu protectie.

Imunitatea activa

Cand un om sau un animal este expus la un microorganism – in mod natural sau prin intermediul unui vaccin, ce poate provoca o boala, microorgansimul sau o parte din el interactioneaza cu celulele sistemului imunitar al animalului. Aceste celule formeaza apoi anticorpi (molecule mari de proteine) care ulterior sunt diseminati in intreg organismul si care vor recunoaste microorganismele straine si le vor distruge.

Ulterior, corpul animalului activeaza celule ce pot ucide acesti agenti patogeni in mod direct. Cand un individ are un sistem imunitar care il protejeaza fata de un agent patogen, se spune ca are imunitate sau este imun in fata acelui agent patogen. Cand propriul sistem imunitar al unui animal ofera aceasta protectie, aceasta se numeste “imunitate activa”.

Imunitatea pasiva

Cand un animal primeste mecanismele de aparare ale altui animal (anticorpi si/sau limfocite), in loc sa-si dezvolte propriul sau sistem de aparare, se numeste „imunitate pasiva”. Exemple de astfel de imunitate includ: anticorpii primiti de fetus prin placenta, anticorpii primiti de nou-nascut de la mama sa prin colostru, antidotul pentru muscaturile de sarpe si transplantul de maduva osoasa care ajuta la inlocuirea limfocitelor.

Un dezavantaj al imunitatii pasive este faptul ca organismul animalului nu are capacitatea de a o inlocui (exceptie face transplantul de maduva osoasa). Pe masura ce anticorpii primiti de animal se descompun prin imbatranire naturala sau sunt folositi la distrugerea microorganismelor, corpul animalului nu ii poate inlocui. Insa, in cazul imunitatii active sunt produsi mai multi anticorpi de fiecare data cand sistemul imunitar intra in contact cu acelasi microorganism. Imunitatea activa este auto-perpetua, insa imunitatea pasiva, nu.

Doua tipuri de imunitate pasiva protejeaza puii de caine si de pisica. Toti anticorpii ce provin de la mama, fie ca sunt din sange sau din colostru (primul lapte) se numesc anticorpi maternali. Trebuie sa se stie insa ca puii primesc doar anticorpii impotriva bolilor pentru care mama a fost recent vaccinata sau la care a fost expusa. De exemplu, o mama care nu a fost vaccinata pentru parvoviroza sau la care nu a fost expusa, nu va avea anticorpii impotriva acestei boli pe care sa-i transmita mai departe puilor ei. Astfel, puii vor fi mai expusi la o infectie cu parvovirus.

Imunitatea pasiva dobandita in uter (prin placenta): La unele specii, anticorpii trec prin placenta (organul prin care fetusul este conectat la mama) din sistemul circulator al mamei in fetus, cat animalul nenascut este inca in uter. Astfel, un animal tanar poarta aceasta protectie cu el cand se naste.

El are imunitate care sa il protejeze impotriva unor infectii cu care s-ar putea intalni inainte ca propriul sau sistem sa functioneze. Oamenii primesc cea mai mare parte din imunitate de la mamele lor in acelasi mod.

Imunitatea pasiva dobandita prin colostru: Cainii si pisicile, la fel ca si alte mamifere, transmit majoritatea anticorpilor la nou-nascut prin colostru. Definit ca fiind primul lapte din primele 36 pana la 48 de ore de la nastere, colostrul este un amestec concentrat de molecule proteice de anticorpi, vitamine, electroliti si nutrienti.

Catelusul sau pisoiul absoarbe anticorpii din colostru in sistemul sau sangvin, la nivelul intestinului. Aceasta capacitate de a absorbi molecule mari de proteine prin peretele intestinal, fara ca acestea sa sufere vreo modificare, este o particularitate a nou-nascutilor. Pe masura ce animalele se maturizeaza, nu mai pot absorbi aceste molecule mari iar sistemul lor digestiv le descompune in bucati mai mici. Organismul cateilor si pisicilor nou-nascute este capabil sa absoarba acesti anticorpi, netransformati, printr-un proces care nu a fost inca descoperit.

Acest lucru este important pentru ca daca moleculele de anticorpi sunt descompuse, ele nu mai pot distruge bacteriile si virusurile. De regula, inainte ca animalul sa implineasca o saptamana de viata, el pierde aceasta capacitate de absorbtie si toate proteinele mari sunt descompuse. Asadar, chiar daca mama continua sa produca anticorpi colostrali, acestia vor fi distrusi si nu vor oferi protectie nou-nascutului.

Este important sa clarificam un lucru care adesea este inteles gresit. Asa cum am spus mai sus, colostrul cu anticorpii protectori este prezent doar in primele 36-48 de ore de la declansarea alaptarii. Catelusii si pisicile pot castiga imunitate din colostru daca sunt alaptati in aceasta perioada de timp si daca au sub 2 zile de viata. Dupa aceasta varsta, nu mai conteaza cat de mult sau cat de putin sunt alaptati, deoarece ei nu vor mai primi o cantitate mai mare de anticorpi.

Multi proprietari cred ca atata timp cat puiul este alaptat, el va primi mai multe protectie. Gresit! Altii cred ca daca sunt alaptate animale mai in varsta de catre o mama care numai ce a fatat, vor primi o doza in plus de anticorpi. Din nou, gresit! Nu uitati ca pisicutele si catelusii nu mai pot absorbi anticorpi dupa ce sistemul lor digestiv pierde capacitatea de a absorbi molecule mari, intregi, de proteine. Toata protectia colostrala pe care o au este cea primita in primele 2 zile de viata. Mai tarziu, putem doar sa o imbunatatim prin vaccinare.

Nivelul de anticorpi din colostru

Cantitatea de imunoglobuline (anticorpi) prezenta in lapte este direct proportionala cu nivelul de anticorpi prezent in corpul mamei. Adesea, vorbim despre „titru” cand ne referim la cantitatea lor dintr-un organism. Astfel, se  testeaza sangele animalului in cauza si cu cat titrul este mai mare, cu atat sunt prezenti mai multi anticorpi in sange. Mamele cu un titru ridicat transmit concentratii mai mari de anticorpi prin placenta si prin lapte.

Puii care au supt lapte cu o cantitate mai mare de anticorpi sunt capabili sa absoarba mai multi anticorpi, si astfel, sa aibe concentratii mai ridicate in sange. Nou-nascutii, care pornesc in viata cu un nivel mai ridicat de astfel de molecule colostrale, poarta aceasta protectie o perioada mai lunga de timp. Acest lucru explica de ce vrem sa fim siguri ca o mama are un titru mare de anticorpi inainte sa o dam la monta, din moment ce va putea transmite mai multa protectie puilor ei.

Puii ei vor avea atunci cantitati mai mari de protectie pe perioade mai lungi de timp impotriva bolilor pentru care ii vaccinam de obicei, precum parvoviroza sau coronaviroza pentru caini, si panleucopenie sau caliciviroza pentru pisici.

Intervalul de susceptibilitate

Varsta la care cateii si pisicile pot fi imunizati este proportionala cu cantitatea de anticorpi pe care animalele au primit-o de la mama. Cantitatile ridicate de anticorpi maternali prezenti in sangele care circula al unui animal vor bloca eficienta unui vaccin. Cand anticorpii maternali ajung la un nivel destul de scazut, imunitatea (protectia fata de o boala) poate fi obtinuta prin vaccinare.

Anticorpii primiti de la mama circula de regula in sangele unui nou-nascut timp de cateva saptamani. Exista o perioada de la cateva zile pana la cateva saptamani in care anticorpii maternali sunt intr-o cantitate prea mica pentru a oferi protectie impotriva unei boli, dar in acelasi timp prea ridicata pentru ca un vaccin sa isi faca efectul. Aceasta perioada este numita „intervalul de susceptibilitate”. In acest interval, catelusul sau pisica poate sa contacteze o boala, chiar daca va fi vaccinat impotriva ei.

Durata si momentul perioadei de susceptibilitate sunt diferite la fiecare generatie si chiar intre indivizii unei generatii. Un studiu facut pe catelusi a aratat ca varsta la care organismul a fost capabil sa raspunda la un vaccin si sa ofere protectie (sa fie imunizati) difera la fiecare individ. La varsta de sase saptamani, 25% din indivizi au putut sa fie vaccinati. La noua saptamani, 40% au raspuns la vaccinare si au fost protejati. Numarul a crescut la 60% la varsta de 16 saptamani, iar la 18 saptamani, 95% din catei au fost imunizati.

Dupa cum puteti vedea, este aproape imposibil sa determinam cand un catel sau o pisica poate sa fie vaccinat. Chiar daca am face teste ale sangelui acestora, fiecare din animalele dintr-o generatie ar avea probabil un titru diferit. Unii absorb mai multi anticorpi, la altii anticorpii se descompun mult mai repede, iar unii ar folosi o parte din anticorpi daca ar contacta o infectie cu bacterii sau virusuri. De asemenea, un animal tanar ar putea sa aiba un titru suficient pentru a fi protejat de o anumita boala, dar nu si pentru alte boli.

Incetul cu incetul se fac progrese. Unele dintre cele mai noi vaccinuri pot stimula imunitatea activa la animalele tinere chiar si atunci cand sunt prezenti anticorpii maternali. Aceste vaccinuri vii modificate contin un numar mare de particule virale (titru ridicat) care sunt mai putin diluate decat vaccinurile obisnuite.

Acestea, de regula, pot sa obtina un raspuns al sistemului imunitar la animalele tinere care au un nivel de anticorpi maternali care ii va impiedica sa raspunda la un vaccin „obisnuit”. Vaccinul „invinge” anticorpii maternali. Tehnica de vaccinare este mai frecvent folosita in cazul parvovirozei.

Pe masura ce vaccinurile sunt imbunatatite, noi speram sa fim capabili sa protejam tinerii catei si pisicute inca din primele zile de viata.



Publicat de: Cristina Leonte-Andone
 
Un nou grup de zimbri ajunge cu bine in Muntii Tarcu

Un nou grup de zimbri ajunge cu bine in Muntii Tarcu
Cel mai mare mamifer terestru din Europa se intoarce in Carpatii Meridionali, unde un nou transport de 9 indivizi a fost efectuat in 21-23 aprilie. Acesta este al patrulea an consecutiv de transporturi de zimbri in Muntii Tarcu, iar de aceasta data animalele provin doar din rezervatia Avesta, din Suedia. Zimbrul (Bison bonasus) este o […]

Putem fi Zero Waste in vacanta? #Tenerife

Putem fi Zero Waste in vacanta? #Tenerife
Va scriu in prima zi acasa, dupa o vacanta foarte frumoasa in Tenerife. Din fericire am noroc de vreme buna si pot scrie la masa din gradina, la soare, cu o limonada langa mine si parca trecerea la viata de zi cu zi nu mai e asa de grea. Dupa cum bine stiti pana acum, […]

Tinta de „Zero Deseuri� – un obiectiv realizabil in Romania de astazi?

Tinta de „Zero Deseuri� – un obiectiv realizabil in Romania de astazi?
Povestea de la Targu Lapus a inceput in urma cu 10 ani, cand, Primaria orasului a decis inceperea demersurilor de reducere progresiva a cantitatii deseurilor colectate de la populatie. Sistemul a intrat in functiune in 2010, odata cu obtinerea unei finantari din Fonduri Europene si prevedea implementarea unei strategii eficiente de gestionare a deseurilor menajere. […]

Activistii Mining Watch au depus plangere penala impotriva Deva Gold

Activistii Mining Watch au depus plangere penala impotriva Deva Gold
Marti, 28 martie, activistii Mining Watch s-au aflat la Certej pentru a verifica legalitatea lucrarilor de santier care se desfasoara pentru construirea a doua bazine necesare exploatarii. In acest sens, activistii s-au deplasat pentru a vizualiza panourile de santier care potrivit legislatiei in vigoare trebuie sa fie afiste intr-un loc vizibil si accesibil publicului [1]. […]

Amenzi si dosar penal pentru taieri de arbori in zona Vidraru

Amenzi si dosar penal pentru taieri de arbori in zona Vidraru
Conform Greenpeace Romania, pretinsa diminuare a fenomenului taierilor ilegale se vede doar din birou. In teren taierile ilegale afecteaza suprafete mari si produc inclusiv distrugerea ultimelor paduri virgine ale Europei. Un voluntar a semnalat cu ajutorul www.salvezpadurea.ro posibile taieri ilegale in zona lacului Vidraru, in bazinul raului Cumpana, iar acestea au fost confirmate in teren […]

O planta noua pentru stiinta descoperita de biologi

O planta noua pentru stiinta descoperita de biologi
Biologii au descoperit in Dobrogea o noua specie de planta, intr-un proiect al Societatii Ornitologice Romane.  Nu este doar o specie noua pentru Romania, ci este o specie noua pentru stiinta.  Trei ani de zile au durat analizele care sa confirme descoperirea biologilor romani. Biologii care au gasit planta au si avut onoarea de a-i […]

Let`s Do It, Romania! si Teach for Romania lanseaza „Let’s Share & Care!”, primul centru de minerit urban pentru combaterea risipei si sustinerea educatiei in comunitatile defavorizate

Let`s Do It, Romania! si Teach for Romania lanseaza „Let’s Share & Care!”, primul centru de minerit urban pentru combaterea risipei si sustinerea educatiei in comunitatile defavorizate
Mineritul urban este alternativa la mineritul traditional si consta in recuperarea resurselor din deseuri, de la metale din deseuri electronice pana la materiale de constructii din demolari, prin repararea, reutilizarea sau reciclarea acestora. O initiativa care promoveaza mineritul urban este „Let’s Share & Care!” lansat de Let’s do it, Romania!, care isi propune sa sustina copiii […]

Initiativa „Plantam fapte bune” a dat startul impaduririlor in 2017

Initiativa „Plantam fapte bune” a dat startul impaduririlor in 2017
Sambata, 25 martie, echipa Plantam fapte bune in Romania a dat startul actiunilor de impadurire din 2017, la Silistea Gumesti, un loc deja cunoscut si indragit de catre voluntarii plantatori. 5.000 de puieti forestieri – cer, artar si sanger – au fost plantati pe o suprafata de 1 hectar, in continuarea celor 13.000 de puieti […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.