acum 14 ani

Bella are aproape un anisor si am cules-o dintr-o parcare de tiruri

As vrea sa va pot povesti de toate sufletele care au trecut prin viata mea, dar mi-ar trebui o noapte intreaga sa scriu, asa ca o sa va povestesc despre ultimii doi: Bella si Spike.

Bella are aproape un anisor si am cules-o dintr-o parcare de tiruri, era un ghem de blana mic si auriu  care s-a impiedicat de picioarele mele. A fost suficient o privire din partea ei sa zic DA si sa o iau acasa. A devenit o adevarata lady, este o rasfata si iubita de toata lumea. Acum o luna am vrut sa-i fac cadou colegului de serviciu, care isi dorea un caine, un Schnauzer pitic. De cand l-am luat de la adapost m-am indragostit de el si imi era tare greu sa-l mai dau. Atata ca el nu l-a putut pastra si l-am dus acasa. De la Bella pana la restul familiei, toti l-am indragit din prima clipa. Amandoi ne-au umplut casa de rasete si voie buna. Toata atentia noastra era indreptata asupra lor. Ne creasem un intreg univers in jurul celor doi nastrusnici. In scurt timp Spike a ocupat un loc foarte important in sufletele noastre. Cand plecam de acasa vorbeam cu mama de cateva ori pe zi sa fiu la curent cu ce fac cei doi catei ai mei.

In scurt timp Spike a ocupat un loc foarte important in sufletele noastre

Acum 3 zile, intr-o clipa de neatentie, Spike a iesit in strada si fiind mic si prostut un sofer neatent l-a lovit si a murit. O data cu el mi-a luat o parte din suflet si a lasat un gol mare si dureros. De trei zile in fiecare seara ma uit la pozele si filmuletele cu el si plang de dorul lui. Bella e trista, abia mananca si nu si gaseste locul. Seara se cuibareste in bratele mele si adoarme suspinand. Chiar daca acum nu trebuie sa se mai lupte pentru locul de langa mine si toata atentia ii este acordata ei o simt cum sufera si cum il cauta peste tot tresarind de fiecare data cand ii aude numele in povestile noastre.

As da orice sa pot da timpul inapoi sa nu se fi intamplat asta. Nu pot sa uit privirea lui in dimineata aceea cand eu am plecat la serviciu. Parca imi spunea ia-ma cu tine sau stai langa mine. Daca cateii nu merg in rai atunci nici eu nu vreau, vreau sa merg acolo unde merg si ei.
Un suflet de catel va poate schimba intreaga existenta. O zi agitata si stresanta de munca devine o adevarata relaxare acasa in compania monstruletului jucaus.

Nu pot sa uit privirea lui in dimineata aceea cand eu am plecat la serviciu

7 comentarii

Mi-a murit căţelul. Îl chema Zott, era Rottweiler, teoretic, periculos, mai blând, sau la fel de blând ca un înger….sufletul meu este de catifeaua boticului lui din palma mea când se pregătea “să moară puţin”. Nu-l voi uita şi nu-l voi înlocui cu nimeni…poate cu-n alt câine, Dumnezeu ştie !

Imi pare rau ptr catelusul tau !!! Am si eu un canice median si mi-as da si viatza ptr el e copilul meu nu stiu de ce as fi in stare sa fac daca s-ar intampla ceva cu el !!! Intro zi eram cu el la plimbare,eu de obicei nu il tin cu lesa ptr ma asculta si nu trece strada de cat prin locurile permise adica pe trecerile de pieton, a vrut sa treaca strada printr-un loc permis si un sofer neatent nu i-a vazut si la atins cu aripa foarte putin,nu a patit nimic dar m-am speriat de moarte nu stiam ce sa mai fac sa plang,sa rad sau sa il cert! am inceput sa plang de fericire ca nu a patit nimic l-am luat in brate si l-am pupat,aceea zi nu o voi uita niciodata !!! Tu trebuie sa fii tare si sa nu iti pierzi curajul ca totul o sa fie bn ai sa gasesti al catel si o sa fii fericita !!! Pupici !!!

Imi pare sincer rau pt Spike. Imi aduce aminte de Bacsi al meu, era tot ca Spike, numai ca era negru cu bej. Am patit la fel, intr o dimineata plecam la serviciu grabita, a iesit din curte si nu am reusit sa l bag in curte. am plecat gandidu ma ca va sta un pic pe strada si va intra singur in curte, cum facea de obicei. Doar ca un sofer neatent l a lovit cu masina. am aflat o saptamana mai tarziu, timp in care am lipit afise cu el pe stalpi, crezand ca s a ratacit. e ingrozitor sa ti pierzi catelusii in modul asta, stiind ca putea fi evitat un astfel de eveniment. am evitat sa ma mai uit la poze cu Bacsi dar cand l am vazut pe Spike, aceeasi ochisori frumosi si jucausi….

Buna imi pare asa rau de Spike. stiu ce inseamna golul din suflet , catelul meu a murit pe 15.03.2010 si inca nu imi revin. nu l-a calcat masina a murit pentru ca era bolnav. nici eu nu cred ca il va mai putea inlocui cineva pe benji

Imi pare nespus de rau pentru Spike al tau, dar cred ca acum Spike alerga printre norisori, intr-un loc frumos in care sunt numai fiinte bune.
E greu cand aceste sufletele care ne-au facut viata mai frumoasa pleaca de langa noi, e greu sa umplem golul lasat de plecarea lor… dar ele vor fi mereu prezente in inimile noastre pentru ca datorita lor noi devenim mai buni.

imi pare sincer rau ptr catelusul tau, erea o frumusete de catel,dar asa este viata uneori este mai cruda cu noi,luandu-ne de langa noi acele sufletele nevinovate . Prin aceeasi suferinta ca a ta trec si eu,acun aproape 3 saptamani mi-am pierdut catelusa de numai8 saptamani. O chema tasa(tasica ii spuneam),erea o scumpete, un cocolos de blanita neagra cu o pata alba pe piept.Am gasit-o pe strada erea speriata, infometata si foarte trista, am luat-o acasa ,i-am facut baita am hranito si bineinteles dormea intr mine si sotul meu.Ne umplea viata de bucurie numai cand o vedeam nu mai spun cat erea de nebuna si de jucausa,dar soarta a fost foarte dura cu sufletelul meu si a murit de parvoviroza am duso la vet dar a fost prea tarziu ptr ea.De atunci plang de nu mai am lacrimi,sufletul imi este gol.Totul prin casa imi aminteste de ea, sunt disperata nu stiu ce sa mai fac. PUPICI!!!

Buna!
Va multumesc pentru cuvintele frumoase si inteleg durerea fiecarei persoane care a pierdut un catelus. Noi inca nu ne am revenit dupa trauma pierderii lui Spikutza…..mai ales ca Bella este foarte trista, a slabit mult si abia daca vrea sa manance, toata ziua sta afara in curte parca cautandu-si colegul de joaca……..cred ca nu e seara de cand a murit sa nu ma uit la pozele cu el si filmuletele in care se tavalea ca un ghem prin casa……..e groaznic de greu si mai ales ca acum un an de zile in aceasi perioada am mai pierdut un sufletel de catelus pe care il iubeam nespus ….si pot spune ca nici macar pana in momentul de fata nu am trecut peste asta, Norocel si Spike vor ramane mereu in sufletul meu …….