acum 14 ani

Infestarea cu Spirocerca lupi

Un sindrom neobisnuit al infestarii cu viermele esofagian, il reprezinta dezvoltarea osoasa anormala si umflarea picioarelor

Spirocerca este localizat in esofag si stomac si poate cauza cancer al esofagului si leziuni severe la nivelul principalelor artere sangvine. Acest parazit se intalneste cu precadere in partea sudica a Statelor Unite ale Americii, infestand in special caini, vulpi, lupi si lincsi. Viermele ajuns la maturitate are o culoare rosie si o lungime de aproximativ 7,5 centimetri. Ouale, care au in continutul sau larve, au forma unei agrafe de birou.

Care este ciclul de viata al unui Spirocerca lupi?

Viermele adult traieste in nodulii esofagului sau ai stomacului. Ouale depuse contin larve, care sunt consumate de regula de gandaci. In interiorul acestora, ouale eclozeaza, iar larvele se dezvolta in stadii mai mature de viata. Un caine poate deveni infestat dupa ce a consumat insecta contaminata sau dupa ce a consumat un alt animal care a mancat insecta respectiva. In organismul cainelui, larva este eliberata si patrunde in interiorul vaselor de sange, creandu-si loc spre aorta (artera principala ce transporta sangele in corp). In final, migreaza dinspre aorta spre esofag si chiar in stomac, incheiandu-si astfel ciclul de viata, deoarece aorta si esofagul sunt asezate in apropiere, la nivelul pieptului animalului.

Ce leziuni cauzeaza viermii esofagieni?

La animalele infestate, nodulii pot fi asociati cu umflaturile, iar daca nodulii apar in stomac, pot aparea varsaturi. Animalul isi poate pierde pofta de mancare, astfel constandu-se o pierdere in greutate. Nodulii, care pun presiune asupra cailor respiratorii la nivelul pieptului, pot crea dificultati respiratorii. De asemenea, nodulii duc la tensiune arteriala la nivelul pieptului, afectand circulatia sanguina. Daca un vierme adult este localizat in aorta, nodulul format in jurul parazitului poate duce la aparitia anevrismului (dilatarii) aortei. Daca anevrismul se fisureaza, moartea animalului se va instala rapid.
Nodulii cauzati de Spirocerca lupi se pot transforma in cancer, extinzandu-se si catre alte organe. Un sindrom neobisnuit al infestarii cu viermele esofagian, il reprezinta o dezvoltare osoasa anormala si umflarea picioarelor animalului. Aceasta manifestare este denumita osteopatie hipertrofica. Mecanismul exact dupa care se produce acest fenomen este necunoscut, dar este intalnit atunci cand apar tumori sau alte formatiuni in zona pieptului. Osteopatia hipertrofica poate fi observata inaintea altor semnalmente digestive sau respiratorii cauzate de infectia cu Spirocerca lupi. Schimbari anormale pot surveni si la nivelul vertebrelor (oasele coloanei vertebrale).

Cum este diagnosticata infestarea cu Spirocerca lupi?

Ouale de Spirocerca lupi pot fi intalnite in fecale sau varsaturi, dar uneori este necesara examinarea repetata, atata timp cat viermii elibereaza in mod constant oua. Un consult endoscopic al esofagului va dezvalui caracteristicile nodulilor. Semne ale osteopatiei hipertrofice pot semnala veterinarului sa investigheze prezenta unor tumori sau alte formatiuni la nivelul pieptului. Nodulii cauzati de viermele esofagian poate fi identificat si prin radiografii.

Exista un tratament eficace pentru infectiile cu Spirocerca lupi?

Un medicament precum Disofenol s-a demonstrate a fi eficient in tratarea acestor infectii. Osteopatia hipertrofica se poate rezolva prin tratament. Uneori insa, leziuni ireversibile, precum anevrism sau instalarea cancerului, nu pot fi tratate in mod eficient.

Ce masuri pot fi luate pentru a preveni infestarea cu viermele esofagian?

Expunerea la fecale si varsaturi trebuie eliminate. Cainii nu ar trebui sa li se permita sa manance animale care ar putea sa fie “gazde – transport” (animale care ar fi putut consuma gandaci infestati precum gaini, broaste, rozatoare). Gainile, in mod deosebit, s-au aratat a fi o sursa importanta de contaminare in sudul Statelor Unite. Cainilor nu ar trebui sa li se permita  consumul carnii de gaina in stare cruda sau al organelor acesteia.