acum 14 ani

Primim foarte multe intrebari despre diagnosticarea si tratamentul bolilor pancreatice ale cainilor, intrebari legate mai ales de digestia si absorbtia substantelor nutritive. Astfel de boli poarta numele de ,, insufucienta pancreatica”, ,,insuficienta pancreatica exocrina” si sindromul indigestiei.

Pancreasul este un organ care are multe functii glandulare, unele dintre ele evidente si foarte cunoscute, iar altele mai putin cunoscute sau complet neintelese. In general, pancreasul este considera pur si simplu glanda care produce insulina, eliberarea unei cantitati insuficiente din acest hormon putand provoca aparitia diabetului zaharat. Pentru cei mai multi stapani, diabetul este simplu de inteles datorita faptului ca il pot asocia cu usurinta acelei forme de diabet care se intalneste si la oameni. Exista insa si multe persoane care inteleg cu mai putina usurinta felul in care se declanseaza si evolueaza acest tip de afectiuni ce pericliteaza capacitatea unui organ de a produce o anumita enzima care sa permita oamenilor, cainilor sau pisicilor sa digere mancarea.

Functia pancreasului

O parte din celulele pancreasului, numite celule acinare, produce enzime importante folosite in procesul digestiv. Functia lor este aceea de a descompune substantele nutritive din intestin in particule mai mici. Cele mai importante enzime digestive sunt reprezentate de molecule proteice produse si depozitate de catre pancreas. Acestea include: tripsina, cheimotripsina, amilaza si lipaza. Tripsina si cheimotripsina descompun moleculele de proteine, in timp ce amilaza descompune amidonul, iar lipaza- lipidele si trigliceridele.

Acest proces in care moleculele sunt descompuse in particule mai mici joaca un rol fundamental in digestie, permitand substantelor nutritive sa fie absorbite de celulele aflate pe peretii intestinului, de unde acestea urmeaza sa treaca in sange. Odata aflate in sistemul circulator, ele sunt transportate la diferite tesuturi. Astfel, atunci cand un caine se hraneste, el stimuleaza producerea acestor enzime. Din pancreas, ele trec in intestinul subtire printr-un canal ce poarta numele de ,,duct canal principal pancreatic

. Actiunea lor propriu-zisa incepe insa numai in momentul in care acestea ajung in lumenul (partea centrala) intestinului.

Ce este  insuficienta pancreatica?

Afectiunea care se manifesta prin absenta sau diminuarea cantitatii de enzime eliberate de pancreas este cunoscuta sub numele de ,,insuficienta pancreatica exocrina” sau ,,sindromul care provoaca indigestia”. Atunci cand un caine sufera de aceasta boala, proteinele, amidonul si grasimile din dieta acestuia nu pot fi descompuse in particule suficient de mici pentru a fi absorbite de peretii intestinali. Astfel, substantele nutritive raman in  tractul gastro-intestinal si sunt eliminate fara sa fie digerate. Daca ramane netratat, cainele afectat va flamanzi pur si simplu pana la moarte, in ciuda faptului ca ia masa constant. Se estimeaza ca simptomele acestei afectiuni devin observabile abia dupa ce aproximativ  90% din pacreas este distrus.

Care sunt cauzele insuficientei pancreatice?

Indiferent de cauza, semnele asociate insuficientei pancreatice exocrine sau de obicei  evidente si urmeaza traiectorii foarte diferite. Spre exemplu,boala poate surveni odata cu trecerea unei lungi perioade de timp, sau, dimpotriva, se poate dezvolta foarte rapid, intr-o saptamana sau doua. Animalele care sufera de aceasta afectiune pierd rapid din greutate, iar muschii acestora incep sa se atrofieze, efecte datorate pierderii graduale tesutului lipidic. De obicei, cainii sufera si de diaree, scaunul avand culoarea galben deschis sau crem si o consistenta foarte diluata moale, apropiata de cea a piure-ului. In unele cazuri, scaunul poate fi foarte apos, lipsit total de forma. In funcitie de dieta cainelui, in excrementele acestuia se vor gasi cantitati mai mari sau mai mici de grasimi nedigerate de organism. Animalul va parea mereu infometat si va incerca de fiecare data sa manance atat de mult cat reuseste. Adeseori, acesta va inghiti chiar lucruri neobisnuite pentru alimentatia sa normala, cum ar fi plante, mizerie sau chiar propriile sale excremente(cu toate ca insuficienta pancreatica exocrina nu provoaca decat foarte rar coprofagia). Animalul va parea extrem de flamand, ceea ce va si fi in realitate.

Diagnosticarea insuficientei pancreatice

In cele mai multe dintre cazuri, un diagnostic prezumtiv se poate pune chiar dupa o simpla consultatie clinica, urmand ca unul dintre testele specializate sa confirme sau sa infirme aceasta presupunere.

Aceste teste includ:

–          Determinarea cantitatii anumitor enzime din sange, care este si cel mai sigur

–          Masurarea nivelului de activitate a cheimotripsinei

–          Determinarea cantitatii de enzime digestive ce se gasesc in scaunul aninalului

–          Examinarea microscopica a scaunului (cel mai putin sigura dintre metode)

Tratamentul insuficientei pancreatice

Din fericire, tratamentul poate fi urmat cu usurinta. Din nefericire insa, este scump si se prelungeste, de obiceim pe toata durata vietii animaului. Astfel, tratamentul include inlocuirea enzimelor produse natural de pancreas cu enzime provenite din alte surse. In aceste cazuri, singurul mod in care acestea pot fi obtinute implica un proces foarte costisitor ce foloseste extracte inghetate si uscate de tesut pancreatic preluat de la vite sau de la diverse rase porcine, prelucrat numai pentru acest scop. Se gasesc in comert sub forma de tablete sau de pudra, sub numele de Viokase sau Pancrezyme. Acestea contin cantitati insemnate din acele enzime digestive care sunt deficitare in cazul animalului afectat de insuficienta pancreatica. De regula, tabletele se administreaza inaintea mesei, in timp ce pudra trebuie amestecata cu mancarea si pastrata timp de 30 de minute inainte sa fie servita. Rezultatele sunt vizibile imediat, animalul redobandindu-si aproape in totalitate sanatatea. Din nefericire insa, cel mai mare obstacol in ceea ce priveste acest tip de tratament este costul sau ridicat, un caine afectat necesitand medicamente in valoarea de 60$- 100$ lunar. Se fac cercetari cu scopul de a crea enzime digestive pe cai sintetice, capabile sa reduca pretul acestui tratament.

In anumite cazuri poate fi utilizat pancreasul brut de porc. Tesutul pancreatic trebuie sa provina de la animale atestate ca fiind sanatoase de catre un specialist in domeniu. Obtinerea dozajului ideal este mai dificila atunci cand se foloseste pancreasul brut, dar in general un caine cu o masa corporala  de 20 de kilograme are nevoie de o cantitate de pancreas maruntit care variaza intre 80 si 110 grame. Pancreasul brut poate fi pastrat la – 4 grade Fahrenheit timp de 3 luni, perioada in care acesta isi mentine activitatea enzimatica.

Daca animalul nu raspunde intr-un mod adecvat tratamentului, este posibil ca dieta sa sa trebuiasca sa fie modificata, transformandu-se in una care sa contina susbstante mai usor digestibile, cum ar fi  lanturile de trigliceride(acestea reprezinta o sursa bogata de grasimi ce nu trebuie sa fie descompuse de enzimele pancreatice) si suplimente de vitamine(in special vitamina B12 si vitaminele liposolubile A, D , E si K).

Deficienta fiind una care tine de activitatea enzimatica, ea este tratata prin introducerea in dieta animalului a acelor enzime care lipsesc. Din pacate insa, foarte multi stapani aleg alte tipuri de tratamente. Exista multe produse nutritive care sustin ca contin enzime naturale care stimuleaza digestia, cum sunt K-ZYME, ProBalance, Prozyme si multe altele. Desi  contin enzime naturale care pot fi folosite in dieta animalului, aceste enzime nu sunt cele de care cainele are nevoie pentru a trata insuficienta pancreatica. Astfel, suplimentele nutritive nu vor dauna animalutului, dar nici nu il vor ajuta.

Exista cazuri rare de pacienti a caror insuficienta pancreatica este temporara si se trateaza de la sine in 6 pana la 8 luni, dar aceste experiente sunt, cum am mai spus, foarte rar intalnite. In aceste cazuri, se presupune ca celulele care produc enzimele digestive au fost iritate, fara a fi insa complet distruse. Atunci cand iritarea trece, ele isi recupereaza capacitatea de a produce enzime.