acum 15 ani

Un control realizat de Institutul de Microbiologie Cantacuzino din Bucureşti arată că 103 câini testaţi serologic au fost depistaţi cu leptospiroză, o boală care se transmite cu uşurinţă la om, informează Agerpres

Anunţul a fost făcut de Simona Panaitescu, directorul general al Administraţiei pentru Supravegherea Animalelor din cadrul Primăriei Bucureşti, cu ocazia şedinţei Colegiului Prefectural al Municipiului Bucureşti. Panaitescu a spus că testarea animalelor s-a făcut în luna iulie 2009  câinii din adăposturile municipalităţii, abia aduşi de pe stradă. “Leptospiroza este boala câinilor de pe stradă. Aceasta se transmite cu uşurinţă între animale, dar şi la om prin apă murdară, urină, atingeri. Dacă se joacă în nisip sau în bălţi, copiii pot lua cu uşurinţă această boală, care se manifestă cu febră mare, vărsături, greaţă”, a explicat Panaitescu.

25.000 de persoane muşcate în ultimii 4 ani

Reprezentantul Primăriei Capitalei a spus că, la nivelul sectoarelor din Bucureşti, s-a constatat că aproximativ 47% din câinii bolnavi de pe stradă se găsesc în sectorul 2, 40% pe străzile sectorului 3, 39% în sectorul 5 şi 60% în sectorul 6. “Un lucru care alertează autorităţile locale ar fi şi faptul că vaccinul împotriva leptospirozei trebuie făcut înainte ca boala să fie luată, dar legislaţia actuală nu permite acest lucru. Potrivit legii, în prezent, câinii comunitari pot fi vaccinaţi antirabic, nu şi împotriva leptospirozei. Acest vaccin trebuie făcut în primele luni de viaţă, pentru că, după ce boala s-a instalat, nu mai este eficient’, a spus Panaitescu.

Mircea Raicu, viceprimarul Bucureştiului a spus că, în ultimii patru ani, au fost muşcate peste 25.000 de persoane, iar în acest an, până în luna iulie, au fost muşcate 7.000 de persoane. Raicu s-a arătat nemulţumit şi de numărul scăzut de câini prinşi de Administraţia pentru Supravegherea Animalelor. În 2009, a spus edilul, au fost prinşi doar 4.502 câini, faţă de 14.000, câţi au fost strânşi în anul 2007.

Leptospiroza

Ce este
Este o boală infecţioasă acută cauzată de microorganismele numite leptospire. Boala poate afecta atât omul cât şi animalele. Boala se caracterizează de obicei prin febră, frisoane, mialgii, vărsături, icter (îngălbenirea pielii şi mucoaselor), diaree etc. Netratată, boala poate produce leziuni la nivelul ficatului, rinichilor şi sistemului nervos central fiind adeseori letală. Simptomele leptospirozei pot fi confundate cu ale altor boli. Diagnosticul se confirmă prin examinări de laborator din sângele sau urina pacientului.

Cum se transmite
Leptospirele supravieţuiesc mai bine în solul umed şi apa caldă (25-30°C) fiind microorganisme hidrofile. Leptospirele au fost depistate la vite, porci, cai, câini, rozătorare şi alte animale sălbatice. Un studiu efectuat în Republica Moldova arată că aprox. 4% dintre rozătoare sunt infectate cu leptospire. Transmiterea leptospirelor de la animalele infectate la om are loc de regulă prin intermediul apei contaminate cu dejecţiile animalelor bolnave (urina), în timpul scăldatului, pescuitului, folosirii apei din bazinele de suprafaţă. O altă cale de infectare este contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de leptospire, la îngrijirea, sacrificarea animalelor. Această cale de transmitere se întâlneşte mai des la abatoare sau la persoane cu ocupaţii care presupune un contact frecvent cu animale. Infecţia poate fi transmisă şi pe cale alimentară, prin intermediul produselor contaminate de rozătoarele bolnave sau al produselor animaliere contaminate. Nu se cunosc cazuri de transmitere a leptospirelor de la om la om.

Cum se manifestă
Perioada de incubaţie variază între două zile şi patru săptămâni. Debutul bolii este cel mai des acut, uneori chiar brutal cu frisoane, febră, dureri intense la nivelul muşchilor, greţuri şi vărsături etc. Boala poate evolua în două etape, ea putând reveni după o ameliorare temporară. A doua fază a bolii în care apar complicaţiile renale şi hepatice este cunoscută şi sub numele de boala Weil. Internarea este obligatorie. Tratamentul include administrarea de antibiotice şi gammaglobulină antileptospirozică.

Categorii cu risc
Leptospiroza este mai frecvent întâlnită în ţinuturile tropicale şi constituie un risc profesional pentru persoanele care lucrează în zootehnie (fermieri, pescari, veterinari etc.). De asemenea, riscul de infecţie cu leptospire este prezent la persoanele care campează în zone cu apă contaminată. Infectarea are loc dacă se face baie sau se consumă apă contamintă.

Cum se poate preveni
Riscul de contractare a infecţiei cu leptospire poate fi mult redus prin:
evitarea apelor posibil contaminate cu urină de animale, evitarea scăldatului şi a consumului de apă din râurile sau lacurile contaminate.
respectarea regulilor de igienă personală şi a alimentelor (spălatul pe mâini cu săpun, consumul de apă din surse sigure, păstrarea alimentelor în condiţii igienice etc.).
purtarea de către personalul care lucrează în domeniile cu risc a echipamentui de protecţie adecvat.