acum 14 ani

Haitele de câini continuă să facă legea în cartierele craiovene, iar asociaţiile de profil nu reuşesc să se pună de acord în privinţa unui plan comun. O mare parte dintre maidanezii adoptaţi şi crotaliaţi ajung din nou în stradă, iar lipsa unui centru în care să fie adăpostiţi permanent, face din Bănie o patrie a câinilor vagabonzi. În 2009, 1.870 din cele 2.000 de animale aduse de echipele de ecarisaj la Adăpostul Canin Făcăi au fost adoptate, apoi lăsate libere din nou pe străzile Craiovei.

Două sesizări venite din partea unor craioveni speriaţi de câini semnalau existenţa unor haite violente în zonele 1 Mai şi Liceul Pedagogic, iar principala nemulţumire a oamenilor era lipsa de reacţie a Ecarisajului.
“Sesizez o situaţie fără precedent în cartierul 1 Mai, şi anume numărul foarte mare de câini, care au devenit extrem de agresivi, astfel că, după lăsarea întunericului, zona devine foarte riscantă”,
semnala craioveanul Constantin Doran în sesizarea sa.

La fel de speriat s-a arătat şi un alt craiovean, care a cerut ajutorul autorităţilor.
“În cartierul în care locuiesc, numit popular Valea Gangului, există de ceva timp o haită de câini de circa 10 – 15 exemplare, care terorizează oamenii din cartier, în două – trei cazuri aceştia fiind şi muşcaţi. Rugăm găsirea urgentă a unei soluţii”,
spunea şi Constantin Păun.

Prinşi, adoptaţi şi eliberaţi

Ceea ce nu se ştie este că, după ce au fost aduşi în adăpostul de la Făcai, câinii sunt adoptaţi aproape imediat de asociaţiile de protecţia animalelor şi lăsaţi din nou pe stradă după operaţia de sterilizare. Astfel, în 2009, 1.870 dintre cei 2.000 de câinii aduşi la adăpost au fost eliberaţi.
“Maidanezii sunt aduşi aici, dar pentru că s-a eliminat eutanasierea, aceştia sunt adoptaţi de asociaţii şi eliberaţi. Aceasta este mişcarea. Altceva nu avem ce să facem. Mereu se întâmplă aşa: noi îi strângem şi, după ceva timp, se întorc pe străzi”,
declarat Cătălin Călugăru, şeful Serviciului de Ecarisaj.

O asociaţie hăis, una, cea

Existenţa unui adăpost privat, unde animalele să beneficieze de condiţii bune şi o îngrijire competentă, este deocamdată doar un deziderat greu de obţinut.
“Toate asociaţiile din Craiova şi care au acest profil nu se vor putea asocia niciodată pentru un scop comun, deoarece nu avem viziuni asemănătoare despre cum trebuie stopat fenomenul ăsta. Eu consider că principala etapă este sterilizarea, astfel încât să nu se mai nască sute de mii de căţei anual, iar ceilalţi strâng fonduri de ani buni, cu speranţa că vor putea face un adăpost. Eu am sterilizat 2.300 de câini în doi ani de activitate, în condiţiile în care o sterilizare este 70 de lei”,
a declarat Oana Popescu, preşedinta Asociaţiei “Speranţă pentru animale”.
“Legislaţia românească obligă administraţia locală să facă investiţii pentru adăposturi canine. Noi, din fondurile pe care le strângem, reuşim să castrăm câinii, însă acest lucru fără a face vreo campanie în mass-media, pentru că am observat că presa este atrasă mai degrabă de declaraţiile primarului decât de soarta câinilor. Abia am reuşit să îl convingem pe domnul edil-şef să semneze un contract cu Asociaţia «Vier Pfoten», să vină ei cu echipele lor, să castreze câinii, fără ca Primăria să plătească ceva. Nu am făcut încă o coaliţie cu celelalte asociaţii pentru a strânge fondurile necesare unui adăpost canin”,
a declarat Ţuţu Bărbulescu, vicepreşedintele Asociaţiei «Suflete nevinovate».