acum 14 ani

Intrebari si raspunsuri » , , , , , , , , , ,

Metromaidanezul, o specie pe cale de apariţie

Câinii fără stăpân s-au adaptat perfect la jungla urbană: trăiesc pe lângă blocuri, traversează pe trecerile de pietoni, călătoresc cu autobuzul.

Născuţi şi crescuţi în cartiere, câinii fără stăpân s-au adap tat perfect la mediul urban. De exemplu, au învăţat o lecţie pe care mulţi oameni au uitat-o: traversarea unei străzi pe trecerea de pietoni este mult mai sigură. Pornind de la acest exemplu, specialiştii în zoologie vorbesc despre inteligenţa câinilor şi adaptabilitatea de care dau dovadă.

Mai puţini câini ucişi de maşini în oraşe

Orăşenii din România asistă, de o vreme, tot mai des, la scene demne de Discovery Channel: văd mai danezi aşteptând cuminţi la semafor schimbarea culorii verde, atunci când maşinile se opresc pentru a le da prioritate. Este şi cazul lui Vasile, un căţel simpatic, care îşi face veacul în zona Colegiului Naţional „Mihai Viteazu”, din Ploieşti şi care traversează numai pe zebră.

Elevii confirmă comportamentul rutier disciplinat al patrupedului. „Prima dată când l-am vă zut pe trecerea de pietoni am crezut că este o coincidenţă. Scena s-a repetat zilnic”, spune Elena Mitrache, elevă în clasa a XI-a a colegiului, observatorul pietonului cu patru picioare. Pentru că respectă „zebra”, numărul de patrupede ucise sau accidentate de maşini a scăzut semnificativ, lucru confirmat şi de poliţişti.

„Am fost de multe ori martorul unor scene în care căţeii aşteptau să se strângă oameni la trecerea de pietoni pentru a traversa alături de ei, deci, implicit, în siguranţă”, ne-a declarat comisarul Adrian Tache de la Poliţia Rutieră Prahova.

Câinii vagabonzi sunt mai inteligenţi decât cei de rasă

Medicul veterinar Simion Bolte spune că e vorba despre reflexe con diţionate şi imitaţie: „Un câine inteligent are nevoie de două- trei experienţe neplăcute pentru a dezvolta reflexul condiţionat legat de traversarea străzii. Îşi creează acest reflex prin repetiţie şi imitaţie, observând atât comportamentul celorlalţi câini, adaptaţi la mediul urban, cât şi al oamenilor”.

„Câinii care cresc în stradă îşi dezvoltă caracteristici specifice su pravieţuirii. Ei văd oraşul ca pe o junglă. Puiul se naşte în acest mediu şi, de la bun început, îşi ia automat nişte repere de teritoriu, îşi creează un areal. Învaţă de la cei din jur absolut totul, atât de la ceilalţi câini, cât şi de la oameni. Din acest motiv vedeţi câini în tramvaie sau aşteptând la semafor: pentru că văd ce se întâmplă în jurul lor şi învaţă. Au adaptabilitate crescută, în spe cial faţă de câinii de rasă”, spune profesorul universitar Ionel Papuc, cadru didactic al Facultăţii de Medicină Veterinară Cluj-Napoca, expert în studierea comportamentului animalelor.

„Luaţi exemplul câinilor antrenaţi pentru luptă. Se bat până la ultima suflare. La un maidanez nu veţi vedea aşa ceva niciodată. Ei se luptă numai până când unul recunoaşte dominaţia alfa a celuilalt”, adaugă expertul. „Fără îndoială, câinii sunt fiinţe foarte inteligente. Până la urmă, inteligenţa este egală cu adaptarea la mediu. Mediul impune dezvoltarea. Dacă nu te adaptezi, te elimini de pe scena evoluţiei”, mai spune Ionel Papuc.

„Cei mai inteligenţi câini sunt cei vagabonzi”, confirmă şi Cristian Ştefănescu, preşedintele Asociaţiei Chinologice din România. „Câinele are un simţ de observaţie foarte bine dezvoltat, iar faptul că traversează strada numai la culoarea verde a semaforului, numai pe zebră ţine de adaptabilitatea lui la aglo meraţia urbană în care a ajuns să trăiască. El trebuie să supravieţuiască în mediu, ceea ce îi dictează adaptabilitatea”, conchide Cristian Ştefănescu.

Traiul în haită

Traiul în haită îi determină pe câini să dezvolte, prin imitare, un comportament care poate fi dictat sau nu de şeful de grup.

„Este de ajuns să-l înveţe cineva pe unul dintre ei să traverseze pe zebră, pentru ca restul haitei să imite comportamentul, datorită spiritului de turmă. Chiar dacă nu au mai fost puşi vreodată, în viaţa lor, într-o situaţie ca asta, ei învaţă repede.E vorba despre adaptare la mediu, nu de o nouă treaptă evolutivă. Într-un mediu cu mai mulţi stimuli, cum e oraşul, unde ai atâtea mirosuri, zgomote, poluare şi altele, câinii se adaptează şi se comportă diferit faţă de cei care trăiesc la ţară. La un moment dat, din cauza prea multor stimuli între care nu mai poate deosebi, câinele îşi ia şi alte repere. Cei care au trăit în oraş şi ajung pe drumurile europene traversează tot pe trecere chiar dacă nu au semafor, aşteaptă până se domoleşte traficul”, declară dr. Corneliu Gaşpar, de la Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi.

„Respectă semaforul mai mult decât oamenii”

Medicul veterinar Ali Naseri, un iranian stabilit în Hunedoara de aproape 20 de ani, spune că sunt mai mulţi factori care au modificat comportamentul câinilor din mediul urban.

„În primul rând, învaţă de la părinţi să treacă strada. Părinţii au învăţat să fie precauţi după ce au fost loviţi de vreo maşină. Câinii respectă semaforul mai mult decât oamenii. Nu se orientează după culori şi simboluri, fiindcă nu disting culorile şi nici nu cunosc simbolurile. Câinii fără stăpân se descurcă imitând oamenii sau, în lipsa oamenilor de la o intersecţie, sesizează nivelul de zgomot al maşinilor. Ei trec strada numai atunci când văd şi aud maşinile oprindu-se. Acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, în zonele cele mai aglomerate ale oraşului”, spune medicul veterinar Ali Naseri. (Au contribuit Georgeta Petrovici, Maria Craus, Ciprian Iancu)

ETOLOGIE

Comportamentul câinilor, obiect de studiu ştiinţific

„Priviţi ce se întâmplă cu un câine în trafic: dacă e pe stradă şi îl claxonezi, se opreşte şi se întoarce de unde a venit, aşteptând să se elibereze drumul pentru a fi în siguranţă”, a obsevat Daniela Radu, preşedinta Asociaţiei Chinologice Timişoara, unul dintre specialiştii cei mai atenţi la comportamentul câinilor. Există, de altfel, o ştiinţă, etologia, care studiază resorturile acţiunilor animalelor şi adaptabilitatea lor la mediu.

„Câinele trăieşte în haită şi are o ierarhie socială, cu un mascul sau o femelă alfa, care îşi impune deciziile în grup. Etologia explică şi conceptul de teritorialitate. Mulţi câini sunt «adoptaţi» de locatarii unui bloc, care îi hrănesc şi îi adapă, iar în replică, animalul se va face util, apărând teritoriul”, a declarat Cristian Ştefănescu, preşedintele Asociaţiei Chinologice din România. (Georgeta Petrovici)

IAŞI

Cum pot lua câinii autobuzul corect

Câinii mandanezi nu doar că traversează regulamentar, dar au început să folosească şi mijloacele de transport în comun. Tot mai des, vezi câte un câine aşteptând cuminte şi, la un moment dat, urcând în autobuz sau în tramvai.

„Este rezultatul unui proces de învăţare. E posibil să fi învăţat de la bătrânica drăguţă care îl lua cu ea la piaţă şi-i dădea mâncare. E posibil ca într-o astfel de călătorie să fi nimerit într-un loc cu o ghenă mai productivă, unde revine când îi e foame, sau într-un loc unde a găsit vreo parteneră de împerechere. Sunt mulţi câini care se rătăcesc, cu siguranţă, dacă iau autobuzul. În timp, un câine ar putea totuşi să facă diferenţa între autobuze care merg pe trasee diferite, după zgomotul pe care îl face motorul fiecărui autobuz şi aşa el dezvoltă capacitatea de a se urca în mijlocul de transport care îl ajută”, ne-a declarat şef lucrări dr. Corneliu Gaşpar, de la Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi. (Maria Craus)