acum 15 ani

Trecand pe strada si analizand comportamentul oamenilor si lucrurile pe care nu le observam sau miciile detalii care ne inconjoara am fost placut impresionata dar si oarecum dezamagita cand am vazut doi porumbei.Se putea numi oare cu cuplu sau poate o femela care era curtata de un mascul,am stat cateva minute pe loc sa observ ritualul lor poate de imperechere sau de tandrete.Pe strada nu trecea nici un cuplu insa aceste mici vietati isi impartaseau sentimentele daca pot spune asa .

In ziua de azi animalele sunt exemplul de romantism,nu oamenii. Noi nu facem lucruri simple care sunt cele mai apreciate,facem lucruri care ne dau batai de cap si apoi ne plangem ca ducem o viata mult prea stresanta.Insa micutele vietati aveau libertatea de a-si impartasi sentimentele in public sa zic asa ,m-am oprit si uitandu-ma la ei am realizat ca animalele sunt mult mai tandre si cu toate ca le consideram o subcategorie sau o subclasa,oricum as spune inferioare noua,rasei umane:Ar trebui sa analizam comportamentul lor pentru a ne educa sa zic asa,daca nu e un cuvant prea aspru.Si ajungand acasa am intrat pe internet sa caut informatii despre micile suflete si ce am gasit?Numai anunturi de vanzare a porumbeilor,dar noi tot vindem??Nu ma gandeam ca am ajuns sa vindem orice ,dar oare porumbeii,cainii,pisiciile,rozatoarele nu au suflet ?Le vindem asa,pur si simplu!Profitam ca sunt necuvantatoare si le vindem ,facem comert fara sa avem vreo mustrare de constiinta.Facand o diferenta intre porumbeii din Romania si cei din Italia,Venetia.De ce acestia sunt asa ‘salbatici’si cei din Venetia vin se aseaza pe tine si iti mananca din palma?

V-ati gandit vreodata??Eu una sincer m-am gandit si am ajuns la concluzia ca noi nu apreciem bogatiile si varietatea de animale care ne inconjoara.Cati dintre voi au pus la geam niste frimituri de paine pentru porumbei??Prea putini,ca doar ne murdaresc geamurile .sa nu vorbim de vecinii care arunca ouale porumbeilor din cuibul lor,ca doar stau la aerisire si miroase urat,sau fac galagie.In loc sa apreciem ca si-au facut cuib langa casa noastra ,noi ii gonim.Putini dintre noi se simt responsabili de aceste animale nebagate in seama,chiar ignorate in tara noastra.probabil daca i-am hrani si le-am oferi caldura noastra ar fi si ei obijnuiti cu oamenii si nu ar mai zbura de frica noastra,poate cu timpul ar veni sa se hraneasca din palma noastra.

Nu cred ca ar fi un lucru rau in centrul orasului,indiferent de oras sa fie stranse niste fonduri si sa punem porumb sau tarate langa un cos de gunoi sa hranim porumbeii,cat poate costa un sac de tarate?Prea putin si asa le-am da lor o sansa.spun asta din mica mea experienta din Venetia,nu va imaginati cat de fericita am fost cand am vazut porumbeii aceia care pur si simplu stateau la mine in mana si pe mine nu le era teama de mine,pentru ca acolo nimeni nu le face rau ca aici.Sunt foarte multe intrebari si din pacate nici un raspuns…Cred ca ar trebui sa ne dea mai mult de gandit aceste lucruri