acum 13 ani
O mindrete de catel
Acum un an si jumatate, intr-o zi friguroasa de iarna cu multa zapada si lapovita, mai exact in 14 februarie am gasit un pui de pekinez, mai mult mort, decit viu. Abia mai respira si mai mult sughita din cauza frigului si a blanitei ude. L-am luat, l-am sters repede cu niste batiste de nas si am bagat-o (era fetita) in haina mea de blana. Am ajuns acasa, i-am facut o baita calda, am uscat-o, am pus-o in pat linga mine si de atunci suntem “colege de pat”. Este o mindrete de ciine, iubitoare, curata si imi face zilele senine, cu mult soare. Nu as dao pentru nimic in lume. Este este copilul meu, mai ales ca am o anumita virsta. Nici nu stiti ce pierdeti ca nu aveti un ghemetoc de blanita linga voi! Cu mult drag, pentru toti iubitorii de animale, Eu si Pusica.
Adaugă un comentariuUn comentariu
eu am 3cateluse grozave,rase diferite de talie mica,pe ultima am gasito era abandonata si unde,in Italia(batuta, schiopata,plina de ciuperci)am duso acolo la medic s-a vindecat i-am facut pasaport si am aduso acasa unde sta cu celelalte doua sau imprietenit se joaca si nu se despart(zici ca sunt lagate cu ata)le iubesc pe toate,din partea lor nu am ce sa spun,sant mama lor si ele fetele mele.nu mi-asi imagina viata fara ele.