acum 14 ani

Intrebari si raspunsuri » , , , , , ,

Peste o mie de brăileni, în colţii câinilor

Victimele patrupedelor sunt în general cei care nu se pot apăra: copiii mici, până în 12 ani, şi bătrânii trecuţi de 65 de ani

Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţe Brăila a primit de la începutul anului şi până în prezent 1.435 de pacienţi care au necesitat tratament antirabic.

Potrivit evidenţelor de la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţe Brăila, în rândul pacienţilor muşcaţi de câinii comunitari, ponderea cea mai mare o au copiii şi bătrânii.

„Această structură a persoanelor muşcate de câinii comunitari este neschimbată de câţiva ani încoace. Animalele sunt predispuse să atace copiii, care sunt mai mici de statură. În plus, ei mai întărâtă aceste animale, le lovesc, iar deznodământul este de multe ori dureros. Animalele nu se sfiesc să atace”, ne-a declarat dr. Ileana Grecu, şef Secţie Boli Infecţioase.

Chiar dacă vaccinul antirabic este gratuit pentru pacienţi, o singură fiolă de ser costă 42 de lei. „Tratamentul pentru o singură persoană poate conţine până la cinci doze”, a ţinut să sublinieze dr. Ileana Grecu.

Cine ar trebui să plătească?

Serul necesar tratării în cazul muşcăturilor de câini este achitat de către Spitalul Judeţean de Urgenţe. Un simplu calcul ne arată că până în prezent, animalele nimănui i-a costat pe contribuabilii brăileni frumoasa sumă de 60.720 lei, bani achitaţi numai pe serul antirabic.
La această sumă se adaugă cheltuielile cu personalul, hrana, cazarea, restul de tratament oferit celui aflat în suferinţă.

„Veneam cu fetiţa de la grădiniţă şi am trecut pe lângă o haită de câini, în cartierul Obor. Unul s-a repezit pur şi simplu la fetiţă şi a muşcat-o de picior”, s-a plâns Elena Stroe, care a venit la spital cu fetiţa de numai cinci ani, muşcată de câinii comunitari.

Mai mult, femeia a şi explicat de ce câinii respectivi stau într-o anumită zonă. „Când am vrut să alung animalele, o locatară din zonă a ieşit afară şi a început să facă gălăgie că i-am deranjat câinii. Acea locatară, nu ar fi bună de plată acum? Zilnic o văd cum aruncă resturile de mâncare câinilor care mi-au muşcat fetiţa”, ne-a spus Elena Stroe.

Tot mai mulţi cetăţeni se plâng de atacurile, lătrăturile nocturne, şi muşcăturile câinilor comunitari. Şi, pe măsură ce ei cer eradicarea fenomenului, numeroase fundaţii care au drept scop apărarea drepturilor animalelor insistă ca aceşti câini să rămână pe străzi. Chiar, cu riscul de îmbolnăvi sau muşca oamenii.

Una dintre explicaţii ţine de fondurile europene care pot fi accesate de apărătorii patrupedelor.