27 Ian 2011

Povestea mea

Ma numesc Buro, si nu am mai mult de 2 anisori deoarece mama mea m-a luat de pe strada, eu eram un caine ingrijit, deparazitat si chiar foarte curat cu toate ca traiam pe strada dar tot nu inteleg de ce am fost abandonat?
Toate acestea s-au intamplat vara trecuta, eu fiind abandonat cautam iubire prin straini dar toti ma alungau si am ajuns la marginea orasului acolo unde am fost gasit. Mama mea s-a atasat foarte repede de mine si m-a luat acasa la ea, stiam ca este o persoana iubitoare deoarece ne-am imprietenit repede dar ajuns in noua mea familie am trait o adevarata drama. Imi era frica sa intru in curte si stateam la poarta, chiar am si fugit dar tot acolo m-am intors. O saptamana nu prea am mancat, nu am latrat si stateam ascuns, cand familia mea s-a gandit sa imi dea un nume, a fost o adevarata aventura, eu nu raspundeam la nici un nume iar intr-un sfarsit m-au strigat Buro (in italiana insemnand unt), spre surprinderea tuturor am venit vesel semn ca am raspuns la nume.
A trecut jumate de an iar eu tot in aceasta familia ma aflu, sunt foarte iubit mi-am facut pana si prieteni doi motanei albi de angora turceasca care si ei la randul lor au fost adoptati. Mama spune ca toti trei am fost traumatizati si de aceea ii roaga pe toti stapanii sa isi iubeasca animalele si sa nu le abandoneze si asa este si noi avem sentimente si chiar iubim fara sa stim ca intr-o zi stapanul caruia ii purtam credinta ne va abandona. Totusi eu sunt un norocos si m-a facut placere sa imi spun povestea.

Sursa: Adoptiicaini.ro


Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.