10 Feb 2010

Prefectul numără maidanezii: Cinci la fiecare bloc

Autorităţile şi ONG-urile vin cu soluţii care mai de care pentru a rezolva problema celor 100.000 de câini fără stăpân din Bucureşti, nu au însă şi variantele de finanţare necesare.

Deşi cadrul legal există de la începutul lui 2008, anul trecut au fost eutanasiaţi 87 de câini bolnavi strânşi de pe străzile Capitalei. Foarte puţini, susţine prefectul Mihail Atănăsoaei, dacă e să ne raportăm la totalul de 100.000 de patrupede fără stăpân din cel mai mare oraş al ţării. O cifră care l-a făcut ieri pe senatorul Iulian Urban să exclame: „N-ar încăpea în Casa Poporului!”.

Sterilizarea – măsura aplicată în prezent – rezolvă doar parţial problema, mai spune prefectul Atănăsoaei. De cealaltă parte însă, organizaţiile nonguvernamentale din domeniu susţin că măsura eutanasierii este inumană şi nu este agreată de legislaţia europeană.

Atenţia autorităţilor ar trebui să se concentreze asupra sterilizării şi controlului abandonului, mai susţin reprezentanţii organizaţiilor de protecţie a animalelor. În acelaşi timp, aceştia consideră că adăposturile trebuie folosite doar ca soluţii tem porare, pentru că reprezintă, în multe cazuri, surse de îmbolnăvire.

Din aprinsa dezbatere par să lipsească, deocamdată, soluţiile concrete legate de finanţare: în discuţia de ieri, de exemplu, senatorii au ignorat faptul că proiectul de lege nu men ţionează nimic despre sursele de finanţare pentru Poliţia Animalelor sau pentru sterilizarea patrupedelor.

PREOCUPĂRI LA VÂRF

Senatul o dă în filosofie: „Dar ce este câinele?”

Problema câinilor comunitari a stârnit ieri, în plenul Senatului, dezbateri la limita ridicolului. De la o iniţiativă legislativă privind înfiinţarea Poliţiei Animalelor, rămasă oricum în aer deocamdată, senatorii au ajuns să filosofeze în jurul întrebării „ce este câinele?”.

Onofrei (PDL): „Noi definim câinele ca animal de casă”

Ideea a lansat-o Orest Onofrei, PDL-ist, veterinar şi aproape ministru al agriculturii în decembrie anul trecut. „Dacă vorbim de câini, trebuie să definim câinele”, s-a oferit voluntar Onofrei, la tribuna Senatului. „Noi definim câinele ca animal de curte sau de casă, nicidecum ca animal de stradă”, şi-a dat apoi singur răspuns propriei probleme.

De la definiţie, Onofrei a trecut apoi la comparaţii. „Ni se ridică părul în cap că trebuie să sacrificăm un câine. Dar când sacrificăm un miel, sau un iepure, sau un porumbel, cum e?”, a aprofundat el problema. Cu o explicaţie a intervenit liberalul Teodor Meleşcanu: „Din toată enumerarea, numai câinele nu se mănâncă. La noi, vreau să spun. Aici e explicaţia cu sacrificatul”.

Prinşi în detaliile dezbaterii, se natorii au ignorat complet faptul că proiectul de lege nu men ţionează nimic despre sursele de finanţare pentru Poliţia Animalelor ori despre cine ar trebui să suporte costurile de sterilizare a maidanezilor. Au făcut, în schimb, exerciţii de imaginaţie, la îndemnul altui PDL-ist, Iulian Urban: „Vă daţi seama că 100.000 de exemplare de câini (din Bucureşti) nu ar putea încăpea în Casa Poporului!”.

Fostul ministru Varujan Vosganian, la rândul său, s-a ocupat de adaptarea dezbaterii la scrierile lui George Orwell. „Eu aş propune o denumire care să fie situată în realitatea imediată. Să n-o numim nici Poliţia Animalelor, nici Garda animalelor, ci Ferma Animalelor”, a intervenit el ironic. Nu a lipsit însă nici melodrama. „Vedeţi, câinii fără stăpân sunt «comunitari», copiii fără părinţi sunt «ai străzii». Poate ne gândim şi la asta”, a pus Meleşcanu capăt discuţiei până când proiectul de lege se va reîntoarce în plen de la comisia de specialitate.

Păreri împărţite în cazul eutanasierii

Dacă mai au timp să se gândească dacă vor sau nu o Poliţie a Animalelor, parlamentarii au deja opţiuni când vine vorba de eutanasierea câinilor fără stăpân, dezbatere lansată direct de la Prefectura Bucureştiului.

Stăpân a cinci câini, „mila” PDL-istului Iulian Urban pentru maidanezi are limită de 30 de zile. Senatorul a iniţiat un proiect de lege care prevede eutanasierea câinilor fără stăpân dacă în acest termen nu sunt adoptaţi. Iniţiativa sa este în acest moment pe masa deputaţilor, după ce a fost respinsă de Senat.

În apărarea maidanezilor se angajează deputatul liberal Pavel Horj: „Eu nu sunt de mult în Bu cureşti, dar de când sunt am fost atacat de câteva ori de maidanezi. Cu toate acestea, eu aş merge pe varianta castrării, nu a eutanasierii”.

PREFECTULUI

„Trebuie să ne mobilizăm!”

Sterilizarea rezolvă doar parţial problema câinilor de pe străzile Bucureştiului, consideră prefectul Capitalei, Mihail Atănăsoaei, cel care a declanşat noua ofensivă.

EVZ: Cum se vor putea eutanasia numai câinii bolnavi?
Mihail Atănăsoaei: Medici veterinari vor consulta fiecare maidanez. Cel diagnosticat cu o boală despre care specialiştii nu-l mai pot trata va fi eutanasiat. Aşa văd eu rezolvarea unei mici părţi din problema maidanezilor. Nu e normal, într-o capitală europeană, să avem pe străzi aproape 100.000 de câini comunitari şi, anual, peste 10.000 de persoane să fie muşcate. Măsura adoptată în sedinţa CGMB, de sterilizare a acestora, este foarte bună, dar insuficientă. Un animal sterilizat poate muşca în continuare, iar multe trasmit boli periculoase pentru om, cum este leptospiroza (boală care se manifestă prin febră, intoxicaţie, cefalee, dureri musculare, mai ales la gambe, afectarea rinichilor, a ficatului, sistemului nervos şi cardiovascular – n.r.).

Şi legea actuală prevede eutanasierea cânilor bolnavi fără stăpân. De ce nu s-a aplicat până acum această prevedere?
S-au eutanasiat 87 de câini anul trecut. Foarte puţin. Problema maidanezilor este una serioasă. Va trebui să ne mobilizăm să facem ceva. Nu se mai poate!

Cu ceilalţi maidanezi, cei sănătoşi, ce se va întâmpla?
O să propunem ca toate patrupedele să fie strânse şi duse în adăposturi speciale. Primarul general al Capitalei va trebui să găsească bani pentru a gestiona aceste adăposturi. Totodată, costurile trebuie prioritizate şi să se facă rost de bani pentru această problemă. La fiecare bloc sunt aproximativ cinci câni. Mulţi dintre ei sunt agresivi şi muşcă.

Primarii de sector vor trebui să ia măsuri pentru a se rezolva problema maidanezilor sau Primăria Capitalei se va ocupa de această problemă?
Le-am cerut primarilor ca, atâta timp cât există fonduri pentru proiecte îndrăzneţe, să colaboreze în realizarea unor adăposturi în care să fie ţinute animalele fără stăpân.

REVOLTA ONG-URILOR

Sterilizare şi educaţie, în loc de eutanasiere

Organizaţiile nonguvernamen tale nu doar că dezaprobă ideea că eutanasierea ar stopa fenomenul câinilor fără stăpân, dar oferă argumente pentru a susţine lip sa de eficienţă a iniţiativei. „Organizaţiile mondiale au realizat un studiu care a arătat clar că eutanasierea, pe lângă faptul că este costisitoare, nu dă rezultate decât pe termen scurt. Soluţia este sterilizarea, educaţia oamenilor şi vaccinarea antirabică”, arată cercul vicios Marcela Lungu, preşedintele Fundaţiei „Cuţu-Cuţu”.

Aceasta atrage atenţia că nici instituţionalizarea animalelor fără stăpân în adăposturi nu e o practică eficientă. „După sterilizare, câinele e aruncat în cârca unei persoane care, dacă nu are grijă de el şi păţeşte ceva, ia o amendă de 2.500 de lei. De asta lumea se fereşte să semneze. Aşa că adăposturile se umplu de câini pentru care nu-şi asumă nimeni răspunderea şi blochează accesul pentru alţi câini care ar putea fi castraţi”, a mai explicat preşe dintele fundaţiei.

„Eutanasierea nu e o măsură agreată de legislaţia europeană. În plus, e o măsură inumană. Ar trebui ca atenţia să se concentreze asupra sterilizării şi controlului abandonului”, crede Magdalena Radu, preşedintele Asociaţiei Phoenix din Giurgiu.

În Giurgiu nu există niciun adăpost pentru animalele fără stăpân, dar reprezentanţii ONG-urilor nu văd în asta o problemă: adăposturile nu trebuie să fie decât o soluţie temporară.

Soluţia luxemburgheză: azile pentru animale

Experienţa altor ţări poate fi folositoare. În Luxemburg, de exemplu, există adăposturi speciale unde sunt găzduiţi.

„Pentru animalele de companie care au fost abandonate, în Luxemburg există aşa-numitele „azile pentru animale” („Déierasyl”, în luxemburgheză), unde ele sunt adăpostite şi îngrijite”, spune Jakub Adamowicz, jurnalist luxemburghez. Oamenii pot merge la aceste azile fie pentru a adopta animalele abandonate, fie doar pentru a le scoate la o plimbare în timpul zilei. „De aceea, noi nu avem câini care să umble singuri pe străzi. E o chestiune de bani, nu neapărat de civilizaţie”, explică jurnalistul.

PE HÂRTIE

Eutanasierea câinilor bolnavi, permisă de doi ani

Iniţiativa prefectului Capitalei nu aduce, practic, multe noutăţi: şi în momentul de faţă, eutanasierea maidanezilor care suferă de boli incurabile este permisă.
Legea iniţiată de fostul senatorul Marius Marinescu – care a intrat în vigoare de doi ani – mai prevede obligarea stăpâni lor de câini să le asigure acestora adăpost, hrană, îngrijire şi să nu-i maltrateze.

Totodată, este interzisă despărţirea puilor de mamă până în momentul în care aceştia împlinesc opt săptămâni. Dacă cel care deţine animale nu respectă aceste norme riscă amenzi cuprinse între 800 şi 1.500 de lei.

De asemenea, proprietarii care îşi folosesc animalele pentru cerşetorie, pentru lupte sau pentru dresajul altor animale riscă pedeapsa cu închisoarea de la o lună până la trei ani sau amenzi penale de până la 10.000 de lei. Aceste acte sunt trecute la capitolul infracţiuni.

În plus, dacă proprietarii de animale încalcă de mai mult de două ori obligaţiile privind dresajul şi relele tratamente riscă confiscarea animalelor, iar instanţa poate interzice dreptul de a mai deţine animale pe o perioadă de cinci ani.
100.000 de câini
fără stăpân sunt în Bucureşti, susţine prefectul Mihail Atănăsoaei

Sursa: Evenimentul Zilei


 
Alucro a desemnat marele castigator al Bursei de Excelenta Every Can Counts 2017

Alucro a desemnat marele castigator al Bursei de Excelenta Every Can Counts 2017
Aflata la cea de-a doua editie, Bursa de Excelenta Every Can Counts premiaza tinerii valorosi, precum si eforturile acestora de a crea perspective pozitive in relatia cu mediul inconjurator. Chiroi Paul-Adrian, Lupulescu Alexandru Iulian si Andone-Rotaru Bianca-Astrid, studenti ai Universitatii Babes-Bolyai, sunt cei trei castigatori care au transmis, prin proiectele lor, cele mai puternice mesaje […]

Observatii si propuneri pentru strategia miniera 2017-2035

Observatii si propuneri pentru strategia miniera 2017-2035
Strategia miniera 2017-2035 ar trebui sa respecte si sa consolideze importanta acordata comunitatilor locale afectate si mediului inconjurator. In acest sens, consideram ca sunt aplicabile trei principii: cel al transparentei, al precautiei si cel al obtinerii consimtamantului prealabil in cunostinta de cauza al locuitorilor zonelor bogate in resurse minerale. Neasumarea acestor principii ar insemna crearea […]

Plajele de pe litoralul romanesc, intoxicate cu… plastic!

Plajele de pe litoralul romanesc, intoxicate cu… plastic!
In urma monitorizarilor efectuate de ONG Mare Nostrum pe 1.5% din suprafata totala a plajelor romanesti, a rezultat faptul ca 75,5% din sectoare  sunt â€�acoperiteâ€� de plastic. Mai exact, dintr-un total de 9.003 deseuri, 6.799 sunt numai elemente din material polimeric artificial. La aceasta categorie, principalul tip de deseu inregistrat este mucul de tigara, urmat […]

Un sat din Gorj, poluat ilegal 28 de zile pe luna

Un sat din Gorj, poluat ilegal 28 de zile pe luna
Limita legala zilnica pentru publeri in suspensie (PM10), indicatorul pentru masurarea poluarii aerului, a fost depasita in 28 de zile din 30 in satul Rosia de Jiu din judetul Gorj. Emisiile de pulberi fine, PM2.5, au fost in 23 din 30 de zile peste media anuala reglementata de Directiva UE privind Calitatea Aerului. Expunerea indelungata […]

Maine incepe a sasea editie a Pelicam, Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni

Maine incepe a sasea editie a Pelicam, Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni
A sasea editie a Pelicam incepe maine la Tulcea cu o zi plina de proiectii pentru copii. Vineri sunt programate filmele pentru adolescenti, iar sambata si duminica vedem si dezbatem filmele din toate cele patru competitii Pelicam. Ne intalnim la Centrul Cultural Jean Bart, Muzeul de Arta, campingul Pelicam pe malul lacului Ciuperca, dar si […]

Deputatii ar putea vota azi eliminarea sistemului garantie-returnare pentru ambalaje

Deputatii ar putea vota azi eliminarea sistemului garantie-returnare pentru ambalaje
Sistemul depozit, cunoscut si sub denumirea de sistem garantie-returnare, aplicat ambalajelor precum recipiente de sticla si PET, doze de aluminium, a fost introdus prin ordonanta de urgenta in iunie 2016. Acesta este un instrument utilizat cu succes in numeroase tari precum Belgia, Croatia, Estonia, Finlanda, Germania, Suedia, Olanda, Spania pentru reducerea deseurilor de ambalaje generate. Belgia detine un sistem […]

Artwork din mucuri de tigara la Constanta! 10 kg de deseuri �pescuite� din adancul Marii Negre

Artwork din mucuri de tigara la Constanta! 10 kg de deseuri �pescuite� din adancul Marii Negre
Un artwork inedit, peste 300 de turisti informati despre #plajecurate si 10 kg de deseuri scoase din Marea Neagra de catre 37 de scafandri. Aceasta este â€�pradaâ€� obtinuta in urma evenimentului organizat de ONG Mare Nostrum in weekendul care a trecut! Evenimentul Mare Nostrum pentru #plajecurate a starnit curiozitatea tuturor turistilor aflati pe faleza Cazino Constanta in […]

Deputatul Marius Bodea sustine solicitarile societatii civile de excludere a incineratoarelor din PNGD

Deputatul Marius Bodea sustine solicitarile societatii civile de excludere a incineratoarelor din PNGD
In contextul in care societatea civila a transmis, la finele saptamanii trecute, o scrisoare deschisa catre Ministerul Mediului prin care solicita eliminarea incineratoarelor de deseuri din PNGD, una dintre primele voci din mediul politic romanesc care a luat o pozitie publica ferma impotriva acestora este domnul deputat Marius Bodea, presedintele PNL al Municipiului Iasi. Deputatul […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.