25 Dec 2009

Rabia: simptome, diagnostic, tratament si vaccin

De obicei, virusul rabic se raspandeste in sistemul nervos al animalului si ajunge pana la creier

Fapte

Virusul rabic e unul din cei mai cunoscuti virusi. Din fericire, prin vaccinare activa si programe de eradicare, s-au inregistrat doar 3 cazuri de rabie la om in Statele Unite in 2006, desi 45.000 de oameni au fost expusi la virus si au necesitat vaccinare si injectii cu anticorpi. Cu toate acestea, in alte parti ale lumii, cazurile de infectie cu virusul rabic sunt mult mai multe, iar numarul de decese survenite, mult mai mare. Pe plan mondial o persoana moare de rabie la fiecare 10 minute.

Cine este in pericol?

Oamenii care lucreaza in vecinatatea sau au contacte cu lumea salbatica. Medicii veterinari si turistii se afla la cel mai inalt nivel de risc sa fie contaminati. Din fericire, exista un vaccin disponibil pentru a proteja pe cei aflati in pericol foarte mare. Animalele domestice care vin in contact cu lumea salbatica si nu sunt vaccinate se afla la un nivel mai mare de risc sa fie contaminate. Desi riscul de a veni in contact cu virusul este foarte scazut, el totusi exista. Datorita deplasarii transportatorilor exista intotdeauna un risc de infectie.

Transmiterea bolii

Transmiterea bolii se intampla aproape intotdeauna ca rezultat al faptului ca un animal infectat musca unul neinfectat de virus. Sconcsii, ratonii, vulpile, coiotii si liliecii sunt animalele care au sansele cele mai mari sa transmita virusul. S-au inregistrat cateva cazuri de infectie care au rezultat din raspandirea de substante infectioase  in pesterile unde locuieste un numar mare de lilieci infectati. Virusul rabic nu traieste foarte mult independent de gazda si ramane viabil in corpul unui animal infectat pentru mai putin de 24 de ore. Virusul rabiei este raspandit in grade ridicate in saliva. Cu toate acestea, faptul de a fi infectat cu virusul rabic nu inseamna neaparat ca animalul muscat (sau omul) va fi infectat. S-a speculat ca numai in jur de 15% din oamenii expusi vor contracta boala. Oamenii, pisicile si cainii sunt doar susceptibili de boala intr-o oarecare masura.

Simptome

Dupa intrarea in contact cu virusul, animalul infectat poate parcurge una sau mai multe etape. In cazul celor mai multe animale, virusul se va raspandi prin nervii animalului infectat pana la creier. Virusul se misca relativ incet si timpul mediu de incubatie de la expunere pana la afectarea creierului este intre 3 si 8 saptamani la caini, intre 2 si 6 saptamani la pisici si intre 3 si 6 saptamani la oameni. Cu toate acestea, s-au inregistrat perioade lungi de incubatie –  6 saptamani la caini si 12 saptamani la oameni. Dupa ce virusul ajunge la creier, se indreapta apoi catre glandele salivare unde se va putea imprastia printr-o muscatura. Dupa ce virusul ajunge la creier animalul va trece prin una, doua sau prin toate cele trei etape diferite.

Faza incipienta

Prima este faza incipienta si dureaza de obicei 2-3 zile la caini. Aprehensiune, nervozitate, anxietate, izolare si febra pot fi intalnite. Animalele prietenoase pot deveni timide si irascibile si pot avea apucaturi neasteptate, in timp ce animalele agresive pot deveni afectuoase si docile. Majoritatea animalelor vor linge constant locul muscaturii. La pisici, faza incipienta dureaza numai 1-2 zile si ele de obicei manifesta mai multe junghiuri de febra si un comportament mai schimbator decat cainii.

Faza turbarii

De la faza incipienta, animalele pot intra in faza turbarii; pisicile sunt predispuse sa dezvolte aceasta stare. Faza turbarii dureaza la caini de obicei 1-7 zile. Animalele devin nelinistite si irascibile si raspund in mai mare masura la stimuli auditivi si vizuali. Pe masura ce devin mai nelinistite, ele incep sa hoinareasca si sa devina si mai agresive. In custi, cainii pot musca si ataca ingraditurile. Animalele vor deveni dezorientate, pot deveni tepene si chiar pot muri.

Faza paralitica (muta)

Animalele pot intra in faza paralitica, fie dupa etapa incipienta, fie dupa cea a turbarii. Faza paralitica se dezvolta de obicei intre 2-4 zile dupa aparitia primelor semne. Nervii care afecteaza capul si gatul sunt primii implicati si animalele pot incepe sa saliveze ca urmare a incapacitatii de a inghiti. Respiratia chinuita si falca deschisa pot aparea ca urmare a faptului ca diafragma si nervii faciali devin treptat paralizati. Animalele pot scoate sunete inabusite si multi proprietari cred ca se afla ceva in gatul animalului. Animalul va slabi si nu va mai putea respira si va muri.

Diagnostic

Metoda curenta de diagnosticare a rabiei la animale este de a supune creierul examinarii microscopice. Unele tehnici noi de testare folosind mostre de piele si/sau sange sunt studiate si folosite in cateva cercetari care promit sa devina un nou mod de testare a oamenilor si animalelor care ar putea fi expuse. Ele nu sunt folosite in mod obisnuit in momentul de fata.

Tratament

Nu exista tratament. Odata ce boala se dezvolta la oameni, moartea e aproape sigura. Numai cativa oameni au supravietuit rabiei dupa o ingrijire medicala foarte intensa. S-au inregistrat si cateva cazuri de caini supravietuind infectiei, dar ele sunt foarte rare.

Vaccinare si prevenire

Vaccinarea este cea mai buna metoda de a preveni infectia si animalele vaccinate in mod corespunzator au foarte putine sanse de a contracta boala. In timp ce vaccinul impotriva rabiei la caini este obligatoriu pentru toate statele, se estimeaza ca pana la jumatate din toti cainii nu sunt vaccinati. Unele comunitati cer ca si pisicile sa fie vaccinate, ceea ce este foarte important, de vreme ce cazurile de infectie la pisici sunt mai multe decat cele la caini. Se estimeaza ca mai putin de 10% din numarul de pisici beneficiaza de vaccinare, fapt care determina o mai mare incidenta a virusului rabic la pisici. Conventia standard de vaccinare este de a vaccina pisicile si cainii la trei sau patru luni si apoi din nou la un an. Un an mai tarziu, se recomanda vaccinarea o data la trei ani. Acest din urma vaccin a fost testat si s-a dovedit a fi destul de eficient. Cateva comitate, state sau veterinari individuali cer vaccinarea anuala sau odata la doi ani din motive care necesita un studiu mai amanuntit.

Exista o serie de vaccinuri care pot fi folosite pentru a vaccina oameni cu risc ridicat de infectie. Sunt si cateva vaccinuri disponibile pentru animalele mari. Chestiunea vaccinarii animalelor exotice este una obisnuita. Nu sunt vaccinuri aprobate pentru cele mai multe animale exotice (cu exceptia dihorului). Cu toate acestea, vaccinul canin este folosit pentru anumite specii pentru a oferi protectie intr-o oarecare masura. Vaccinarea animalelor exotice sau a hibrizilor (de lupi), ar trebui tratata individual in colaborare cu veterinarul local si cu autoritatile de sanatate publica. Nu se recomanda niciodata intretinerea unor animale salbatice precum sconcsul sau ratonul care prezinta  mare risc de a fi purtatoare de virus.

Expunerea animalelor de companie

Orice animal de companie care este muscat sau zgariat, fie de un mamifer salbatic carnivor, fie de un liliac care nu este disponibil pentru testare, ar trebui considerat ca fiind expus la virusul rabic. Autoritatile de sanatate publica recomanda ca pisicile, cainii si dihorii nevaccinati, expusi unui animal turbat, sa fie imediat eutanasiati. Daca proprietarul nu doreste ca acest lucru sa fie facut, animalul ar trebui izolat pentru 6 saptamani si sa fie vaccinat cu o luna inainte sa i se dea drumul. In cazul animalelor cu vaccinurile expirate e nevoie sa se faca o evaluare in functie de fiecare caz in parte. Cainii si pisicile care sunt in prezent vaccinate sunt tinute sub observatie timp de 45 de zile.

Expunerea umana

Daca un animal musca un om, animalul fie va fi pus in carantina, fie va fi pus sub observatie pentru o perioada de cel putin zece zile pentru a fi siguri ca nu este infectat cu virusul rabic. Chiar daca animalul a fost vaccinat sau nu in mod frecvent, comunitatea in care locuiti va dicta conditiile carantinei. Oamenii care sunt expusi unui animal turbat pot primi vaccinuri dupa expunere si o injectie cu globulina (anticorp) pentru a-i proteja impotriva infestarii. Orice persoana muscata de un animal ar trebui sa spele bine rana cu sapun si apa si sa ceara imediat asistenta medicala.

Concluzii

Toate animalele cu sange cald risca sa contracteze virusul rabic. Cu toate acestea, unele specii sunt mult mai rezistente decat altele. Transmiterea virusului se face aproape intotdeauna prin muscatura de la un animal turbat. Exista o diversitate de simptome diferite si odata contractat acest virus nu exista niciun remediu, iar moartea este aproape intotdeauna episodul final. Boala poate fi prevenita foarte bine prin vaccinare. In timp ce cazurile de infectie la oameni sunt destul de rare, riscul contractarii virusului si efectele bolii fac esentiale luarea unor masuri de precautie in ceea ce priveste animalele salbatice si vaccinarea in cazul animalelor domestice.

Referinte: Drs. Foster & Smith



Publicat de: Vasile Tatar
 
Putem fi Zero Waste in vacanta? #Tenerife

Putem fi Zero Waste in vacanta? #Tenerife
Va scriu in prima zi acasa, dupa o vacanta foarte frumoasa in Tenerife. Din fericire am noroc de vreme buna si pot scrie la masa din gradina, la soare, cu o limonada langa mine si parca trecerea la viata de zi cu zi nu mai e asa de grea. Dupa cum bine stiti pana acum, […]

Tinta de „Zero Deseuri� – un obiectiv realizabil in Romania de astazi?

Tinta de „Zero Deseuri� – un obiectiv realizabil in Romania de astazi?
Povestea de la Targu Lapus a inceput in urma cu 10 ani, cand, Primaria orasului a decis inceperea demersurilor de reducere progresiva a cantitatii deseurilor colectate de la populatie. Sistemul a intrat in functiune in 2010, odata cu obtinerea unei finantari din Fonduri Europene si prevedea implementarea unei strategii eficiente de gestionare a deseurilor menajere. […]

Activistii Mining Watch au depus plangere penala impotriva Deva Gold

Activistii Mining Watch au depus plangere penala impotriva Deva Gold
Marti, 28 martie, activistii Mining Watch s-au aflat la Certej pentru a verifica legalitatea lucrarilor de santier care se desfasoara pentru construirea a doua bazine necesare exploatarii. In acest sens, activistii s-au deplasat pentru a vizualiza panourile de santier care potrivit legislatiei in vigoare trebuie sa fie afiste intr-un loc vizibil si accesibil publicului [1]. […]

Amenzi si dosar penal pentru taieri de arbori in zona Vidraru

Amenzi si dosar penal pentru taieri de arbori in zona Vidraru
Conform Greenpeace Romania, pretinsa diminuare a fenomenului taierilor ilegale se vede doar din birou. In teren taierile ilegale afecteaza suprafete mari si produc inclusiv distrugerea ultimelor paduri virgine ale Europei. Un voluntar a semnalat cu ajutorul www.salvezpadurea.ro posibile taieri ilegale in zona lacului Vidraru, in bazinul raului Cumpana, iar acestea au fost confirmate in teren […]

O planta noua pentru stiinta descoperita de biologi

O planta noua pentru stiinta descoperita de biologi
Biologii au descoperit in Dobrogea o noua specie de planta, intr-un proiect al Societatii Ornitologice Romane.  Nu este doar o specie noua pentru Romania, ci este o specie noua pentru stiinta.  Trei ani de zile au durat analizele care sa confirme descoperirea biologilor romani. Biologii care au gasit planta au si avut onoarea de a-i […]

Let`s Do It, Romania! si Teach for Romania lanseaza „Let’s Share & Care!”, primul centru de minerit urban pentru combaterea risipei si sustinerea educatiei in comunitatile defavorizate

Let`s Do It, Romania! si Teach for Romania lanseaza „Let’s Share & Care!”, primul centru de minerit urban pentru combaterea risipei si sustinerea educatiei in comunitatile defavorizate
Mineritul urban este alternativa la mineritul traditional si consta in recuperarea resurselor din deseuri, de la metale din deseuri electronice pana la materiale de constructii din demolari, prin repararea, reutilizarea sau reciclarea acestora. O initiativa care promoveaza mineritul urban este „Let’s Share & Care!” lansat de Let’s do it, Romania!, care isi propune sa sustina copiii […]

Initiativa „Plantam fapte bune” a dat startul impaduririlor in 2017

Initiativa „Plantam fapte bune” a dat startul impaduririlor in 2017
Sambata, 25 martie, echipa Plantam fapte bune in Romania a dat startul actiunilor de impadurire din 2017, la Silistea Gumesti, un loc deja cunoscut si indragit de catre voluntarii plantatori. 5.000 de puieti forestieri – cer, artar si sanger – au fost plantati pe o suprafata de 1 hectar, in continuarea celor 13.000 de puieti […]

Parma, model de bune practici in gestionarea deseurilor pentru Oradea

Parma, model de bune practici in gestionarea deseurilor pentru Oradea
In cautarea unor solutii si modele de bune practici in gestionarea deseurilor si pentru a intelege cum se poate aplica instrumentul financiar „platesti pentru cat arunci” autoritatile publice si operatorii de salubritate bihoreni au ajuns in Parma, Italia. Orasul Parma este situat in nordul Italiei si are o populatie de circa 200.000 locuitori, similara cu […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.