10 Sep 2010

Rămaşi fără bani, clujenii abandonează animale pe care au dat sute de euro

Situaţia financiară tot mai grea îi determină pe clujeni să-şi părăsească pe domeniul public animalele de companie de rasă, pentru care plătiseră sume mari de bani.

Asociaţiile pentru protecţia animalelor, dar şi veterinarii clujeni spun că în ultima perioadă cazurile cu animale de rasă părăsite de stăpâni au crescut simţitor. Animalele adulte sunt cele mai predispuse la abandon, dat fiind că întreţinerea lor costă mai mult, însă nici puii nou-născuţi nu au siguranţa unui cămin.

“Criza financiară este, într-o măsură mai mare sau mai mică, un pretext pentru deţinătorii de animale de rasă pentru a le părăsi. În momentul în care din cauza unor dificultăţi financiare de moment renunţi la câine sau la pisică înseamnă că achiziţionarea lor a fost doar un moft, un capriciu de moment”, spune Radu Ţărmure, vicepreşedintele Federaţiei pentru Protecţia Animalelor. Potrivit statisticilor organizaţiei pe care o reprezintă, în ultimele săptămâni au fost descoperiţi pe domeniul public un ogar afgan, un labrador, un ciobănesc german şi un rottweiler. “De regulă, adulţii sunt cei mai des abandonaţi, puii mai rar”, spune Ţărmure.

Animalele au fost date în grija unor colaboratori ai asociaţiei, întrucât nu sunt obişnuite să trăiască în adăpost şi au nevoie de tratament diferenţiat, până când îşi vor găsi noi stăpâni. În funcţie de pedigree (certificatul de naştere al câinelui de rasă care atestă că provine din părinţi tot cu pedigree şi care, la rândul lor, au fost arbitraţi în expoziţii canine interne şi internaţionale şi au obţinut dreptul de reproducere – n. red.), de trecutul competiţional al părinţilor, un pui de câine de rasă poate costa şi câteva sute de euro. Spre exemplu, un rottweiler mic costă 250-400 de euro, în timp preţul unui ogar afgan începe de la 300 de euro.

Specialiştii care lucrează la Spitalul Clinic Veterinar al Universităţii de Medicină şi Farmacie Cluj găsesc sistematic la uşă coşuleţe cu pui de pisică sau câine. “Nu trezim că iar au fost aduşi câte 10 pui, pe care trebuie să îi cazăm şi să îi hrănim, în condiţiile în care noi avem ca prioritate preluarea urgenţelor. Sunt mulţi copii care fac asta, ni-i lasă la uşă şi fug, consideră că ei şi-au făcut datoria. Unii chiar îi culeg de pe stradă şi îi lasă aici, li se pare că fac un lucru bun. Noi nu suntem însă o unitate de binefacere pentru cazarea câinilor şi pisicilor vagaboande, ci un spital de urgenţă”, a punctat Mircea Mircean, doctor în medicină veterinară şi manager al instituţiei.

Soluţia salvatoare a fost, de fiecare dată, prezenţa de spirit a studenţilor, care le-au găsit animalelor stăpâni în rândul colegilor şi al prietenilor. “Nu este normal să se întâmple aşa, studenţii au şi ei problemele lor, iar noi, de multe ori, avem spitalul plin de cazuri grave, disperate”, a atras atenţia Mircean. Alte patrupede sunt abandonate la spital de către cei care le aduc la tratament, astfel că soarta lor rămâne tot în mâinile doctorilor şi ale studenţilor. Unitatea a tratat de la inaugurare zeci de mii de animale, atât pe cele de companie ale clujenilor, cât şi unele provenind din gospodăriile din satele judeţului sau animale ale nimănui, accidentate pe stradă. Au mai fost pe aici animale exotice, de la iguane sau şerpi la cămile aduse de la circ. Medicii de la cabinetele private trimit, de asemenea, cazurile mai grave la clinica USAMV pentru că aici lucrează medici specialişti şi studenţi care fac gărzi 24 de ore din 24.

“Doar parveniţii îşi abandonează câinele sau pisica”

Clujenii se ataşează de animale ca de copiii lor şi nu le-ar lăsa în stradă, crede veterinarul clujean Mircea Şuteu. “Am pacienţi pensionari care mai întâi îi fac câinelui tratamentul şi apoi îşi cumpără medicamentele lor. Sunt parcă legaţi mai mult de animale când o duc mai greu. Doar parveniţii îşi abandonează animalele, cei care şi-au cumpărat câine de rasă la pachet cu ultimul BMW şi acum nu mai au bani”, este convins medicul. Costul hranei pentru un câine de rasă poate fi de 3-4 lei, până la 5 lei pe zi, dar stăpânul poate să îi dea şi resturi de la masa familiei. Vaccinurile se fac o dată pe an, deparazitarea internă o dată la câteva luni şi cea externă de două ori pe an. “Nu sunt costuri exorbitante, e mult mai scump să întreţii o maşină decât un câine”, spune Mircea Şuteu.

Sursa: Ziua de Cluj


Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.