9 Mai 2010

Rodica Suba isi dedica timpul pudelilor

Rodica Şuba

Rodica Şuba

Iubirea pentru această rasă a apărut în urma unei alergii la părul de pisică.

PROFIL
Data naşterii: 10.03.1950, Timişoara
Studii: Facultatea de Ştiinţe Economice, Timişoara
Experienţă: De 15 ani crescătoare de câini
Familie: Divorţată, un băiat

De o viaţă, Rodica Şuba e mare iubitoare de animale. Până în urmă cu câţiva ani, dacă ar fi fost întrebată care este animalul ei preferat, timişoreanca ar fi răspuns că adoră pisicile birmaneze. „Aveam o pereche superbă de pisicuţe. Au crescut frumos şi ele erau sufletul meu. Din păcate, atât eu, cât şi fiul meu am făcut o alergie la părul de pisică, astfel că am fost nevoită să renunţ la ele”, spune Rodica Şuba.
Experta contabilă şi-a revenit rapid după şoc şi a decis să acorde tot timpul ei liber rasei de câini pudel, una dintre cele două tipuri de câini al căror păr nu cade. „Am fost în vizită la nişte prieteni, iar aceştia creşteau de mai multă vreme pudeli. În acel moment, căţeaua tocmai născuse. Puiuţii semănau cu nişte sărmăluţe. Am avut ocazia să văd cum cresc şi m-am îndrăgostit iremediabil de ei”, spune crescătoarea. Femeia a fost şi mai motivată să devină proprietară de pudel după ce a cunoscut-o pe cea mai mare crescătoarea din partea de vest a ţării. Astfel, în prezent, în familia Şuba există trei generaţii de pudel: bunici, părinţi şi un copil, Aschantys. În vârstă de doi ani, căţeaua e bijuteria coroanei, participând la competiţiile chinologice pe bandă rulantă. Ba chiar e campioana României la categoria de juniori.
„Aschantys adoră să fie acompaniată. Urăşte să fie singură şi preferă compania omului, decât a altor câini. Detestă să fie ignorată şi nu-i place să fie considerată sau tratată asemenea unui simplu câine. Pur şi simplu, ea e Aschantys şi are nevoie de multă-multă atenţie”, adaugă Rodica Şuba. Alături de fiul ei, timişoreanca a pus bazele unei crescătorii, dar în ciuda experienţei din domeniu, femeia spune că totul a rămas la stadiul de hobby, nicidecum o crescătorie industrială de pudeli. Anul acesta, femeia va împlini 15 de ani de experienţă în această activitate.
Faptul că provine dintr-o rasă inteligentă, catalogată drept a doua în lume după numărul de neuroni, duce ca Aschantys să ştie o serie de comenzi, pe care le-a învăţat de una singură: şezi, aşteaptă, adu, repaus, sări în cadă, hai la recomensă. Un alt avantaj al rasei îl reprezintă costul relativ mic al creşterii.
În activitatea crescătoriei există şi probleme: numărul mici de pudeli din oraş. „Împerecherea se realizează ceva mai greu la noi în oraş. Suntem şi puţini crescători de pudeli, iar asta duce ca majoritatea câinilor să fie înrudiţi. În cazul lui Aschantys, mama ei e româncă, dar tatăl e un campion balcanic din fosta Iugoslavie”, adaugă Rodica Şuba.

Întrebări şi răspunsuri

Cum vi se par tinerii care îşi cumpără câini de lupte?
E o prostie ce fac ei. Nu fac altceva decât să îşi dorească să fie moderni, să fie la modă. Un câine trebuie iubit, nu trebuie privit ca pe un obiect de fiţe. Din punctul meu de vedere, ce fac ei este o crimă.

Cum s-a descurcat Aschantys la campionatul de astăzi de la Timişoara?
Am avut mare ghinion. Chiar în momentul concursului, în clipa în care Aschantys a început să defileze, în vecinătate a izbucnit un scandal între mai mulţi câini de talie mare. Ea s-a speriat şi nu s-a mai concentrat la probă. A luat doar premiul de frumuseţe. Oricum, vrem să mergem şi la campionatul din Slovacia.

Ce-i place
„Iubeşte ideea de alergat în parc şi să se joace cu copiii. E o adevărată plăcere pentru ea să fie mângâiată. E cel mai iubit câine din parc”.

Ce nu-i place
„Şi Aschantys are câteva lucruri care nu îi plac. Cel mai mult detestă jucăriile gălăgioase. Nu îi mai plac câinii care sunt mai mari decât ea, respectiv motanii”.

Sursa: Adevarul


Un comentariu

daca imi puteti oferi si mie un pui , v-as fi mult recunoscatoare 0722630205

 
Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara

Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara
Municipiul Iasi se alatura retelei internationale „Orase Zero Deseuriâ€� (â€�Zero Waste Municipalitiesâ€�) si devine primul municipiu din Romania, cu o populatie de peste 350.000 de locuitori, care se angajeaza sa implementeze solutiile „zero deseuriâ€�, cu impact dovedit in alte peste 350 de orase europene, in tranzitia catre economia circulara. Mihai Chirica, primarul Iasului, a semnat […]

Trucuri simple pentru o viata fara risipa

Trucuri simple pentru o viata fara risipa
Sunt intr-o continua cautare de mijloace prin care sa-mi fac viata mai simpla si mai usoara, mai eficienta si cu un mai mic impact asupra mediului. In ultimii ani am schimbat diverse obiceiuri si practici personale in acest scop si in speranta ca intr-un viitor recent voi putea trai o viata fara risipa. Prima masura a […]

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.
Milano este cel mai mare oras din lume cu o schema formala de reciclare a deseurilor organice. De ce este importanta colectarea selectiva a acestor deseuri, cum au atins milanezii o rata de succes de 95% si cum sta Romania la acest capitol, aflati in randurile de mai jos. Desi ar putea parea inofensive, deseurile organice […]

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor
Valorificarea energetica a deseurilor menajere prin combustie la temperaturi inalte este intens sustinuta de catre industrie ca fiind solutia salvatoare, care poate scapa Romania de deseuri. La o prima analiza pare sa fie o strategie foarte atragatoare, intrucat incineratoarele reduc cantitatea de deseuri depozitata in gropile de gunoi si produc energie. Mirajul dispare treptat odata […]

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman
Omul este o fiinta meteosensibila, reactionand diferit la elementele climatice, in functie de fondul genetic trebuie sa-si constientizeze meteorosensibilitatea si sa-si evalueze potentialul de aclimatizare pentru a putea preveni eventualele situatii de risc ce ii pot afecta sanatatea, siguranta, productivitatea si creativitatea. Meteosensibilitatea este sensibilitatea detinuta de un organism la modificarile atmosferice, prin declansarea sau […]

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile
Producerea tesaturii de bambus s-a inceput nu cu mult timp in urma – primele mostre au aparut acum zece ani. Si, dupa ce aparuse, au primit imediat titlul mandru de tesatura a secolului XXI. Intr-adevar, stofa din bambus are prea multe avantaje ca sa nu aiba toate sansele de reusita. Cu toate acestea, tehnologiile producerii […]

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia
Arta cu natura si in natura, menita sa transmita un mesaj social profund. Aceasta ar putea fi, in cateva cuvinte, definitia Land Art-ului. Concept artistic originar din Statele Unite ale Americii din anii 50, Land Art-ul a ajuns si la Cluj de aproximativ o jumatate de deceniu, fiind si predat la Universitatea de Arta si […]

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei
Primaria are de gand sa renunte la solutia toaletelor ecologice amplasate pe strazile orasului si sa construiasca toalete civilizate, inclusiv pentru persoane cu dizabilitati. Problema toaletelor ecologice amplasate pe strazile Timisoarei a fost luata in discutie la ultima sedinta de Consiliu Local, in contextul in care s-a propus si dezbatut un proiect care viza alocarea […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.