acum 14 ani

Simtul mirosului la caine

Cainii au remarcabila abilitate de a distinge si de a-si aminti mirosuri, capacitate mult superioara celei umane. Simtul olfactiv al cainelui poate fi de mai mult de 100 de ori mai bun decat al nostru, nasul fiind partea cea mai sensibila a corpului sau. Nasul uman are doar 3 centrimetri patrati de membrana olfactiva, in timp ce unele rase de caini precum rasa Bloodhound detin pana la 150 centimetri patrati de material sensibil la miros. Cainii au de asemenea in creier de 40 de ori mai multe celule care proceseaza mirosul decat oamenii.

Un alt factor pentru abilitatea superioara de mirosit a cainelui il reprezinta abilitatea de a colecta aer intr-o camera speciala a nasului. Aerul ramane in interiorul camerei cand expira, astfel el  poate mirosi moleculele acumulate acolo pana cand se ajunge la o concentratie suficienta, disponibila astfel incat cainele sa poata identifica un miros.

In afara de faptul ca sunt capabili sa distinga diferite mirosuri, cainii mai dispun de o fenomenala memorie olfactiva. Un caine isi poate aminti mirosuri mult timp dupa ce au fost expusi la mirosul original. Cainele dumneavoastra nu numai ca recunoaste ca in urma cu o zi , o anumita pisica din vecini a trecut pe acolo, ci poate spune chiar si ce a mancat pisica.

Cainii au un organ aditional in cavitatea nazala cunoscut drept organul Jacobson. Functia acestui organ poate fi cel mai bine descrisa ca o combinatie intre gust si miros. Cainii pot, la propriu, sa guste aerul. Un caine care trece prin aceasta experienta gust/miros, isi tine gura, de obicei, intr-o pozitie usor deschisa, care seamana cu un zambet. Oamenii de stiinta numesc aceasta pozitie drept Reactia Flehman. Cainii folosesc cel mai adesea organul Jacobson pentru a afla markerii sexuali (urina) lasati in urma de alti caini sau cand simt mirosul unei femele la estru (in calduri).