14 Iun 2011

Soarta maidanezilor este disputată de autorităţi şi iubitorii de animale

"Incinerarea e 10 Euro + TVA"

Doar incinerarea unui câine îi costă pe bucureşteni 0,5 Eurocenţi pe kilogram de câine mort, plus TVA.

Peste 13.000 de bucureşteni, din care 2.500 de copii, au fost muşcaţi în 2010 de către unii dintre cei aproximativ 50.000 de câini fără stăpăn care trăiesc în Bucureşti. Autorităţile bucureştene trebuie să prindă câinii agresivi şi să îi ducă în adăposturi, iar pe restul să îi sterilizeze astfel încât să nu mai facă alţi pui. Cât costă asta?

Câinele nu cade din cer pentru a-l putea diagnostica şi pentru a-l putea steriliza. Deci un câine ca să poată ajunge să fie sterilizat, el trebuie să fie capturat. Asta înseamnă un personal şi nişte costuri pentru capturare, apoi costurile post-sterilizare, ceea ce înseamnă medicamente şi hrană. O sterilizare înseamna tot acest pachet. El se duce undeva la 120 de RON pe câine, poate si mai mult, 150 de RON. Depinde, la femele costă mai mult, la masculi mai puţin„, a spus Robert Lorentz, directorul ASPA.

În Bucureşti sunt aproximativ 50.000 de maidanezi, dintre care 38.000 nu sunt sterilizaţi. La un calcul simplu, Primăria ar avea nevoie de minimum 4,5 milioane de RON, adică peste 1 milion de Euro, pentru sterilizarea tuturor câinilor fără stăpân.

Cât costă eutanasierea?

La eutanasie se schimba câteva date. „Avem capturarea, diagnosticarea medicală, tinerea câinelui în adapost o perioadă de timp (pentru că înainte de a i se lua viaţa, trebuie să i se acorde dreptul la viaţă, deci scoaterea lui spre adopţie) şi după ce trece perioada respectiva de 30 de zile, apoi este eutanasiat şi trimis spre incinerare într-o instituţie specializată”, spune Lorentz.

Incinerarea câinilor capturaţi de ASPA se face la societatea Protan şi „costă undeva în jur de 10 Euro pe câine pentru că incinerarea se calculează la gramaj. Preţul este de 0,5 Eurocenti per kilogram de câine mort, plus TVA„. Un câine mediu, statistic, în Bucureşti, are 20 de kilograme, spune Lorentz. ASPA a încinerat în 2010 şi 2011 aproximativ 100 de câini.

Bani aruncaţi!

Pe de altă parte, preşedintele Asociaţiei Cuţu-Cuţu, ONG care militează împotriva eutanasierii în masă a câinilor maidanezi, spune că Primăriile aruncă cu banii pe geam. „Să ne uităm la cifrele publicate de primării din 2001 încoace pentru eutanasie. Sunt nişte cifre aberante. S-a ajuns să coste eutanasia unui câine undeva la 10 milioane de lei vechi la Primărie. Slatina a eutanasiat cu 218 euro bucata, Aradul cu 200 de euro, Braşovul cu 75 de euro, Bucureştiul cu 62 de euro si lista este impresionantă„, a declarat Marcela Lungu, nemulţumită de faptul că ASPA nu face suficientă treabă pentru câţi angajaţi are.

„Sume fabuloase” pentru adăposturi

În ceea ce priveşte ţinerea câinilor în adăposturile Primăriei, „într-un adăpost de mărime mică, totul duce la un cost de 120 de RON pe lună per câine, poate şi un pic mai mult”, spune Lorentz. „Dacă ar fi un adăpost mai mare, atunci costurile tind să se reducă undeva spre 50 de RON pe lună per caine. Ca idee, costul ar putea să ajungă undeva la 110-120 Euro pe an per câine, ceea ce nu ar fi un cost fabulos de mare dar ar fi totuşi un cost”.

Numai că, gândiţi-vă: pentru a ţine câinii într-un adăpost, acel adăpost trebuie construit. Şi asta evident că ridica foarte mult costul per caine. Adăpostul trebuie să fie conform. Ştiţi ce înseamnă să faci un adăpost conform? Înseamnă sume fabuloase. Ce primărie are sume fabuloase să investească în construcţia de adăposturi?, se întreabă directorul ASPA.

În prezent, cele două baze ale Primăriei, din Pallady şi Mihăileşti, adăpostesc aproximativ 500 de câini. Asta înseamnă un cost anual de aproximativ 720.000 de RON, adică peste 7 miliarde de lei vechi. Doar pentru adăpostirea a 500 din cei 50.000 de câini.

Există un interes să fie câini în stradă

Câinii au două mari calităţi, spune Lorentz, au valoare electorală adăugată şi produc bani. ONG-urile adoptă câini după care îi aruncă în stradă pentru că au un interes financiar să existe maidanezi: atragerea de sponsorizări, donaţii, spune şeful ASPA.

„În jurul câinilor, sau prin intermediul lor, s-au mişcat, din unele conturi în alte conturi, foarte multe milioane de euro. Gândiţi-vă că Fundaţia Brigite Bardot sponsorizează lunar, din anul 2.000 încoace, circa 30 de tone de boabe pe lună de hrană pentru animale, pentru un număr de circa 15 adăposturi private din interiorul şi din afara Bucureştiului. Ce înseamna asta? Bani frumoşi. Milioane de euro. Am dat un exemplu banal – fundatia Brigitte Bardot. Dar sunt mai multe categorii de venituri care se fac datorită câinilor”, acuză şeful ASPA.

„Gândiţi-vă că sunt în România, nu ştiu, poate mii de pet-shop-uri care nu sunt în faliment şi datorită faptului că sunt câini în stradă. Inclusiv pentru cabinetele veterinare, câinii comunitari reprezintă o sursă de venit. E normal, e firesc, ai un câine, ai grijă de el la bloc, păi te duci la cabinet să îl vindeci dacă păţeşte ceva. Deci este o sursă de venit extrem de bine conturată, iar cifrele în ceea ce priveşte importurile sau producţia autohtonă de hrană şi medicamente dovedesc că aceşti câini sunt o sursă de venituri foarte consistentă”, a mai spus Lorentz.

Fals!

Nu este nimic adevărat”, răspunde preşedinta asociaţiei Cuţu-Cuţu. „Nu sunt fonduri UE pentru aşa ceva… Vorbiţi cu orice ONG, nu a primit bani în 2011. Primăria doar vrea să arunce pisica în curtea ONG-urilor şi să se spele pe mâini„.Potrivit pagini de internet a asociaţiei Cuţu-Cuţu, ONG-ul a primit în lunile mai şi iunie 2011 donaţii în valoare de 4.800 de lei. În ceea ce priveşte banii proveniţi din direcţionarea a 2% din im pozitul pe profit către ONG, „sumele 2% intrate de-a lungul anilor au fost între 10.000 şi 25.000 lei”. Cât şi de la cine a primit Cuţu-Cuţu bani de-a lungul timpuluivedeţi aici.

Preţurile la particulari, mai mari

Aurora Sasu, medic veterinar în Bucureşti, a spus că sterilizarea unui câine costă 195 de RON, iar eutanasierea (anestezierea animalului plus otrava) „diferă în funcţie de greutatea animalului”. La un câine mediu, de aproximativ 20 de kilograme, a spus Aurora, preţul este „cam de 80 de RON”. Un vaccin antirabic costă 74 de lei, iar o deparazitare internă 6 lei pentru fiecare 10 kilograme. Dar este un cabinet privat. În ceea ce priveşte incinerarea câinilor, firma Raiul Animalelor practică preţuri pornind de la 400 de lei pentru încinerarea unui câine, potrivit patronului acesteia, Laurenţiu Neghină.

Urmăreşte mai jos un reportaj video realizat de adevarul.ro, cu durata de 03.55 minute, despre cum prind hingherii câinii madanezi:

Sursa: Adevarul


 
Incepe o noua editie a campaniei prin care sunt colectate dozele pe litoral

Incepe o noua editie a campaniei prin care sunt colectate dozele pe litoral
Every Can Counts Romania porneste motoarele reciclarii dozelor din aluminiu in cadrul unei noi editii a campaniei „ExtravaCANza – Si mama recicleaza!â€�. In luna iulie, turistii care isi petrec concediul pe litoral vor putea uita de grija deseurilor, avand in dispozitie un aparat inteligent in care pot recicla dozele din aluminiu. Organizatorii campaniei au pregatit […]

Ancheta parlamentara la Certej

Ancheta parlamentara la Certej
O delegatie formata din patru senatori s-a deplasat la Certej pentru a investiga neregulile sesizate de Mining Watch Romania cu privire la avizarea proiectului minier. Vizita membrilor Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, coruptie si petitii a Senatului vine dupa ce reteaua noastra a inregistrat o petitie care semnaleaza grave ilegalitati. Dintre acestea mentionam evaluarea fragmentata a impactului […]

Alucro a desemnat marele castigator al Bursei de Excelenta Every Can Counts 2017

Alucro a desemnat marele castigator al Bursei de Excelenta Every Can Counts 2017
Aflata la cea de-a doua editie, Bursa de Excelenta Every Can Counts premiaza tinerii valorosi, precum si eforturile acestora de a crea perspective pozitive in relatia cu mediul inconjurator. Chiroi Paul-Adrian, Lupulescu Alexandru Iulian si Andone-Rotaru Bianca-Astrid, studenti ai Universitatii Babes-Bolyai, sunt cei trei castigatori care au transmis, prin proiectele lor, cele mai puternice mesaje […]

Observatii si propuneri pentru strategia miniera 2017-2035

Observatii si propuneri pentru strategia miniera 2017-2035
Strategia miniera 2017-2035 ar trebui sa respecte si sa consolideze importanta acordata comunitatilor locale afectate si mediului inconjurator. In acest sens, consideram ca sunt aplicabile trei principii: cel al transparentei, al precautiei si cel al obtinerii consimtamantului prealabil in cunostinta de cauza al locuitorilor zonelor bogate in resurse minerale. Neasumarea acestor principii ar insemna crearea […]

Plajele de pe litoralul romanesc, intoxicate cu… plastic!

Plajele de pe litoralul romanesc, intoxicate cu… plastic!
In urma monitorizarilor efectuate de ONG Mare Nostrum pe 1.5% din suprafata totala a plajelor romanesti, a rezultat faptul ca 75,5% din sectoare  sunt â€�acoperiteâ€� de plastic. Mai exact, dintr-un total de 9.003 deseuri, 6.799 sunt numai elemente din material polimeric artificial. La aceasta categorie, principalul tip de deseu inregistrat este mucul de tigara, urmat […]

Un sat din Gorj, poluat ilegal 28 de zile pe luna

Un sat din Gorj, poluat ilegal 28 de zile pe luna
Limita legala zilnica pentru publeri in suspensie (PM10), indicatorul pentru masurarea poluarii aerului, a fost depasita in 28 de zile din 30 in satul Rosia de Jiu din judetul Gorj. Emisiile de pulberi fine, PM2.5, au fost in 23 din 30 de zile peste media anuala reglementata de Directiva UE privind Calitatea Aerului. Expunerea indelungata […]

Maine incepe a sasea editie a Pelicam, Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni

Maine incepe a sasea editie a Pelicam, Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni
A sasea editie a Pelicam incepe maine la Tulcea cu o zi plina de proiectii pentru copii. Vineri sunt programate filmele pentru adolescenti, iar sambata si duminica vedem si dezbatem filmele din toate cele patru competitii Pelicam. Ne intalnim la Centrul Cultural Jean Bart, Muzeul de Arta, campingul Pelicam pe malul lacului Ciuperca, dar si […]

Deputatii ar putea vota azi eliminarea sistemului garantie-returnare pentru ambalaje

Deputatii ar putea vota azi eliminarea sistemului garantie-returnare pentru ambalaje
Sistemul depozit, cunoscut si sub denumirea de sistem garantie-returnare, aplicat ambalajelor precum recipiente de sticla si PET, doze de aluminium, a fost introdus prin ordonanta de urgenta in iunie 2016. Acesta este un instrument utilizat cu succes in numeroase tari precum Belgia, Croatia, Estonia, Finlanda, Germania, Suedia, Olanda, Spania pentru reducerea deseurilor de ambalaje generate. Belgia detine un sistem […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.