14 Iun 2011

Soarta maidanezilor este disputată de autorităţi şi iubitorii de animale

"Incinerarea e 10 Euro + TVA"

Doar incinerarea unui câine îi costă pe bucureşteni 0,5 Eurocenţi pe kilogram de câine mort, plus TVA.

Peste 13.000 de bucureşteni, din care 2.500 de copii, au fost muşcaţi în 2010 de către unii dintre cei aproximativ 50.000 de câini fără stăpăn care trăiesc în Bucureşti. Autorităţile bucureştene trebuie să prindă câinii agresivi şi să îi ducă în adăposturi, iar pe restul să îi sterilizeze astfel încât să nu mai facă alţi pui. Cât costă asta?

Câinele nu cade din cer pentru a-l putea diagnostica şi pentru a-l putea steriliza. Deci un câine ca să poată ajunge să fie sterilizat, el trebuie să fie capturat. Asta înseamnă un personal şi nişte costuri pentru capturare, apoi costurile post-sterilizare, ceea ce înseamnă medicamente şi hrană. O sterilizare înseamna tot acest pachet. El se duce undeva la 120 de RON pe câine, poate si mai mult, 150 de RON. Depinde, la femele costă mai mult, la masculi mai puţin„, a spus Robert Lorentz, directorul ASPA.

În Bucureşti sunt aproximativ 50.000 de maidanezi, dintre care 38.000 nu sunt sterilizaţi. La un calcul simplu, Primăria ar avea nevoie de minimum 4,5 milioane de RON, adică peste 1 milion de Euro, pentru sterilizarea tuturor câinilor fără stăpân.

Cât costă eutanasierea?

La eutanasie se schimba câteva date. „Avem capturarea, diagnosticarea medicală, tinerea câinelui în adapost o perioadă de timp (pentru că înainte de a i se lua viaţa, trebuie să i se acorde dreptul la viaţă, deci scoaterea lui spre adopţie) şi după ce trece perioada respectiva de 30 de zile, apoi este eutanasiat şi trimis spre incinerare într-o instituţie specializată”, spune Lorentz.

Incinerarea câinilor capturaţi de ASPA se face la societatea Protan şi „costă undeva în jur de 10 Euro pe câine pentru că incinerarea se calculează la gramaj. Preţul este de 0,5 Eurocenti per kilogram de câine mort, plus TVA„. Un câine mediu, statistic, în Bucureşti, are 20 de kilograme, spune Lorentz. ASPA a încinerat în 2010 şi 2011 aproximativ 100 de câini.

Bani aruncaţi!

Pe de altă parte, preşedintele Asociaţiei Cuţu-Cuţu, ONG care militează împotriva eutanasierii în masă a câinilor maidanezi, spune că Primăriile aruncă cu banii pe geam. „Să ne uităm la cifrele publicate de primării din 2001 încoace pentru eutanasie. Sunt nişte cifre aberante. S-a ajuns să coste eutanasia unui câine undeva la 10 milioane de lei vechi la Primărie. Slatina a eutanasiat cu 218 euro bucata, Aradul cu 200 de euro, Braşovul cu 75 de euro, Bucureştiul cu 62 de euro si lista este impresionantă„, a declarat Marcela Lungu, nemulţumită de faptul că ASPA nu face suficientă treabă pentru câţi angajaţi are.

„Sume fabuloase” pentru adăposturi

În ceea ce priveşte ţinerea câinilor în adăposturile Primăriei, „într-un adăpost de mărime mică, totul duce la un cost de 120 de RON pe lună per câine, poate şi un pic mai mult”, spune Lorentz. „Dacă ar fi un adăpost mai mare, atunci costurile tind să se reducă undeva spre 50 de RON pe lună per caine. Ca idee, costul ar putea să ajungă undeva la 110-120 Euro pe an per câine, ceea ce nu ar fi un cost fabulos de mare dar ar fi totuşi un cost”.

Numai că, gândiţi-vă: pentru a ţine câinii într-un adăpost, acel adăpost trebuie construit. Şi asta evident că ridica foarte mult costul per caine. Adăpostul trebuie să fie conform. Ştiţi ce înseamnă să faci un adăpost conform? Înseamnă sume fabuloase. Ce primărie are sume fabuloase să investească în construcţia de adăposturi?, se întreabă directorul ASPA.

În prezent, cele două baze ale Primăriei, din Pallady şi Mihăileşti, adăpostesc aproximativ 500 de câini. Asta înseamnă un cost anual de aproximativ 720.000 de RON, adică peste 7 miliarde de lei vechi. Doar pentru adăpostirea a 500 din cei 50.000 de câini.

Există un interes să fie câini în stradă

Câinii au două mari calităţi, spune Lorentz, au valoare electorală adăugată şi produc bani. ONG-urile adoptă câini după care îi aruncă în stradă pentru că au un interes financiar să existe maidanezi: atragerea de sponsorizări, donaţii, spune şeful ASPA.

„În jurul câinilor, sau prin intermediul lor, s-au mişcat, din unele conturi în alte conturi, foarte multe milioane de euro. Gândiţi-vă că Fundaţia Brigite Bardot sponsorizează lunar, din anul 2.000 încoace, circa 30 de tone de boabe pe lună de hrană pentru animale, pentru un număr de circa 15 adăposturi private din interiorul şi din afara Bucureştiului. Ce înseamna asta? Bani frumoşi. Milioane de euro. Am dat un exemplu banal – fundatia Brigitte Bardot. Dar sunt mai multe categorii de venituri care se fac datorită câinilor”, acuză şeful ASPA.

„Gândiţi-vă că sunt în România, nu ştiu, poate mii de pet-shop-uri care nu sunt în faliment şi datorită faptului că sunt câini în stradă. Inclusiv pentru cabinetele veterinare, câinii comunitari reprezintă o sursă de venit. E normal, e firesc, ai un câine, ai grijă de el la bloc, păi te duci la cabinet să îl vindeci dacă păţeşte ceva. Deci este o sursă de venit extrem de bine conturată, iar cifrele în ceea ce priveşte importurile sau producţia autohtonă de hrană şi medicamente dovedesc că aceşti câini sunt o sursă de venituri foarte consistentă”, a mai spus Lorentz.

Fals!

Nu este nimic adevărat”, răspunde preşedinta asociaţiei Cuţu-Cuţu. „Nu sunt fonduri UE pentru aşa ceva… Vorbiţi cu orice ONG, nu a primit bani în 2011. Primăria doar vrea să arunce pisica în curtea ONG-urilor şi să se spele pe mâini„.Potrivit pagini de internet a asociaţiei Cuţu-Cuţu, ONG-ul a primit în lunile mai şi iunie 2011 donaţii în valoare de 4.800 de lei. În ceea ce priveşte banii proveniţi din direcţionarea a 2% din im pozitul pe profit către ONG, „sumele 2% intrate de-a lungul anilor au fost între 10.000 şi 25.000 lei”. Cât şi de la cine a primit Cuţu-Cuţu bani de-a lungul timpuluivedeţi aici.

Preţurile la particulari, mai mari

Aurora Sasu, medic veterinar în Bucureşti, a spus că sterilizarea unui câine costă 195 de RON, iar eutanasierea (anestezierea animalului plus otrava) „diferă în funcţie de greutatea animalului”. La un câine mediu, de aproximativ 20 de kilograme, a spus Aurora, preţul este „cam de 80 de RON”. Un vaccin antirabic costă 74 de lei, iar o deparazitare internă 6 lei pentru fiecare 10 kilograme. Dar este un cabinet privat. În ceea ce priveşte incinerarea câinilor, firma Raiul Animalelor practică preţuri pornind de la 400 de lei pentru încinerarea unui câine, potrivit patronului acesteia, Laurenţiu Neghină.

Urmăreşte mai jos un reportaj video realizat de adevarul.ro, cu durata de 03.55 minute, despre cum prind hingherii câinii madanezi:

Sursa: Adevarul


 
Societatea civila solicita Ministerului Mediului sa nu sustina incineratoarele de deseuri municipale

Societatea civila solicita Ministerului Mediului sa nu sustina incineratoarele de deseuri municipale
Cea mai mare organizatie internationala care militeaza pentru alternative la incineratoarele de deseuri, Alianta Globala pentru Alternative la Incineratoare (GAIA), formata din peste 900 de organizatii si prezenta in 100 de tari, sustine lupta romanilor pentru solutii alternative sigure, sustenabile si echitabile in gestionarea deseurilor.  Organizatiile au transmis astazi catre Ministerul Mediului o scrisoare deschisa, alaturi […]

Invitatie la editia a 5-a a Zilelor Manasturului

Invitatie la editia a 5-a a Zilelor Manasturului
Initiativa La Terenuri-Spatiu Comun in Manastur si Asociatia Colectiv A va invita intre 26 si 28 mai la a 5-a editiei a Zilelor Manasturului in cadrul Zilelor Clujului! Anul acesta dedicam mai mult timp initiativelor si actiunilor comunitare, dorind in acelasi timp sa atragem atentia asupra zonei verzi de La Terenuri cat si Cinematografului Dacia. In […]

Transhumanta, premiera nationala in deschiderea Pelicam 2017

Transhumanta, premiera nationala in deschiderea Pelicam 2017
Cea de-a sasea editie a Pelicam este si cea mai bogata in documentare romanesti despre mediu. Transhumanta (r. Dragos Lumpan) sau Planeta Petrila (r. Andrei Dascalescu) sunt cateva dintre filmele care trag de capatul firului care ii leaga pe romani de natura. In plus, revine seria Pelicam Talks care ne provoaca la cinci dezbateri pe […]

Plasele pescaresti au facut 6 victime!  Sase pui de delfin, gasiti morti pe plaja din apropierea Camping Lebada

Plasele pescaresti au facut 6 victime! Sase pui de delfin, gasiti morti pe plaja din apropierea Camping Lebada
In decursul dupa-amiezei de ieri, echipa ONG Mare Nostrum s-a deplasat pe plaja din zona Camping Lebada, in urma unei sesizari facute de un constantean. La fata locului, au descoperit 6 pui de delfin, esuati la mal. Puii erau la distanta de 100-200 m unul de altul si se aflau in stare de descompunere. Se […]

Comisia Europeana NU SUSTINE INCINERAREA deseurilor

Comisia Europeana NU SUSTINE INCINERAREA deseurilor
Comisia Europeana a publicat in 26 ianuarie o comunicare cu privire la rolul energiei din deseuri in economia circulara. Textul ofera clarificari cu privire la implementarea ierarhiei deseurilor si ghidare pentru statele membre in scopul evitarii unor probleme precum supracapacitatea de incinerare si reducerea ratelor de reciclare cu care se confrunta in prezent, in special, statele […]

Un nou grup de zimbri ajunge cu bine in Muntii Tarcu

Un nou grup de zimbri ajunge cu bine in Muntii Tarcu
Cel mai mare mamifer terestru din Europa se intoarce in Carpatii Meridionali, unde un nou transport de 9 indivizi a fost efectuat in 21-23 aprilie. Acesta este al patrulea an consecutiv de transporturi de zimbri in Muntii Tarcu, iar de aceasta data animalele provin doar din rezervatia Avesta, din Suedia. Zimbrul (Bison bonasus) este o […]

Putem fi Zero Waste in vacanta? #Tenerife

Putem fi Zero Waste in vacanta? #Tenerife
Va scriu in prima zi acasa, dupa o vacanta foarte frumoasa in Tenerife. Din fericire am noroc de vreme buna si pot scrie la masa din gradina, la soare, cu o limonada langa mine si parca trecerea la viata de zi cu zi nu mai e asa de grea. Dupa cum bine stiti pana acum, […]

Tinta de „Zero Deseuri� – un obiectiv realizabil in Romania de astazi?

Tinta de „Zero Deseuri� – un obiectiv realizabil in Romania de astazi?
Povestea de la Targu Lapus a inceput in urma cu 10 ani, cand, Primaria orasului a decis inceperea demersurilor de reducere progresiva a cantitatii deseurilor colectate de la populatie. Sistemul a intrat in functiune in 2010, odata cu obtinerea unei finantari din Fonduri Europene si prevedea implementarea unei strategii eficiente de gestionare a deseurilor menajere. […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.