25 Iul 2011

Sufletelul meu

Nu am sa scriu un basm,vreau doar sa va spun ce inseamna sa ai un sufletel langa tine.
Cu 2 ani in urma,ma rugam de mama mea sa imi ia un catel.Nimic nou,avand in vedere ca toata viata am facut asta…Insa de data asta mi-a zis ca pot sa aduc un bichon,dar ca il cumpar eu.Avand in vedere ca nu am dispus de banii necesari,am tot amanat.
Intr-o zi insa,o prietena de-a mamei mele imi spusese ca gasise in fata blocului o catelusa care murea de frig,avea si puisori in burta si facuse si o chestie ciudata la ochi,de la inghetul de afara.A luat-o in casa si a doua zi a dus-o la veterinar.
Catelusa a fost operata la ochisori si i-au fost scosi puii din burta,pentru ca de la frig,bataie si altele,ii murisera in burtica.A si castrat-o si atunci cautau un stapan pt ea.
I-am zis mamei ca vreau,vreau,vreau catel si ca ma duc sa o vad si daca imi place,o iau acasa.
In momentul in care am ajuns la veterinar,eram sceptica.Insa cand a fost adusa sa o vad si am vazut cum se bucura ca a venit cineva sa o ia,am stiut ca ea e pentru mine.M-a amuzat teribil faptul ca are urechile f mari si ochii la fel,si noi ii zicem liliac.E si grasuta si haioasa.Am luat-o si am incercat sa o fac sa se obisnuiasca cat mai repede in noua ei casa.Era trista saraca,nu se misca si o duceam in brate afara ca sa isi faca nevoile.Se observa ca fusese crescuta in casa,si data pe strada sau pierduta.Am pus anunturi cu faptul ca am gasit-o si ca stapanul ei poate veni sa o ia,dar in sinea mea speram sa nu vina nimeni,pentru ca nu stiu cum as fi putut sa o dau.Cert este ca nu a venit nimeni.
Acum catelusa sta pe perna si e suparata ca nu sting lumina in camera.
E sufletelul meu,care depinde de mine si cand vin acasa obosita,nervoasa, se bucura ca a venit mama sa o duca afara si sa o mangaie.Vin acasa cat mai repede ca ma gandesc cat de mult latra si alearga cand intru pe usa.



Publicat de: miruna
3 comentarii
Iulia Huculici 30 iulie 2011 la 5:34 pm

Nimic nu se compara cu bucuria pe care o simti atunci cand esti intampinat de niste ochi foarte bucurosi si un botic umed.Numai cine nu are caini nu stie.Va admir foarte mult pentru ca ati dat o sansa unui suflet chinuit.

ai un suflet bun, si eu am doi caini si sunt de rasa, eu l-am salvat pe unul dintre ei dintr-o cusca foarte foarte mica…nici nu cred ca primea de mancare in fiecare zi si apa primarea o data pe saptamana dar asa-s oamenii, n-ai ce sa le faci…apropo ai o inima mare si esti foarte buna scriitoare infine acum plec sa mai adopt inca un caine…ceau si sa-i spui asta si catelusei…:)

offf…. stiu cum e sa te rogi de mama ta sa iti ia un caine!stiu..credema!eu am doar 10 ani dar mias dori un caine nespus de mult…doar ca mama nu ma lasa decat cu un bichon mai micut sau un yorshie terier sau chihuahua sau shih-tzu dar eu mias dorii orcice caine.a da am uitat sa spun o rasa,un pechinez mic mic.adica dala f mic.dar a spus ca nu ma lasa decat daca imi da cineva pentru ca sunt prea scumpi.inteleg cum a fost pentru tine sa te rogi de mama ta.si pentru mine e la fel!iti apreciez mult mult bunatatea de a adopta un sufletel.esti un om cum nu multi sunt.ai un suflet mare!te felicit.si da sa iti traiasca.dar vreau sa te intreb ceva: sti pe cineva care are o asemenea rasa si este gratis?sunt din constanta dar clar ca 20 de lei pot da!sau oricine altcineva ce intra pe site si are va rog mult!oricum felicitari:x

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.