15 Iun 2011

Un tânăr cercetător de la Institutul Naţional Delta Dunării – doctorul Ştefan Răileanu – se implică de câtva timp, activ, în salvarea cailor de la Letea

Un tânăr cercetător de la Institutul Naţional Delta Dunării – doctorul Ştefan Răileanu – se implică de câtva timp, activ, în salvarea cailor de la Letea

Un tânăr cercetător de la Institutul Naţional Delta Dunării – doctorul Ştefan Răileanu – se implică de câtva timp, activ, în salvarea cailor de la Letea. Principalele lui ajutoare sunt copiii locului, adevăraţi îmblânzitori ai cailor semisălbatici de pe Grindul Letea. Prea pasionat de munca sa, Răileanu a tulburat, se pare, apele intereselor nu foarte ortodoxe ale unor demnitari locali de la Dunăre, trezindu-se acuzat că şi-a depăşit atribuţiile. „Aşa este la noi. Cum vede unul mai mult decât trebuie, urmează să fie înfundat! Dar sper să continui cercetarile şi sper să pot fi, în continuare, alături de aceşti cai” spune Răileanu într-un interviu. Mai multe nu vrea sa comenteze încă, pe temă, dar… „Poate o voi face mai târziu, dacă este cazul”.

Copiii îmblânzitori
„Am rugat copiii să mă ajute în activitatea de protecţie a cailor întrucât mă simţeam dator faţă de ei, pentru că mi-au fost aproape şi m-au ajutat tot timpul în observaţiile mele. De asemenea, mă simţeam obligat, pot să spun, şi faţă de caii care mi-au adus un oarecare succes în meseria pe care o practic” explică Răileanu în interviu.
Cultura creşterii animalelor, spune el, este principalul cadru de rezolvare a unei situaţii de acest gen. „Cei mai buni parteneri au fost copiii de la şcoala din Letea, care sunt la fel de deosebiţi, născându-se într-o zonă aproape sălbatică. Ei reuşesc la 12-13 ani să îmblânzească caii semisălbatici de care nu te poti apropia, iar în 6-7 luni pot să-i călărească stând în picioare pe spatele lor” povesteşte cercetătorul. El a reuşit să îndrume 20 dintre aceşti copii spre o astfel de activitate. „Şi am mai reuşit să readuc în actualitate o veche tradiţie a cestei regiuni: întrecerile de cai la sărbătoarea Bobotezei”.

Dragostea de cai tulbură apele Deltei
Dar pasiunea sa faţă de cabalinele de la Letea a stârnit, în timp, tot mai multă nemulţumire în rândul autorităţilor locale, deranjate în acţiunile lor, nu tocmai cuşere, se pare. „Aşa este la noi. Dacă vezi mai mult decât trebuie, urmează să fii înfundat! Eu sper să continui cercetarile şi sper să pot fi, în continuare, alături de aceşti cai” spune Răileanu, refuzând să comenteze mai mult. „Poate o voi face mai târziu, dacă este cazul” a mai spus el.

ONG-urile au făcut şi bine şi rău
Răileanu nu este foarte încântat nici de activitatea tuturor ONG-urilor implicate în zonă. El spune că acestea „au făcut şi bine dar şi rău”. „O parte din ele, mai bine organizate, au reuşit să înţeleagă fenomenul, atât din punct de vedere tehnic cât şi social. Foarte multe însă, lipsite de specialişti şi necunoscând oamenii din regiunea respectivă, nu au făcut decât să-i dezorienteze şi să-i înrăiască” spune doctorul.
El este de părere că toţi cei care conduc astfel de asociaţii trebuie să fie foarte atenţi la persoanele deplasate teren şi, mai ales, să ţină seama că au de-a face cu o situaţie specială. „A nu se confunda cu prinderea câinilor vagabonzi din marile oraşe. Sper ca aceste asociaţii să înţeleagă că pot ajuta la soluţionarea situaţiei nu prin scandaluri, ci procedând la construirea unor temeiuri ştiintifice, prin care fenomenul de semisălbăticie din Delta Dunării să poată fi legiferat într-o anumită manieră. Doar aşa populaţia de cai semisălbatici poate rămâne ceea ce este, într-un efectiv mai mare sau mai mic, meritându-şi locul pe care l-a câştigat singură în ecosistemul Grindului Letea” mai spune Răileanu.

Sursa: Gandul


 
Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara

Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara
Municipiul Iasi se alatura retelei internationale „Orase Zero Deseuriâ€� (â€�Zero Waste Municipalitiesâ€�) si devine primul municipiu din Romania, cu o populatie de peste 350.000 de locuitori, care se angajeaza sa implementeze solutiile „zero deseuriâ€�, cu impact dovedit in alte peste 350 de orase europene, in tranzitia catre economia circulara. Mihai Chirica, primarul Iasului, a semnat […]

Trucuri simple pentru o viata fara risipa

Trucuri simple pentru o viata fara risipa
Sunt intr-o continua cautare de mijloace prin care sa-mi fac viata mai simpla si mai usoara, mai eficienta si cu un mai mic impact asupra mediului. In ultimii ani am schimbat diverse obiceiuri si practici personale in acest scop si in speranta ca intr-un viitor recent voi putea trai o viata fara risipa. Prima masura a […]

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.
Milano este cel mai mare oras din lume cu o schema formala de reciclare a deseurilor organice. De ce este importanta colectarea selectiva a acestor deseuri, cum au atins milanezii o rata de succes de 95% si cum sta Romania la acest capitol, aflati in randurile de mai jos. Desi ar putea parea inofensive, deseurile organice […]

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor
Valorificarea energetica a deseurilor menajere prin combustie la temperaturi inalte este intens sustinuta de catre industrie ca fiind solutia salvatoare, care poate scapa Romania de deseuri. La o prima analiza pare sa fie o strategie foarte atragatoare, intrucat incineratoarele reduc cantitatea de deseuri depozitata in gropile de gunoi si produc energie. Mirajul dispare treptat odata […]

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman
Omul este o fiinta meteosensibila, reactionand diferit la elementele climatice, in functie de fondul genetic trebuie sa-si constientizeze meteorosensibilitatea si sa-si evalueze potentialul de aclimatizare pentru a putea preveni eventualele situatii de risc ce ii pot afecta sanatatea, siguranta, productivitatea si creativitatea. Meteosensibilitatea este sensibilitatea detinuta de un organism la modificarile atmosferice, prin declansarea sau […]

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile
Producerea tesaturii de bambus s-a inceput nu cu mult timp in urma – primele mostre au aparut acum zece ani. Si, dupa ce aparuse, au primit imediat titlul mandru de tesatura a secolului XXI. Intr-adevar, stofa din bambus are prea multe avantaje ca sa nu aiba toate sansele de reusita. Cu toate acestea, tehnologiile producerii […]

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia
Arta cu natura si in natura, menita sa transmita un mesaj social profund. Aceasta ar putea fi, in cateva cuvinte, definitia Land Art-ului. Concept artistic originar din Statele Unite ale Americii din anii 50, Land Art-ul a ajuns si la Cluj de aproximativ o jumatate de deceniu, fiind si predat la Universitatea de Arta si […]

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei
Primaria are de gand sa renunte la solutia toaletelor ecologice amplasate pe strazile orasului si sa construiasca toalete civilizate, inclusiv pentru persoane cu dizabilitati. Problema toaletelor ecologice amplasate pe strazile Timisoarei a fost luata in discutie la ultima sedinta de Consiliu Local, in contextul in care s-a propus si dezbatut un proiect care viza alocarea […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.