22 Apr 2010

Una din cele mai bine pazite institutii publice din Romania pare sa fie ecarisajul

Adapost Odai

Adapost Odai

Una din cele mai bine păzite instituţii publice din România pare să fie ecarisajul. De exemplu, cel din Şoseaua Odăi, aflat sub tutela Primăriei sector 1 Bucureşti. Are gheretă cu doi paznici la poartă, gard de beton şi sârmă înalt de peste doi metri, iar accesul este permis numai pe bază de buletin. În clădirea administraţiei, inşi în trening, pitiţi prin birouri, te înconjoară, ca la un semnal. Dacă speri să-ţi recuperezi câinele pierdut, ia-ţi adio. Distinşii hingheri consultă un registru imaginar, scutură din cap şi te dau afară, fără să te lase în adăpostul aflat suficient de departe, ca să nu fie deranjaţi de niciun lătrat.

De ce stă „Poliţia animalelor” într-o fortăreaţă şi se comportă precum apărătoarea tezaurului în faţa hoardelor invadatoare? Fiindcă aşa este ea învăţată. A îmbrăţişat, precum majoritatea instituţiilor publice româneşti, concepţia potrivit căreia administraţia, structura de putere nu trebuie să fie prietena omului, ci stăpâna acestuia. Gardul solid, zidul gros, paza dublă, ghişeul despărţitor funcţionează, în această definiţie, ca factori de intimidare şi de autoprotecţie. Cetăţeanul care-i calcă pragul nu trebuie să se simtă în largul său, ci nesigur, temător, smerit şi, în cele din urmă, supus. Regula de fier a intimidării şi segregaţiei se aplică fie că este vorba de ecarisaj, fie de parlament. De aceea, legea privind „liberul acces al cetăţenilor în spaţiile deţinute de instituţiile şi autorităţile publice”, susţinută de Adrian Năstase şi cei 40 de tovarăşi ai săi, nu poate fi decât o glumă proastă.

Fostul preşedinte al Camerei şi-a pus pe blog iniţiativa, după ce Roberta Anastase, reluând o idee mai veche a liberalilor şi a Elenei Udrea, a propus dărâmarea zidului ce înconjoară Casa Poporului. Legea liderului pesedist este făcută în vădită bătaie de joc, cu articole care dispun ca autorităţile publice să organizeze zilnic activităţi instructiv-educative, sportive şi recreative pentru cetăţeni, în spaţiile deţinute de ele, să desfiinţeze posturile de pază şi să trimită agenţii la munci gospodăreşti, ori să-i dea afară. În limbajul sec al actelor normative, Adrian Năstase demolează până la absurd, ca să nu spună direct că iubeşte zidurile. Pe cel construit de el l-a apărat în şedinţa conducerii Camerei, aducând în discuţie grevele iminente, ca potenţial pericol pentru aleşii rămaşi fără gard. Neliniştea domnului Năstase în privinţa mişcărilor sociale datează, poate, din perioada mineriadelor. Îmi amintesc că, în zilele celei din septembrie 1991, curajul i-a ţinut pe senatori, până au ocupat minerii Piaţa Victoriei, după care au fugit prin garajul instituţiei, iar unii membri mai grăsuţi ai guvernului Roman au zbughit-o, rostogolindu-se prin ferestrele de la parter ale palatului, împinşi de şezut de către bodyguarzi. Dimensiunile zidului măsoară, aşadar, şi nivelul fricii autorităţilor faţă de populaţie, trăsătură specifică democraţiilor necoapte, care mai au încă pusee sălbatice.

Dărâmarea gardului din jurul Parlamentului nu ar produce nicio schimbare semnificativă în evoluţia instituţiei, ci ar avea o valoare simbolică. Un zid mai puţin înseamnă dorinţă de deschidere şi apropiere, într-o ţară unde amabilitatea funcţionarilor este plătită cu sporuri de zâmbet. Poate că, în timp, plimbarea cetăţenilor pe sub ferestrele deputaţilor îi va face pe aceştia din urmă conştienţi de rolul şi importanţa anonimilor pietoni. Şi, tot cu vremea, poate că Parlamentul desgrădit nu va mai fi privit din stradă ca un superadăpost, pentru animale de lux.

Sursa: Gandul


2 comentarii

asa e peste tot in tara. iar daca vrei sa-ti iei cainele de acolo iti fac si o vizita acasa sa vada in ce conditii sta cainele.de parca i-ar interesa prea mult. sunt defapt niste ignoranti la nevoile animalelor.

Dar cum ati vrea sa se mascheze faradelegile ce se fac acolo.ma refer la omorarea animalelor !Oare chiar nu se stie ce se petrece intr-un „adapost” am pun in ghilimelele de rigoare deorece acolo este ghetou in buna regula.Eu locuiesc in Constanta si aici este proces mare cu ceea ce se practica aici , cu dovezi nu cu vorbe.

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.