acum 15 ani

Încă din anul 1985, ONU a desemnat prima zi din luna octombrie a fiecărui an, drept Ziua Internaţională a Habitatului. În această zi se doreşte reflectarea stării aşezărilor umane şi a dreptului ca toţi oamenii să aibă un adăpost adecvat. Se doreşte, de asemenea, a se reaminti responsabilitatea omului pentru viitorul habitatului atât uman cât şi al celui natural. Habitatele naturale reprezintă zonele terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice. Aproape peste tot în Europa dezvoltarea economică s-a fă cut nedurabil, pe seama supraexploatării resurselor natura le, periclitând astfel multe din speciile de plante şi animale sălbatice şi habitatele în care trăiesc acestea. Aceste specii şi habitate constituite în ecosisteme naturale şi seminaturale formează în fapt “suportul vieţii” asigurând resursele (lemn, materii prime pentru medicamente…) şi ser viciile (controlul climei, al calităţii apei şi aerului …) ce stau la baza dezvoltării socio-economice. Pentru conservarea patrimoniului său natural, Uniunea Euro peană promovează ca instrument principal dezvoltarea unei Reţele de arii de conservare a naturii care să acopere ţările membre UE. Aceasta este Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000, denumită şi după orizontul de timp în care a fost planificată implementarea ei. În judeţul Dolj, siturile de importanţă comunitară (SCI) care protejează habitate, specii de plante şi animale sunt: Ciuperceni – Desa cu o suprafaţă de 40815.0 ha; Coridorul Jiului cu o suprafaţă de 49828.0 ha; Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa cu o suprafaţă de 44 ha; iar ariile speciale de protecţie avifaunistică (SPA) care protejează specii de păsări sălbatice sunt: Maglavit cu o suprafaţă de 3562,6 ha; Calafat – Ciuperceni – Dunăre cu o suprafaţă de 29024,3 ha; Bistreţ cu o suprafaţă de 1915,6 ha; Confluenţa Jiu – Dunăre 21.999,9 ha.

„Nu numai zonele foarte sălbatice reprezintă valoa rea biodiversităţii româneşti. Sunt foarte multe zone pe lân gă care trecem zilnic sau în care chiar ne desfăşurăm acti vitatea, în care se găsesc specii de interes comunitar. În numeroase zone agricole sau rurale din România există specii sălbatice de plante şi animale care trăiesc în armo nie cu oamenii locului. Toate acestea împreună reprezintă contribuţia României la patrimoniul natural european”, a declarat directorul coordonator al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Dolj, Monica Daniela Mateescu.

ALINA DRĂGHICI