Nilo ( senin, bun) are doar un an și jumătate …

Într-un adăpost , din spatele unor gratii, înfruntă realitatea cu un zâmbet.
Un zâmbet care ascunde suferință, disperare, oboseală — și un chin dus în tăcere.
Nu poartă ranchiună, nu se răzvrătește, nu latră, nu luptă, nu se agită, din contră — este de o blândețe dureroasă..

Pare că ar vrea să spună ceva, să ceară ajutor, să implore să fie văzut, dar în același timp nu mai nădăjduiește….

Privirea lui nu mai caută promisiuni — este doar acceptare.
Este resemnarea unui suflet care a obosit să spere.
Cine l-ar putea auzi?
Cine l-ar putea asculta?
Cine l-ar putea salva?

Poate că așa va și muri —
cu acel zâmbet dulce-amar,
un zâmbet care sfidează toată nedreptatea și toată suferința trăită într-o viață atât de scurtă.
Un zâmbet prin care iartă…

Nu este de rasă, nu este câine de pază (e prea bun, prea blând pentru asta), dar ar fi un câine de suflet.
Unul care știe să iubească fără măsură și să răsplătească până în ultima clipă pe cel care îi va salva viața….

Vezi mai multe anunțuri de la




Formular de adopție