Copiii si animalele de casa

In multe tari, animalele de tot felul (delfini, cai, catei) sunt folosite cu mare succes in terapiile aplicate copiilor bolnavi, fie ca sufera de afectiuni fizice, psihice sau retard de dezvoltare. De multi ani se stie ca apropierea de un animal are efecte pozitive asupra psihicului unui copil si grabeste vindecarea sau macar creeaza o stare de spirit pozitiva.

Si totusi, la noi in tara se considera adesea ca un copil mic si un animal nu au ce cauta in aceeasi casa. Intr-adevar, aceasta convietuire poate sa puna unele probleme legate de igiena si siguranta, dar daca luam toate masurile de precautie, nu exista motive de ingrijorare.

Din punct de vedere psihic, copiii care cresc intr-o casa cu animale au multe avantaje. Relatiile pozitive cu animalele de casa intaresc stima de sine si increderea in propria persoana. Relatiile cu ceilalti sunt mult mai bune pentru ca, ingrijind un animal copilul invata ce este empatia, ce este increderea, loialitatea, afectiunea si cum se poate comunica non-verbal. In timp, intre animal si copil se creaza o complicitate unica. Pisicuta sau catelul poate sa fie nu numai un partener de joaca ci si un confident pentru copil, un prieten de nadejde, care il apara cand este nevoie. Alaturi de animale, copiii invata lectii de viata pe care nu le poate dobandi altfel. Ce alta metoda mai buna de a invata ce este reproducerea, nasterea, boala, moartea, prietenia? Ba chiar, uneori copilul poate privi cum se desfasoara viata intr-o comunitate (pestisori, porcusori de Guineea), tragand invataminte despre comportamentul adecvat (nu e voie sa ne batem, asa cum fac pestisori, trebuie sa impartim totul cu familia, cum fac soriceii). Animalul este o legatura, uneori singura, cu natura. Un copil care are un prieten necuvantator va invata sa respecte mai mult natura si tot ce inseamna ea, devenind in acelasi timp mai responsabil fata de toate fiintele vii.

Orice animalut poate da o lectie de responsabilitate unui copil. In functie de varsta se pot alege animale de care copilul poate avea grija. Inca de la varste fragede, copilul poate sa dea mancare pestisorilor, mai tarziu va putea ingriji soriceii sau papagalii, iar dupa 10 ani va putea sa aiba grija de un animal mai mare, un catel sau o pisicuta. Totusi, nu trebuie sa ne bazam in totalitate pe copii, chiar daca ei promit sa aiba grija singuri de animalut. Pana la urma, responsabil de soarta necuvantatorului este adultul, deci parintele. Copilul de abia invata ce este responsabilitatea si care sunt urmarile actiunilor sale asupra animalului.

Avantajele prieteniei cu un animal se extind si la nivel fizic. Studiile au aratat ca acei copii care cresc cu animale in casa sufera mai putin din cauza bolilor respiratorii (alergii, asm, viroze) si au, in general, o sanatate mai buna pentru ca sunt expusi germenilor, iar sistemul lor imunitar se intareste. In plus, piticii care au un animalut sunt mai rar victime ale accidentelor casnice pentru ca prefera sa se joace mail mult cu prietenul necuvantator decat cu obiectele periculoase din casa.

In ciuda numeroaselor beneficii, nu toti copiii au voie sa stea in preajma animalelor. Cei cu sistemul imunitar slabit ar fi bine sa nu aiba un animalut de casa. La fel si cei mititei, de 2-3 anisori. La aceasta varsta, copilul nu-si poate stapani impulsurile violente si agresivitatea si poate lovi animalul, care la randul lui va raspunde prin zgarieturi sau muscaturi. De asemenea, copiii sub trei ani nu trebuie sa sta in preajma acvariilor neacoperite pentru ca exista riscul sa cada inauntru.

Orice varsta ar avea copilul, animalul, fie el pisica sau catel, trebuie sa fie sanatos si cu vaccinarile la zi, iar blanita trebuie ingrijita cu atentie pentru a nu lasa par. De asemenea, cel mic trebuie instruit in legatura cu comportamentul in preajma animalului. Nu are voie sa loveasca animalul, sa se apropie cu gurita de el, sa-i bage manuta in gura sau sa manance din castronasul lui. Nu mai trebuie spus ca animalele nu au voie langa un nou-nascut.

Atentie la rasa animalului. Unele rase de pisici si caini sunt cunoscute pentru agresivitatea lor, pe cand altele sunt mai docile si iubesc copiii. Daca animalul intra in familie dupa nasterea copilului, este ideal sa luam un pui, care va creste in famile si se va obisnui de mic sa aiba copii in jur.