Dacă vă plimbaţi pe orice stradă rezidenţială din capitala României, vă puteţi întâlni cu un membru al populaţiei canine din Bucureşti – dacă nu cu o întreagă haită.
În grupuri de trei, patru sau chiar mai mulţi, câinii tratează oraşul ca şi cum ar fi al lor, rătăcind liberi, uneori chiar urcând şi coborând din mijloacele de transport public, susţine agenţia de ştiri internaţională on-line, Global Post, în ediţia de duminică.
Azi însă, câinii vagabonzi din România sunt din ce în ce mai mult văzuţi ca o ameninţare. Parlamentul român dezbate în prezent un proiect de lege care ar putea duce la eutanasierea a mii de câini fără stăpân. Începând cu anul 2007, Legea privind protecţia animalelor a scos în afara legii uciderea acestor câini.
Cu toate acestea, în urma decesului unei femei atacate de câini la Bucureşti, la începutul acestui an, unii parlamentari doresc ca această lege să fie abrogată.
“Posibilitatea ca o altă persoană să fie ucisă este extrem de mare, deoarece există atât de mulţi câini pe străzi”, a declarat Mihai Atănăsoaie, prefectul capitalei, unul dintre susţinătorii proiectului de lege.
ONG-urile estimează că pe străzile Bucureştiului trăiesc 40.000 de câini fără stăpân, deşi autorităţile locale indică un număr de aproape 100.000. Deşi atacurile letale au fost extrem de rare, 8.348 de locuitori ai capitalei au fost trataţi în urma muşcăturilor câinilor vagabonzi în 2010, potrivit Institutului Naţional de Boli Infecţioase din Bucureşti.
Oamenii dau vina pe fostul dictator român Nicolae Ceauşescu pentru puii fără adăpost.
În 1984, el a distrus centrul istoric al capitalei pentru a crea Casa Republicii, acum Palatul Parlamentului, o monstruozitate comunistă, în prezent cea mai mare clădire administrativă civilă din lume. În urma acestei decizii, circa 40.000 familii au fost mutate în blocuri moderne, în care animalele de companie au fost interzise. Prin urmare, aceste familii şi-au abandonat câinii pe străzi.
Astăzi, prezenţa acestor animale care bântuie prin oraş este percepută de către guvernul român drept un simbol jenant al managementului public prost şi al eşecului de a trăi la standardele unei capitale europene moderne şi ale unui stat membru al Uniunii Europene.
Dacă va fi adoptat, noul amendament va preda decizia finală cu privire la modul în care să fie abordată problema în mâinile autorităţilor locale, eutanasia fiind una din opţiuni. Autorităţile vor fi obligate să ţină câinii luaţi de pe străzi în adăposturi timp de 30 de zile.
“Problema a escaladat într-adevăr, iar autorităţile locale nu au fost capabile până în prezent să o rezolve prin sterilizarea sau mutarea câinilor”, a precizat Atănăsoaie, adăugând că legea acordă prioritate păstrării câinilor în adăposturi. “Trebuie să luăm câinii de pe străzi.
Acesta este cel mai important lucru pentru cetăţeni, pentru turişti, pentru oricine care trăieşte în Bucureşti sau îl vizitează”, a adăugat el.
Cu toate acestea, puţini văd adăposturile ca pe o soluţie pe termen lung, iar activiştii pentru drepturile animalelor susţin că o astfel de încarcerare e crudă. Şi cum nimeni nu se aşteaptă la mai multe fonduri publice pentru creşterea capacităţii adăposturilor de animale deja aglomerate ale Bucureştiului, eutanasia este de multe ori văzută drept opţiunea cea mai rentabilă.
Pe de altă parte, ONG-urile şi activiştii pentru drepturile animalelor susţin că eutanasia nu este doar inumană, ci şi ineficientă.
“Dacă luaţi un câine dintr-un loc, nu contează dacă îl omorâţi, îl trimiteţi într-un adăpost sau îl trimiteţi pe lună”, explică Kuki Bărbuceanu, manager de proiect pentru Bucureşti la “Vier Pfoten”, un ONG responsabil pentru sterilizarea a 3.300 de câini fără stăpân începând din septembrie. “În curând, veţi avea acelaşi număr de câini în acel loc ca înainte”, adaugă el.
Legea va înăspri totodată normele privind adoptarea. “Ce s-a întâmplat până acum este că aceşti câini au fost luaţi de pe străzi şi duşi în adăposturi, iar ulterior organizaţiile private i-au adoptat şi i-au lăsat din nou pe străzi”, susţine Atănăsoaie. “Acest lucru nu poate continua”, adaugă el.
Între timp, Bărbuceanu explică că există şi o componentă politică a iniţiativei. El crede că efectul pe termen scurt al eutanasierii maidanezilor, care ar conduce la mai puţini câini vizibili pe străzi, este cronometrat pentru a corespunde alegerilor locale programate pentru jumătatea anului 2012.
Legislaţia românească defineşte eutanasia drept administrarea unei injecţii letale într-un mod nedureros. Cu toate acestea, activiştii pentru drepturile animalelor susţin că s-a recurs la metode mai ieftine şi acuză politicienii de sustragerea fondurilor suplimentare pentru a-şi finanţa campaniile electorale.
Pe de altă parte, notează Global Post, chiar dacă iniţiativa trece şi mai mulţi câini vor muri, acest lucru nu va convinge pe toată lumea că ei sunt periculoşi şi ar trebui omorâţi.
“Câinii sunt victimele inocente în această situaţie”, susţine Mihaela, o bucureşteancă, care nu şi-a dat numele complet. “Oamenii au puterea şi nu trebuie să abuzeze de ea”, explică femeia.
