acum 14 ani

Sunt o iubitoare de animale si doar un anume animal… Toata viatza am trait cu cel putzin un animal in preajma mea. in urma cu catziva ani m-am mutat singura intr-un apartament departe de familie, o aveam pe sora mea in preajma si prietenul meu care acum este sotzul meu. Intr-o zi de vara, imediat dupa ce m-am mutat in zona respectiva, am iesit in gradinutza din spatele blocului, am vazut o pisica cu 5 pui, deja marishori, care m-au impresional. imi doream un pui dar nu voiam sa-l despart de mama lui, sora-mea era cu mine si mi-a zis…daca vrei sa iei, i-al pe cel mai mic si bolnavior sa-l ajutzi…asa am si facut. i-am cumparat tot ce avea nevoie, dormea cu mine in pat, dragoste mare…pana a venit mama mea in vizita la mine si l-a indragit, l-a dorit..urma sa ma mut cu iubitul meu asa ca i l-am dat mamei mele. dupa ce m-am mutat, la putzin timp mi-au intrat in casa doua pisici, una alba complet, una neagra.. erau inca pui, pufoshi, frumoshi de numa..eu ma gandeam ca le d-au de mancare si le scot afara…le-am pus sa pape dupa care s-au dus la noi in dormitor si s-au culcat..se simtzeau ca la ei acasa…n-am putut sa ii scot, nu ma lasa sufletul…timp de vre-un an austat impreuna la noi, am fost nevoita sa renuntz la pisica alba…am avut probleme ca nu reuseam s-o invatz sa-si faca nevoile la tava…am dus-o la mama mea, mama mea fiind la tzara, cu curte, etc…m-am gandit c-o sa-i fie bine..la cateva luni dupa ce le-am despartzit am observat ca motanelul negru era tot mai bolnav..am fost cu el la doctor, nu ii puteau face nimic, avea un chist pe rinichi, o boala foarte intalnita la persane, nu il putea opera dincauza ca o anestezie i-ar fi fost fatala si nici nu exista o forma de tratament pt a opri boala din evolutzie…mi-a spus de la doctor cand durerile incep sa fie insuportabile o sa fie necesar sa-l eutanasiez…nu am mai ajuns sa fac asta…intr-o zi a plecat si nu s-a mai intors…am inceput sa-l caut prin toate locurile pe unde stiam ca umbla si am gasit un pui de pisica in iarba care plangea de au auzit vreo 3 blocuri in zona, am luat-o acasa sa o mai linistesc apoi m-am gandit s-o duc inapoi sa-si gaseasca mama…eu mai aveam un motan in casa, tigrat.. il luasem pt o perioada, sa-l sterilizez, sa-l vaccinez apoi sa-l dau cadou…puiutzul din iarba cand l-a vazut a crezut ca e mama lui si nu aveam nici o sansa sa ii despart..dormeau tot impreuna, se jucau impreuna…ei m-au ajutat sa trec peste pierderea celui negru, bolnav..acum de cand m-am mutat la casa am mai luat doua pisicutze si un motam, foarte jucaushi, ma incanta foarte mult si cel mai mult ma incanta prietenia dintre motanel si catzelusha luat doar de o luna la noi acasa. Acum am patru pisici si un catzel, un catzel care incepe sa se poarte ca o pisica :D Astea sunt animalutzele mele dar intre timp am mai avut grija si de altele, le luat pt perioade, unele erau bolnave, altele le sterilizam si vaccinam apoi le faceam cadou.. a ajuta intotdeauna te face sa te simtzi bine, in masura in care poate fiecare.. daca fiecare om care poate ar participa cu cat de putzin, ar face o diferentza, o diferentza mare si vreausa va zic ca un maidanez, luat de de pe strazi e capabil de mai multa afectiune si daruire decat oricare de rasa. pisica sau catzel. Referitor la motanelul negru care era bolnav, era deosebit..cand am fost gravida, imi facea masaj pe state si in cap, cand mergeam dimineatza sa vomit, se urca pe spatele meu si ma masa, cand plangeam imi lingea lacrimile de pe obraz..obisnuia sa stea mai mult pe afara decat in casa, perioada cat am fost gravida, mergea afara doar cat sa-si faca nevoile si in rest doar langa mine.