2 Iul 2010Forum de ecologie! Trimite prin Y!M Trimite prin email
In preajma sarbatorilor de iarna in 2008 cautam disperata cadou pt colega mea. Si tot plimbandu-ma prin magazine am ajuns in Piata Mare (Sibiu) unde erau catei care puteau fi adoptati. In bratele unei fete era cu “ghem” alb care tremura tot. M-a fermecat de prima si l-am luat acasa. Mi s-a spus ca e vaccinat si are doar 4 saptamani. Micutul…nici lapte nu stia sa manance asa ca am avut ceva de lucru cu el, dar s-a obisnuit. A trebuit sa merg la servici si nu i-a placut deloc sa stea singur.
De Craciun a facut prima lui calatorie cu trenul, 5 ore in care nu s-a miscat de pe scaun. Asa a ajuns acasa la parintii mei, la curte. Au fost multe nopti in care avea chef de joaca exact cand era somnul ma dulce dar ne-am purtat cu el la fel ca un copil mic.
Acum are 1 an si 6 luni, e dujmanul pisicilor, tot ce gaseste si poate fi carat e depozitat in cusca iar pe mine ma rontaie de fiecare data cand merg acasa, cam o data pe luna, semn ca trebuie sa vin mai des ca sa nu ma mai uite.
Pentru mai multe informatii detaliate despre caini, povestea mea si voluntariat pentru protectia animalelor oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal AdoptiiCaini.ro