Catelusa mea – o mandrete

Buna!
Ma numesc Ancuta si am 17 ani. Acum o luna, la scoala, 4 catelusi au fost adusi de profesorul nostru de desen de la blocul sau pentru ca mama catelusilor murise dupa cateva zile dupa ce i-a nascut. Cativa elevi mergeam si ii hraneam cu biberonul. Eu i-am spus mamei mele ce facem noi in pauze si ca m-am gandit sa iau si eu unul acasa. Mama a fost de acord si a doua zi am adus acasa o catelusa de doar 2 saptamani. Timp de inca 2 saptamani am hranit-o cu biberonul. Acum are o luna si o saptamana si creste pe zi de trece. E frumoasa foc si nu spun asta doar pentru ca este catelusa mea. Pot spune cu usurinta ca o ador. Are o inimioara pe burtica asa cu

Pentru mai multe informatii detaliate despre caini, si voluntariat pentru protectia animalelor oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal AdoptiiCaini.ro

Un comentariu

Bravo Ancuta! Asa ar trebui sa fie crescuti copii nostri.