25 Mar 2010

Intrebari si raspunsuri »

Cum pot trata un ciobanesc german de 14 ani pentru incontinenta urinara?

Cum pot trata un ciobanesc german de 14 ani pentru incontinenta urinara? Are si dureri de spate si cam scapa picioarele din spate,are dureri la atingere in zona din spate a coloanei



2 raspunsuri
Andreea Buciuman 25 martie 2010 la 4:46 pm

si eu am un ciobanesc german de 12 ani si a avut aceleasi pb. scapa urina continuu ceea ce a dus la deshidratare si a fost nevoie de tratament cu perfuzii. e bine sa duceti cainele la veterinar cat mai repede. daca catelul nu e castrat cauza este marirea prostatei din cauza varstei. medicul veterinar ne-a prescris tratamentul cu Ypozane special pentru aceste afectiuni la caini, este un medicament pe baza de hormoni femini ceea ce duce la micsorarea prostatei. dupa acest tratament cainele isi poate controla urinarea. tratamentul este de 7 zile, iar 7 tablete costa in jur de 110-150ron, depinde de greutate. tratamentul este eficace doar in cazurile in care nu exista tumori maligne. cat despre problemele articulare, acestea vin odata cu varsta. e dureros sa vezi ca pritenul tau cel mai bun sufera si ca nu mai e cel care a fost inainte si ca sufera de dureri. medicul ne-a prescris Canisviton, sunt medicamente pe baza de plante pt ca ficatul unui caine in varsta nu mai prea face fata la medicamente. de asemenea este necesar un regim alimentar de uz veternir profesional,vezi hill’s science plan. sper ca am fost de ajutor. sanatate!

Am avut si eu aceeasi problema cu ciobanescul meu german,la varsta de 10 ani,am incercat toate tratamentele posibile si imposibile si nu am rezolvat problema pana cand am descoperit si un super doctor care a venit, l-a castrat si de a doua zi si pana in prezent nu mai are nici o problema.Ai incredere dupa ce il castreaza problema dispare chiar de a doua zi!

 
Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara

Iasi, primul mare municipiu din Romania care si-a asumat tranzitia catre economia circulara
Municipiul Iasi se alatura retelei internationale „Orase Zero Deseuriâ€� (â€�Zero Waste Municipalitiesâ€�) si devine primul municipiu din Romania, cu o populatie de peste 350.000 de locuitori, care se angajeaza sa implementeze solutiile „zero deseuriâ€�, cu impact dovedit in alte peste 350 de orase europene, in tranzitia catre economia circulara. Mihai Chirica, primarul Iasului, a semnat […]

Trucuri simple pentru o viata fara risipa

Trucuri simple pentru o viata fara risipa
Sunt intr-o continua cautare de mijloace prin care sa-mi fac viata mai simpla si mai usoara, mai eficienta si cu un mai mic impact asupra mediului. In ultimii ani am schimbat diverse obiceiuri si practici personale in acest scop si in speranta ca intr-un viitor recent voi putea trai o viata fara risipa. Prima masura a […]

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.

Colectarea deseurilor organice intr-un mare oras. O poveste de succes.
Milano este cel mai mare oras din lume cu o schema formala de reciclare a deseurilor organice. De ce este importanta colectarea selectiva a acestor deseuri, cum au atins milanezii o rata de succes de 95% si cum sta Romania la acest capitol, aflati in randurile de mai jos. Desi ar putea parea inofensive, deseurile organice […]

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor

Ministerul Mediului nu sustine instalatiile de incinerare in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor
Valorificarea energetica a deseurilor menajere prin combustie la temperaturi inalte este intens sustinuta de catre industrie ca fiind solutia salvatoare, care poate scapa Romania de deseuri. La o prima analiza pare sa fie o strategie foarte atragatoare, intrucat incineratoarele reduc cantitatea de deseuri depozitata in gropile de gunoi si produc energie. Mirajul dispare treptat odata […]

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman

Influenta principalelor elemente climatice asupra organismului uman
Omul este o fiinta meteosensibila, reactionand diferit la elementele climatice, in functie de fondul genetic trebuie sa-si constientizeze meteorosensibilitatea si sa-si evalueze potentialul de aclimatizare pentru a putea preveni eventualele situatii de risc ce ii pot afecta sanatatea, siguranta, productivitatea si creativitatea. Meteosensibilitatea este sensibilitatea detinuta de un organism la modificarile atmosferice, prin declansarea sau […]

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile

Haine din bambus: moda ecologica sau viitorul industriei textile
Producerea tesaturii de bambus s-a inceput nu cu mult timp in urma – primele mostre au aparut acum zece ani. Si, dupa ce aparuse, au primit imediat titlul mandru de tesatura a secolului XXI. Intr-adevar, stofa din bambus are prea multe avantaje ca sa nu aiba toate sansele de reusita. Cu toate acestea, tehnologiile producerii […]

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia

Land Art, arta care imbina ingineria si ecologia
Arta cu natura si in natura, menita sa transmita un mesaj social profund. Aceasta ar putea fi, in cateva cuvinte, definitia Land Art-ului. Concept artistic originar din Statele Unite ale Americii din anii 50, Land Art-ul a ajuns si la Cluj de aproximativ o jumatate de deceniu, fiind si predat la Universitatea de Arta si […]

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei

Toaletele ecologice ar putea disparea de pe strazile Timisoarei
Primaria are de gand sa renunte la solutia toaletelor ecologice amplasate pe strazile orasului si sa construiasca toalete civilizate, inclusiv pentru persoane cu dizabilitati. Problema toaletelor ecologice amplasate pe strazile Timisoarei a fost luata in discutie la ultima sedinta de Consiliu Local, in contextul in care s-a propus si dezbatut un proiect care viza alocarea […]

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci urmareste recomandarile EcoMagazin pe Facebook sau aboneaza-te la newsletter. EcoMagazin.ro promoveaza activ practicile ecologice si campaniile societatii civile inca din 2007.